4,962 matches
-
și-a bunicilor. Ei mi-au transmis acest sentiment de spiritualitate, iar acum, eu, fiind bunică, încerc acest lucru. Nu știu dacă voi reuși, precum au reușit părinții sau bunicii noștri, dar vai ce frumoasă-i viața acolo unde există împăcare, unde există iubire. Și nu orice fel de iubire - o iubire pentru Hristos, pentru Măica Sfântă. Mama ori de câte ori asculta în biserică cum se cântau, plângea. Mi-a transmis și mie această stare. Și eu plâng când la cânt - gândindu-mă
INTERVIU REALIZAT DE CĂTRE VASILE BELE (2013) de VASILE BELE în ediţia nr. 840 din 19 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345933_a_347262]
-
rutina, interiorizarea unuia din parteneri ori a amândurora, instaurează însingurarea și face loc repulsiei și urii, în unele cazuri. Nu găsesc soluții ori nici nu mai caută. Sunt obosiți, simt că nu s-ar mai putea suporta după o eventuală împăcare. În gândul fiecăruia se nasc scenarii și imaginația fiecăruia poate descoperi motive suficiente, „serioase”, pentru anularea posibilității la revenirea vieții normale de cuplu. Unde dragoste nu e..., nimic nu e! Excluzând prin înțelegere divorțul, fiecare se adâncește în singurătatea lui
FENOMEN SOCIAL? de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 845 din 24 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345976_a_347305]
-
din matcă/ Nu mă opri din zbor! Lia Ruse, argeșeancă, farmacistă, stabilită în Canada din 2004, scrie versuri-emblemă precum: Pământul e-n asediu sub vremea ce îl fură ... Înmugurește alb! Din nou e sărbătoare/ Petale dulci de zarzăr ning cu împăcare.... Timpul cârpește aerul cu fum...Privesc lumina rărindu-se ușor...Prin crengi înalte și spice de argint/ Se-aud plutind fărâme de răcoare.... Pe geamul înstelat cu smalț de gheață/ Privirea-și reazimă melancolia...O, mâna mea aleargă pe hârtie
FLORIN GRIGORIU ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI 2014 de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347770_a_349099]
-
a oferit în aridul deșert roua dimineții și mana cerească dar, cine nu le culegea cu propriile mijloace era sortit morții. Dumnezeu dorește ca munca să ne facă plăcere și cine o face este răsplătit cu mulțumirea fizică și cu împăcarea sufletească, poate și cu raiul visat de evlavioși. În Grecia am vizitat Olimpia, un sătuc aflat la cca. 800 km de muntele Olimp sediul Dumnezeului acelor vremuri. Pe lângă templul cu o imensă statuie a lui Zeus construite cu cca. 430
ÎNVIEREA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1207 din 21 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347860_a_349189]
-
-ntre dinți o strîng Sărut pătimaș și crud! Sărută-mă cînd îți șoptesc La ureche vorbe dulci, Cu brațe tandre te-nvelesc La culcare cînd te duci! Sărută-mă și dă uitării Clipa grea ce ne-a durut În motivul împăcării Ne-am iubit și a trecut! Getuța Zecheru din volumul - Duminica sufletului meu - 2013 foto - net Referință Bibliografică: Sărută-mă / Georgeta Zecheru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1174, Anul IV, 19 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Georgeta
SĂRUTĂ-MĂ de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347905_a_349234]
-
Luminii Crucificat-Mântuitorului, cu lacrima de mărgăritar închină Preasmeritul Părinte RADU BOTIȘ: “Doamne în a dragostei rânduiala / Sub pavăza crucii agale suind, /Lacrimii noastre caută vremi de beteala / Prin asta lume, străluminând. // Doamne, chipul din sfântă icoana / Iradiază, caută vremi de-mpăcare,/Preacum chemarea cea mai de seamă/Inimii noastre dragi, fiecare. / Doamne, la umbră plăcută a liniștii Tale/ Că o închinare căutând împlinirea,/Iartă-ne încă nefirească umblare,/Pacea din Tine, în noi, fericirea”. Acum mai bine de zece ani, pe când
PREOTUL RADU BOTIŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347896_a_349225]
-
fost drag din pruncie când mă rugam și-l făceam pe ascuns! nu avea voie copchilul să știe de Adevărul din el nepătruns... Câtă lumină e în numele sfânt, cât întuneric și câtă durere! În semnul acesta de pe pământ e atâta împăcare și Înviere! Învățat-am Semnul Crucii de la Mama, Ca semnul cel dintâi de punctuație- Oriunde mergi copile, tu ia seama Ce mult a suferit această nație! Cu Biblia-i străpunsă de pumnale, Cu sângele ce-a curs din ea șuvoi
INVENTARUL CUVINTELOR (POEME) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347306_a_348635]
-
seamă insensibili, un ”portret al sufletului” (pe care-l cerea corespondenților săi Nietzsche), o ”cardiogramă”, precum apărea acest topos în lirica anilor ’60. Nota individuală puternică o dă însă un eticism ardent, programatic, de o înaltă tensiune, însemn al unei împăcări/neîmpăcări trăite la cote dramatice, în momente de sfâșiere lăuntrică, de durere și supărare. De aici spiritul justițiar al poetei, punerea în cumpănă valorică și morală a tot ce se întâmplă și a tot ce i se întâmplă. Umbra zeiței
CARDIOGRAMA LIRICĂ A RENATEI VEREJANU de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347375_a_348704]
-
românesc”. Această biserică voievodală și princiară este nu numai spațiu fizic, concret a slujirii lui Dumnezeu în post, rugăciune, smerenie și ascultare, ci și izvor de viață creștină, loc de pelerinaj pentru oamenii care trăiesc în tumultul cotidian, prilej de împăcare cu Dumnezeu, cu sine și cu aproapele. Cunoașterea vieții, a faptelor și ctitoriilor cărturărești ale Sfântului Ștefan cel Mare - Domn și Ocrotitor al Moldovei Străbune, înseamnă pentru credincios lucrarea la care este chemat fiecare dintre noi în vremurile de acum
DREPTMĂRITORUL VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT AL ÎNTREGII MOLDOVE ŞI FOLOSUL, PARTICIPAREA SAU IMPACTUL CREŞTINILOR ORTODOCŞI ROMÂNI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1278 din [Corola-blog/BlogPost/347411_a_348740]
-
seamă insensibili, un ”portret al sufletului” (pe care-l cerea corespondenților săi Nietzsche), o ”cardiogramă”, precum apărea acest topos în lirica anilor ’60. Nota individuală puternică o dă însă un eticism ardent, programatic, de o înaltă tensiune, însemn al unei împăcări/neîmpăcări trăite la cote dramatice, în momente de sfâșiere lăuntrică, de durere și supărare. De aici spiritul justițiar al poetei, punerea ... Citește mai mult Ce e poezia Renatei Verejanu, o poetă atât de angajată în luptele noastre politice, culturale, dar
RENATA VEREJANU [Corola-blog/BlogPost/347379_a_348708]
-
seamă insensibili, un ”portret al sufletului” (pe care-l cerea corespondenților săi Nietzsche), o ”cardiogramă”, precum apărea acest topos în lirica anilor ’60. Nota individuală puternică o dă însă un eticism ardent, programatic, de o înaltă tensiune, însemn al unei împăcări/neîmpăcări trăite la cote dramatice, în momente de sfâșiere lăuntrică, de durere și supărare. De aici spiritul justițiar al poetei, punerea ... VI. PE TREPTELE GUVERNULUI, de Renata Verejanu , publicat în Ediția nr. 1272 din 25 iunie 2014. Naiul unui neam
RENATA VEREJANU [Corola-blog/BlogPost/347379_a_348708]
-
BINE N-AI PLECAT Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 738 din 07 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului S-a înserat, deja, e ora de plecare; Aruncă prin odăi o ultima privire Și lasă-mi peste tot amprente de-mpăcare, Iar dorul să mi-l lași, dormind, pe coviltire. Nici n-o să plâng și nu voi scormoni cenușa, Doar știi că, pentru tine, ades uitam că-s eu; Te du în legea ta și nu închide ușa, Căci voi muri
NICI BINE N-AI PLECAT de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 738 din 07 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348764_a_350093]
-
populară o poate egala: aceea de a zugrăvi neutru, dar absolut, cel mai captivant ceremonial încărcat de sensuri din viața comunității, „plimbarea imaginară”, compactă, pe fragila linie de demarcație dintre viață și moarte, dintre spus și nespus, dintre revoltă și împăcare, dintre durere și desprindere fericită. Nu scapă ochiului său veșnic treaz nici comentariile admirative la adresa vestimentației îngrijite a defunctului pe ultimul drum, dar nici eleganța gesturilor ritualice, pline de demnitate ale familiei îndoliate, nici crescendoul tragic al bocitoarelor, și nici
CRONICĂ DE CARTE – WILLIAM BLACKER „DRUMUL FERMECĂTOR” de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348744_a_350073]
-
Luminii celei neapuse". • La sfârșitul slujbei, membrii familiei și ceilalți credincioși, sărută icoana aflată pe pieptul mortului, iar cei mai apropiați ca rudenie, mâna ori fața mortului, aceasta reprezentând sărutarea cea mai de pe urmă. Gestul acesta, semnul iertării și al împăcării prin care ne luăm rămas bun de la cel ce pleacă dintre noi, se face în perfectă ordine și liniște, întrucât ne aflăm în interiorul bisericii și nu trebuie deranjată ori perturbată atmosfera slujbei de înmormântare. • Practica de a lipi pe crucea
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346800_a_348129]
-
face după trecerea datei respective, căci importante sunt rugăciunea și milostenia care se fac pentru cei răposați, și mai puțin data exactă. Mai grav este dacă nu ne rugăm deloc pentru ei, din nepăsare, neștiință, ignoranță sau necredință. Însă pentru împăcarea conștiinței noastre, este bine să săvârșim pomenirea înainte de împlinirea sorocului.". Tipicul cel Mare și Pravila bisericească (1031) a lui Nicodim Sachelarie prevăd o singură excepție: dacă decesul se întâmplă în mijlocul săptămânii din Postul Mare, "acestuia nu i se face pomenirea
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346800_a_348129]
-
de Paști au puteri miraculoase: sunt bune de leac-vindecă boli, apără familia de cele rele, protejând curtea și animalele din gospodărie. Urare de Paște: În această săptămână a Patimilor, creștinii își primenesc trupul și sufletul pentru a primi, în deplină împăcare, Învierea Domnului. Dumnezeu ne-a dăruit viața să ne bucurăm de existență și prieteni cu care să împărtășim bucuriile. Dumnezeu, în marea sa bunătate, a pus în noi suflet și conștiință pentru a iubi și pentru a sluji Luminii și
ÎNVIEREA DOMNULUI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346894_a_348223]
-
să dorească atunci să nu le mai facă. Aceasta este condiția ce duce la iertare. De aceea, după fiecare spovedanie, chiar dacă se dă un canon, chiar dacă se dă o amânare de la Sfânta Împărtășanie, păcatele se iartă. Păcatele mărturisite se iartă. Împăcarea cu Dumnezeu se produce în momentul acela, și ea depinde de înțelepciunea, de tactul, de cunoașterea, de priceperea Părintelui Duhovnic. Fără îndoială, sunt păcate care necesită o oarecare formă de căință și pocăință. De aceea Sfinții Părinți au stabilit canoane
DESPRE SFÂNTA SPOVEDANIE ŞI DUMNEZEIASCA EUHARISTIE ÎN TRADIŢIA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346836_a_348165]
-
apelurilor neîncetate adresate de Sfântul Apostol Pavel creștinilor: noi trebuie să trăim în conformitate cu ceea ce s-a "întâmplat" cu noi în Iisus Hristos; tocmai de aceea noi putem trăi astfel, doar pentru că aceasta a avut loc în noi, pentru că mântuirea, izbăvirea, împăcarea și "cumpărarea cea cu preț" ne-au fost deja dăruite iar noi nu suntem "ai noștri". Noi putem și trebuie să lucrăm la mântuirea noastră numai pentru că am fost mântuiți. Trebuie întotdeauna și în tot timpul, să devenim și să
DESPRE SFÂNTA SPOVEDANIE ŞI DUMNEZEIASCA EUHARISTIE ÎN TRADIŢIA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346836_a_348165]
-
iară și iară de dumnezeiescul "năvod" în care am fost prinși și din care, după rațiunea și logica omenească, nu există scăpare. Căci dacă, din cauza "nevredniciei" mele, nu mă ating de dumnezeieștile Daruri, resping și refuz dumnezeiescul dar al iubirii, împăcării și vieții, mă excomunic pe mine, căci "dacă nu veți mânca trupul Fiului Omului și nu veți bea sângele Lui, nu veți avea viață în voi" (Ioan VI, 53). Totuși, dacă "mănânc și beau cu nevrednicie", mănânc și beau osânda
DESPRE SFÂNTA SPOVEDANIE ŞI DUMNEZEIASCA EUHARISTIE ÎN TRADIŢIA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346836_a_348165]
-
fiindcă în ea se pecetluiește unitatea de credință încununând Liturghia Cuvântului. Ea susține creșterea permanentă a creștinilor în Hristos, în Trupul Său tainic - Biserica - în comuniunea iubirii cu Iisus Hristos și între ei, Euharistia fiind prin aceasta un sacrament al împăcării , al iubirii și a unității profunde a oamenilor în Iisus Hristos, a mântuirii în El și prin El, așa după cum am mai spus în acest studiu. Unitatea creștină trebuie să se răsfrângă asupra lumii întregi, pentru ca să se pregătească în acest
DESPRE SFÂNTA SPOVEDANIE ŞI DUMNEZEIASCA EUHARISTIE ÎN TRADIŢIA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346836_a_348165]
-
hăul metaforei Zvârlit poetul Apocalipsă Ceasul s-a oprit Cineva aruncă-n noi Cu bucăți de stele Vis urât A plecat de mult... Într-o noapte l-am visat- M-a făcut vierme ! Armonie Suferința curmă Deschide calea către Blânda-mpăcare... Referință Bibliografică: Dorințe / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 397, Anul II, 01 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
DORINŢE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347023_a_348352]
-
mama sa e originară din satului Verșeni, azi în comuna Miroslovești, județul Iași. Dl colonel cunoaște bine meleagurile natale ale mamei și vine des în aceste locuri în care chiar ar dori să se stabilească, spre a dărui liniște și împăcare anilor senectuții. Colonelul Costachi Hanganu s-a născut în anul 1929, în satul Țibucanii de Sus din județul Neamț, viața sa din etapa timpurie suportând împrejurări care-i pun în evidență dramatismul copilăriei. În timpul Războiul pentru Reîntregire (1916-1918), cea care
MEMORIILE COLONELULUI COSTACHI HANGANU, ÎN “COLECŢIA MEMORIALISTICĂ XXI”, PITEŞTI, 2012 de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346348_a_347677]
-
jur. Opera, dotată cu un personaj eponim, după cum ne arată și titlul, este divizată în opt capitole, ale căror titluri rezumă conținutul fiecărei subunități, transmițând totodată și aspecte ale mesajului lor psihologic: ,, Incredibila forță a morții”, ,,Copilăria”, ,,Iubirea”, ,,Deziluzia”, ,,Revolta”, ,,Împăcarea”, ,,Cotitura vieții”, ,,Înmormântarea”. Lucrarea debutează, asemenea altor autori celebri, precum Marcel Proust, prin descrierea unui eveniment cu rol de portal, care acționează emoțional asupra naratoarei, declansând un șir de amintiri cu privire la defunctă. Frumusețea, cursivitatea și profunzimea istorisirii sunt evidențiate prin
POVESTEA DANEI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 658 din 19 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346437_a_347766]
-
și eu. L-am jignit și cu facultatea...Uf, ce proastă am fost! Când e omul cu aburii alcoolului în cap nu trebuie să-l iriți. Vorbești a doua zi cu el, pe trezie...Trebuie să fac primul pas spre împăcare. În pat se rezolvă multe. Au dreptate femeile de la serviciu care susțin că gura te ceartă și p...a te împacă". A intrat în vârful picioarelor în dormitor. A lăsat halatul să-i cadă de pe umeri și s-a strecurat
ISPITA (16) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348231_a_349560]
-
N-ai auzit? Vocea lui Fănel parcă a spart întunericul și a lovit-o în moalele capului cu cioburile lui mărunte. Nu se aștepta la așa ceva. După primul impuls de a se retrage, s-a hotărât să mai încerce o împăcare. - Dragul meu, suntem obosiți. Avem niște motive de iritare, dar hai să... - Tu ești turc? Nu înțelegi că vreau să fiu lăsat în pace acum? - Bine. Cheful vine mâncând. Știi tu, ca la nuntă... Când trebuie să mergem la nunta
ISPITA (16) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348231_a_349560]