2,256 matches
-
cu analiza sa; vezi Blauner, 1987; Richardson, 1994). Ca și Mishler (1990), Rogers și colaboratorii săi (1999), nici noi nu ne referim direct la valoarea de adevăr a studiului narativ, dar credem că un proces de validare consensuală- mai exact, împărtășirea punctelor de vedere și a concluziilor obținute întregii comunități de cercetători și altor persoane informate și interesate de subiect - are o importanță crucială în analiza narativă. S-au spus multe în această carte despre importanța dialogului dintre cercetători, ca și
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
de cercetători și altor persoane informate și interesate de subiect - are o importanță crucială în analiza narativă. S-au spus multe în această carte despre importanța dialogului dintre cercetători, ca și despre conștientizarea existenței dilemelor interioare și, drept urmare, a necesității împărtășirii lor. Cititorul a realizat, probabil, până la acest moment, că a avea o „listă” nu garantează neapărat decizii ușoare și acorduri de la sine înțelese. Comparate cu măsurătorile cantitative ale validității și siguranței datelor, criteriile propuse mai sus au o natură pur
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
lor de către fiecare dintre elevi. 3. Copiii pot și trebuie să fie învățați să-și facă cunoscute și să-și argumenteze părerile în public. Discuțiile deschise din timpul orei permit observarea de către profesor a modului de gândire a elevilor și împărtășirea acestuia la nivelul clasei de elevi. Acest fapt permite profesorului să cunoască comportamanetul elevului și modul său de a gândi, din punct de vedere socio-interacțional și motivațional. 4. Copiii pot și trebuie să învețe strategii ce implică colaborarea și participarea
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
perceptiv) - la nivelul câmpului care devine constitutivă atât pentru organizații cât și pentru și relațiile dintre acestea. Se creează astfel o structură socială a câmpului - diferențiere de roluri - care se reproduce prin cristalizarea unui pattern stabil de relații sociale și Împărtășirea unei anumite concepții a raporturilor de dominație Între actori. Concepția lui Fligstein acordă totuși o pondere explicativă mai mare sistemelor culturale Întrucât acestea sunt cele care definesc și structura relațiilor sociale Între actori. Aceeași idee este Împărtășită și de R.
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
umane, În sensul că nu ar putea găsi o Întrebuințare alternativă a acestei investiții Într-un alt context social care să producă randamente similare. Costurile de tranzacționare sunt așadar costuri ale relaționării agenților raționali utilitariști În absența Încrederii și a Împărtășirii unor norme ale reciprocității Între parteneri. Tranzacția este un proces de schimb de resurse ce se Întinde pe o anumită perioadă de timp și ale cărei caracteristici variază temporal: anterior și posterior schimbului propriu-zis. În timpul schimbului, actori ce nu au
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
o parte, de 1) competiție, tendința organizațiilor de a se „submina” reciproc prin scăderea prețurilor și, pe de altă parte, de 2) menținerea coaliției de interese a organizației (March, 1961). Instabilitatea atât externă, cât și internă, poate fi controlată prin Împărtășirea unei ideologii, o concepție a controlului În formularea lui Fligstein, prin care actorii interpretează și ajung la Înțelegeri sociale ale condițiilor obiective (mediului) În care funcționează. „Concepția asupra controlului se referă, spune Fligstein, la Înțelegeri care structurează percepțiile asupra pieței
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
categorii reprezintă firmele mari, dominante, ale câmpului; acestea folosesc strategii bazate pe menținerea unui număr strategic de parteneri „tradiționali” care asigură contractarea capacității de producție. Câmpul este astfel constituit cultural-cognitiv și ipostaziat structural sub forma unor rețele de relații stabile. Împărtășirea unor categorii cognitive conturează deopotrivă structura, dar și logica de acțiune dominantă În interiorul câmpului. Cele două, structura și logica (concepția asupra controlului) sunt sursele ordinii sociale instituite la nivelul câmpului care permite reproducerea relațiilor Între actori și astfel reducerea volatilității
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
politic” include și corpxe "„corp"ul femeii. Maternitateaxe "„maternitate" devine la rândul ei o categorie de analiză și un mod de construcție a identității. Feminismul actual are câteva particularități semnificative. Este mult mai global și, în consecință, face posibile atât împărtășirea experiențelor practice și teoretice, cât și o agendă politică internaționalizată. „Suroritatexe "„suroritate"a” (solidaritatea femeilor) devine nu doar puternică, ci și globală. Există structuri pentru promovarea drepturilor femeilor și a politicilor de egalizare a șanselor la nivel de statxe "„stat
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
1981, p. 191). Nu avem temeiuri să credem că unele patriarhate erau mai bune9 (vezi și Miroiu, 1999, și Pastixe "„Pasti,Vladimir", 2003). Alison Jaggarxe "„Jaggar,Alison" propune, în locul relațiilor alienante, alt tip de relații, bazate pe egalitatexe "„egalitate", cooperare, împărtășire, angajare politică, eliberare de stereotipuri sexuale, eliberare de posesiuni personale (Jaggarxe "„Jaggar,Alison", op. cit., p. 337). Marea problemă a acestei abordări este aceea că ea, inițial, a ignorat perspectivismul: nu toate femeile se află în aceeași situație, experiențele sunt foarte
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
plan operațional În ceea ce privește implicarea părinților pe durata Întregului an. Comunicarea școală incluzivă-familie nu este de natură a fi lăsată pe seama Întâlnirilor Întâmplătoare sau a conversațiilor sporadice. IV. IMAGINEA ȘCOLII INCLUZIVE IN COMUNITATE Managementul activităților cu familiile elevilor are la bază Împărtășirea de către tot personalul școlii a unei viziuni comune privind relația cu părinții, al cărei cuvânt-cheie este parteneriatul, cu toate condițiile și dimensiunile sale. Echipa de conducere a școlii trebuie să aibă o preocupare constantă pentru elaborarea și actualizarea unui plan
CHEIA SUCCESULUI ŞCOLII INCLUZIVE Dezvoltarea parteneriatului şcoală incluzivă – familie. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Laura NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2135]
-
primitoare și mai suportive. Dezvoltarea unui limbaj al practicii - Încurajarea cadrelor didactice să experimenteze, să exploreze noi practici la clase - pe cât posibil În colaborare și interacțiune cu colegii; este foarte importantă atât practica cât și reflecția pe marginea ei, În Împărtășirea acesteia și a experiențelor și stilurilor de predare-Învățare, pe cât posibil Într-un limbaj comun al practicii la clasă. Crearea condițiilor care Încurajează asumarea de riscuri - așa cum se Întâmplă de pildă atunci când un profesor trebuie să „țină” o lecție În fața unui
Şanse egale pentru toţi copiii. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Loredana - Alina MOATĂR, Ion MOATĂR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2137]
-
omului mândru. Dobândirea vederii luminii dumnezeiești depinde de progresul duhovnicesc al fiecăruia, de capacitatea fiecăruia de a o primi cu iubire. Lumina divină și vederea ei înseamnă a-L cunoaște pe Dumnezeu în lumina Sa cea mai neapropiată și această împărtășire de lumină este pe măsura credinței noastre și a curățirii de păcat. Astfel, lumina rămâne necunoscută celor împătimiți și lumești. Calitățile sau însușirile luminii divine Sfântul Simeon prezintă adeseori în Imnele dragostei dumnezeiești lumina dumnezeiască pe care o vede ca
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
pătrunzând încet-încet în mădularele sale și făcându-l și pe el pe de-a-ntregul foc și lumină<footnote Sf. Simeon Noul Teolog apud Nicolae Mladin, op. cit., p. 67-68. footnote>. În Discursul 4 despre nepătimire, Sfântul Simeon descrie bucuria negrăită a împărtășirii de lumină: Mai întâi ei sunt umpluți de o bucurie negrăită pentru că au dobândit în ei înșiși nu lumea, nici cele din lume (I In., 2, 15), ci pe Făcătorul și Domnul și Stăpânul a toate. Apoi se îmbracă (Gal
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
despre ea pe larg în scrierile sale cu o originalitate care îi este proprie<footnote Arhiepiscop B. Krivocheine, op. cit., p. 104. footnote>. Sfânta Euharistie este Taină a Luminii, în care creștinul primește pe Hristos - Lumina lumii. Euharistia este văzută ca împărtășire de lumină, intrare în lumină și socotește împărtășirea cu Hristos unire mistică și Paște eshatologic<footnote Sf. Simeon Noul Teolog, Cartea discursurilor etice, Discursul 14, p. 381. footnote>. Dacă Sfântul Botez este început al luminării, Pocăința și Euharistia sunt o
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
o originalitate care îi este proprie<footnote Arhiepiscop B. Krivocheine, op. cit., p. 104. footnote>. Sfânta Euharistie este Taină a Luminii, în care creștinul primește pe Hristos - Lumina lumii. Euharistia este văzută ca împărtășire de lumină, intrare în lumină și socotește împărtășirea cu Hristos unire mistică și Paște eshatologic<footnote Sf. Simeon Noul Teolog, Cartea discursurilor etice, Discursul 14, p. 381. footnote>. Dacă Sfântul Botez este început al luminării, Pocăința și Euharistia sunt o reactualizare a luminii și o sălășluire a ei
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
unire mistică și Paște eshatologic<footnote Sf. Simeon Noul Teolog, Cartea discursurilor etice, Discursul 14, p. 381. footnote>. Dacă Sfântul Botez este început al luminării, Pocăința și Euharistia sunt o reactualizare a luminii și o sălășluire a ei în om. Împărtășirea cu trupul Domnului este văzută ca împărtășire de lumină și intrare în lumină. Prin primirea Sfintei Euharistii se produce o inhabitare reciprocă: a Luminii în om și a omului în Lumină. Sfântul Botez este început al luminării, însă nu ne
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
Simeon Noul Teolog, Cartea discursurilor etice, Discursul 14, p. 381. footnote>. Dacă Sfântul Botez este început al luminării, Pocăința și Euharistia sunt o reactualizare a luminii și o sălășluire a ei în om. Împărtășirea cu trupul Domnului este văzută ca împărtășire de lumină și intrare în lumină. Prin primirea Sfintei Euharistii se produce o inhabitare reciprocă: a Luminii în om și a omului în Lumină. Sfântul Botez este început al luminării, însă nu ne este de ajuns spre mântuire numai Botezul
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
lumină și intrare în lumină. Prin primirea Sfintei Euharistii se produce o inhabitare reciprocă: a Luminii în om și a omului în Lumină. Sfântul Botez este început al luminării, însă nu ne este de ajuns spre mântuire numai Botezul, ci Împărtășirea Trupului lui Iisus Dumnezeu și a Scumpului Său Sânge ne este încă și mai proprie și mai necesară<footnote Ibidem, Discursul 10, p. 321. footnote>. Așa cum am precizat și mai sus, Sfintele Taine ale Pocăinței și Euharistiei sunt o reactualizare
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
necesară<footnote Ibidem, Discursul 10, p. 321. footnote>. Așa cum am precizat și mai sus, Sfintele Taine ale Pocăinței și Euharistiei sunt o reactualizare a luminii în viața omului și o sălășluire a luminii în om și a omului în lumină: .) împărtășirea Trupului lui Iisus Dumnezeu și a Scumpului Său Sânge ne este încă și mai proprie și mai necesară (decât Botezul - n.n.) căci atunci când se petrece aceasta și suntem botezați duhovnicește prin Preasfântul Duh și ne facem copii ai lui Dumnezeu
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
încă și mai proprie și mai necesară (decât Botezul - n.n.) căci atunci când se petrece aceasta și suntem botezați duhovnicește prin Preasfântul Duh și ne facem copii ai lui Dumnezeu, și Cuvântul cel întrupat Se sălășluiește ca Lumină în noi prin împărtășirea Preacuratului său Trup și Sânge<footnote Ibidem, p. 321-322. footnote>. Cel ce este Viața este văzut ca lumină și ni se dă în Sfânta Euharistie ca lumină: Hristos Iisus, Mântuitorul și Împăratul a toate e lumină; pâinea trupului Său cel
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
e lumină; mâna Lui, degetul Lui, gura Lui sunt lumină, ochii Lui sunt lumină; Domnul e lumină și glasul Lui e ca o lumină din lumină<footnote Idem, Cartea discursurilor teologice, Discursul 3 teologic, p. 98. footnote>. Sfântul Simeon vede împărtășirea cu Trupul și Sânge le Domnului ca o intrare în Lumina veșnică și în împărăția lui Dumnezeu: împărăția cerurilor a coborât pe pământ sau, mai bine zis, Atotîmpăratul celor de sus și al celor de j o s a venit
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
să ne arătăm lumini secunde, asemenea Primei Lumini și să fim părtași ai împărăției și ai slavei Sale și moștenitori ai bunătăților veșnice, pe care nimeni nu le-a văzut vreodată<footnote Idem, Erosurile imnelor dumnezeiești, 42, p. 232. footnote>. Împărtășirea dumnezeieștilor și preacuratelor Taine este viața veșnică, iar cei care le primesc vor fi înviați de Cel ce este Viața spre viața veșnică<footnote Idem, Cartea discursurilor etice, Discursul 3, p. 201. footnote>. Vederea luminii dumnezeiești în viața viitoare Experierea
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
Politica și diplomația trebuie să fie compatibile, altfel marketing-ul devine un baraj confuz și transparent de mesaje amestecate."180 Diplomația publică eficientă este un drum cu două sensuri care presupune deopotrivă ascultare și dezbatere. Puterea blândă se bazează pe împărtășirea anumitor valori comune. De aceea schimburile sunt deseori mai eficiente decât simpla transmitere a mesajului. Prin definiție, puterea blândă înseamnă să-i determini pe ceilalți să-și dorească aceleași rezultate pe care le urmărești și tu, iar acest lucru presupune
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
precum și stabilirea unei relații care să mențină distanța potrivită. Aceasta nu înseamnă, însă, că CIA nu joacă nici un rol în generarea puterii blânde. Dimpotrivă, dezvoltarea relațiilor amicale de durată și bazate pe încredere cu agenții străine de informații, ca și împărtășirea propriu-zisă a informațiilor pot avea un efect decisiv asupra modului în care celelalte țări percep deopotrivă imaginea Statelor Unite și evenimentele ce au loc în lume. Dacă puterea blândă presupune și formarea modului de percepere al celorlalți, împărtășirea informațiilor constituie o
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
informații, ca și împărtășirea propriu-zisă a informațiilor pot avea un efect decisiv asupra modului în care celelalte țări percep deopotrivă imaginea Statelor Unite și evenimentele ce au loc în lume. Dacă puterea blândă presupune și formarea modului de percepere al celorlalți, împărtășirea informațiilor constituie o resursă importantă de putere blândă. În acest context împărtășirea informațiilor secrete poate influența în mod direct și hotărâtor politica. Uneori se întâmplă ca informația singură în măsura în care este elocventă și credibilă să modifice politica unui guvern, motiv pentru
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]