1,649 matches
-
Fabricarea articolelor din fire metalice 28.73.11.30 Toroane și cabluri din fontă sau oțel (inclusiv toroane și cabluri cu sau fără fitinguri, neizolate electric) (excl. cele izolate electric) 7312.10 kg S 28.73.11.50 Odgoane, sârmă împletită și articole similare din fontă sau oțel neizolate pentru electricitate 7312.90 kg S 28.73.12.30 Sârmă ghimpată și rețea de sârmă ghimpată din oțel sau sârmă de oțel 7313 kg S 28.73.12.50 Toroane, cabluri
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
membru al comisiei, face un raport amănunțit asupra modificărilor ce sunt de făcut în oraș: să se înlcuiască învelișul de stuf al caselor cu olane în termen de un an, coșurile caselor să se facă din cărămidă, nu din nuiele împletite și cu pământ etc. S-a propus punerea la punct a normelor pentru prevenirea incendiilor; după incendiul devastator de la București din noaptea de 23 martie 1847, la Călărași s-au înființat sacalele pentru apă. În anul 1852 în Călărași, pe
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
când aceasta a fost strămutată la Slobozia, menționează ca an al înălțării 1737, "ctitor fiind boier Răducan Târcă cu familia sa". Este construită din bârne de stejar (surprinzător pentru această zonă, unde bisericile se făceau la acea vreme din nuiele împletite), acestea fiind suprapuse orizontal și îmbinate la capete în cheotori. Toată lucrarea a fost executată din bardă și secure. Este de tip navă cu o singură turlă, cu decorațiune de brâu în torsadă (funie) și sculptată la stâlpul pridvorului, ancadramentul
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
oamenii o ocoleau pe stradă de frică că și-ar putea "murdari" hainele de atingerea ei. Teodora a locuit câțiva ani în Africa, și când s-a întors la Constantinopol, era complet schimbată. Ducea o viață singuratică, dedicându-și timpul împletitului lânii și vieții bisericești. Iustinian, când a văzut-o, frumusețea ei l-a impresionat profund. A luat-o la curte, a ridicat-o la rangul de patriciană și după puțin timp, s-a căsătorit cu ea, Teodora fiind încoronată ca
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
de îmbrăcăminte femeiască, asemănător cu ia.), poale largi - (“Pindileu”), sorț - (“Zadie”), năframă, opinci. Ca o notă specifică, se remarcă aspectul de alb al costumului, precum și tehnica de încrețire a pânzei pentru ornamentație. Femeile măritate au întotdeauna capul acoperit peste părul împletit și strâns într-un conci deasupra cefei (zadia de cap) năframa. Altădată încălțămintea femeilor a fost opinca. Azi, în anii 2000, ea este înlocuită cu ghete la femeile bătrâne și cu pantofi la cele tinere. Bărbații poartă opinci, cioareci (pantaloni
Rodina, Maramureș () [Corola-website/Science/301587_a_302916]
-
apa în vălaie), egalizator de nivel; -buituri=alunecări de teren mai mari decât porniturile care sunt tot alunecări de teren dar mai mici; -brăcinar=curea de regulă din piele dar și din material textil mai tare, sau chiar din sfoară împletită lat în 6,8,10cm cu care se leagă cioarecii, pantalonii, ori cămașa peste ițari vara; -brăcinărița=tivitura mai lată continuă ori întreruptă prin care se introduce brăcinarul; -brână=sfoară împletită în 3,6,8 de regulă din lână vopsită
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
ploaie, animale; cituș=buchet de flori, plante aromatice; ciuză= elementul de legătură între mânerul (=coada) îmblăciului și hădarag (=bara=elementul care prin lovire detașază boabele de grâu din spic), făcut de regulă din piele dar și din sfori de cănepă împletite, caz în care se numesc grumăzele; cărigă=una din piesele rotunde în formă de roată care închid găurile ploatănului (plitei) de la sobă (sunt trei: mare, mijlocie, mică); clotcan= cuptorul de la: -cazanul (căldarea) de făcut țuică, -căldarea de făcut liptari, -de
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
în vârstă (proveniența se pare că vine din vechea magh. csako, csak= cecău= acoperiș de formă ovală pentru cap confecționat din pâslă, piele, care se punea pe cap fie ca apărătoare, fie pe sub scutul de zale în timpul luptelor); cică= coadă împletită, cosiță la fetele nemăritate; copșie (=copcie)= orificiu sau ansă (toartă) pentru încheiat nasturele, butonieră, cheotoare; ciupă, șiupă=albie pentru îmbăiat (scăldat) copii mici. -"cu litera D" -dârg=unealtă cu care se scoate pâinea din cuptor sau cu care se adună
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
ori vântură semințe de cereale, dovleac, cânepă prin aruncare din troc în sus si apoi prindere; zogoni=alunga, speria pe cineva ori ceva; zbici (cu accent pe primul "i")= instrument de mânat animalele (vaci, boi) confecționat din fâșii de piele împletite, sau din sfori de ață, tort, cu codorâșce (=codirișcă) din lemn scurtă (=cca 40cm); zbici (cu accent pe ultimul "i"= svânta, usca superficial (ex. pământul este "zbicit" putem merge la arat). -DEX-ul actual; -Dicționar de regionalisme și arhaisme; -Dictionar onomastic
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
Pieptănătura nemeșească a femeilor consta din împletirea părului în două cozi (chici) care se încolăceau sub formă de coc (conci) în vârful capului sau la ceafă. Pentru purtatul pe cap al greutăților (poverilor), alimente trasportate la câmp, se purta părul împletit, încolăcit și prins cu pipteni de păr sau ace cu gămălie pe care se așezau coșurile împletite, încărcate cu mâncare “spenea”. Îmbrăcămintea de blană purtată de bărbați în timpul anotimpului friguros, consta din cojoace confecționate din piele de oaie, capră sau
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
de coc (conci) în vârful capului sau la ceafă. Pentru purtatul pe cap al greutăților (poverilor), alimente trasportate la câmp, se purta părul împletit, încolăcit și prins cu pipteni de păr sau ace cu gămălie pe care se așezau coșurile împletite, încărcate cu mâncare “spenea”. Îmbrăcămintea de blană purtată de bărbați în timpul anotimpului friguros, consta din cojoace confecționate din piele de oaie, capră sau animale sălbatice. Pentru prelucrarea pieilor necesare confecționării cojoacelor sau pieptarelor se folosea operația veche de secole a
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
floarea de la pălărie și botele înflorate de statura lor. Botele de la mireasă se deosebeau de cele de la mire prin șervetul care era legat în vârful acestora. Floarea de la pălăria chemătorilor era făcută din spice de grâu sau de orz având împletite între ele mărgele, flori mărunte, semănând astfel cu un buchet. Înainte vreme, mirele și mireasa erau îmbrăcați în costume populare tradiționale, astăzi constatîndu-se preferința către o vestimentație modernă, de oraș, constând din costum bărbătesc la mire și rochie albă de
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
pusă să tragă cu pușca pentru a avea naștere ușoară. La casa de nuntă îi întâmpină soacra mare care stă în fața unei mese pe care se află o farfurie cu grâu, o cofă cu apă sfințită, busuioc și un colăcuț împletit. Soacra o întreabă pe mireasă: „Ce-mi aduci tu noro-mea?“, iar aceasta răspunde: „Mnere dă roi și trăiesc și io cu voi”. Unele mirese, ironic, răspund: „Pită cu sare, că și fiu io cea mai mare.” Atunci soacra mare înjură
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
fetei este mai bine plătită decât celelalte. După terminarea corinzii gazda de corinzi face semn „hididușului” să cânte iar feciorii iau fetele și femeile din casă la joc. Sunt serviți apoi cu băutură și colac. Inainte femeile pregăteau un colac împletit anume pentru corindători și nu li se dădeau bani. La primirea colacului unul dintre ei rostea „aldirea” colacului, un altul rostește „aldirea” pălincii. La ieșirea din casă se cântă o colindă de mulțumire. Corindătorii umblă toată noaptea iar în ziua
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
Plaiul Horezu. Evoluția în perioada comunistă - Industrie. În localitatea Vaideeni nu a fost mare industrie, erau niște punte de lucru a: ICH Cerna; ICH Balotă; Forestiera Lacul Mare; Forestiera Recișoara - mică industrie a fost reprezentată de: • tâmplărie; • motor lemne; • secție împletit sârmă Moară pe apă de măcinat porumb - cooperație: Magazin Universal cu:încălțăminte, textile, metalo-chimice, librărie, menaj, alimentară; Magazin mixt în punctul „Nisipi”; Magazin mixt Izvoru Rece; Magazin mixt-Marita; Magazin mixt Cerna; Frizerie-coafura. - meșteșuguri: croitorie; cojocărie; cizmărie, etc. • agricultură (IAS / ferme
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
încălzire: vatră liberă cu ploatăn - cuptor de pâine în tindă, șură cu grajd, fânar „în furci” pentru adăpostirea furajelor, cămară, colnă, coteț de porci, teasc de struguri, poartă înaltă cu porumbar și este închisă cu garduri de răzlogi, de nuiele împletite și de scânduri. Majoritatea gospodăriilor au fântână cu cumpănă. Trăsătura principală pentru a doua jumătate a sec. al XIX-lea este gospodăria cu curte simplă, casă cu tindă, cameră de locuit și pridvor pe două laturi, cuptor de pâine în
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]
-
cameră de locuit și pridvor pe două laturi, cuptor de pâine în tindă, vatră liberă, șură de îmblătit (construcție caracteristică zonelor agricole), grajd pentru animale, cămară pentru produse cerealiere, groapă pentru cartofi, două cotețe de porci, coștei (construcție din nuiele împletite) pentru păstrat porumbul, fântână cu cumpănă. Caracteristică este gospodăria cu curte simplă, casă cu tindă, cameră de locuit, cămară și pridvor pe două laturi, cuptor de pâine, cu vatră, șură cu două grajduri și colnă, piuă de ulei, presă cu
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]
-
Tisei, formând uneori coline de tip tell. Locuințele erau mai ales colibe de suprafață. În funcție de mediul natural (câmpia mlăștinoasă a Tisei), pescuitul juca un rol important în viața acestor comunități. Elementul caracteristic ceramicii acestei culturi îl reprezintă decorul incizat meandric, împletit ("stiul textil"). Apare și pictura, preluată de la grupurile neoliticului târziu ale complexului cultural din zona Munților Apuseni. Se remarcă și cupele cu picior-suport înalt, ca și vasele rectangulare, preluate și de alte culturi eneolitice. Capodopera plasticii acestei culturi este un
Cultura Tisa () [Corola-website/Science/308722_a_310051]
-
ca de obicei. Acoperișul are poală dublă, streașina interioară fiind continuă de jur împrejurul monumentului. Turnul-clopotniță, cu foișor și coif prelung, se află deasupra pronaosului. În exterior sunt de remarcat: tocul ușii de la intrare, unde se regăsesc decorațiile porților maramureșene, și funia împletită, sculptată, care înconjoară biserica. În 1899, după mutare, biserica a fost renovată și pictată de Dionisie Iuga și fiica sa Aurelia, zugravi din Nicula. Pictura constă în mare parte din motive florale. Pictura iconostasului este mai veche decât cea murală
Biserica de lemn din Botiza () [Corola-website/Science/307969_a_309298]
-
cortului lui Xerxes este instalat un tron auriu, în spatele căruia stau sclavi cu evantaie și nobili care țin sabia regală și potirul. Pe pantele spre țărm sunt dispuși cei 10000 de „Nemuritori” (garda regală a lui Xerxes) cu barbă, părul împletit și tunici cu ornamente florale și geometrice, iar uriașa armată persană este aliniată de-a lungul țărmului, pregătită parcă să urmărească un eveniment sportiv. Triremele grecești sunt și ele urmărite de grecii din Salamina. Pentru ei însă, acesta nu este
Bătălia de la Salamina () [Corola-website/Science/308356_a_309685]
-
lină», după care se trece direct la citirile din Vechiul Testament, urmate de prochimene câte trei în parte. Apoi urmează rugăciunea trisagiului și trisagiul, un ultim prochimen, apostolul, evanghelia, predica și ectenia stăruitoare. Aici ne vom ocupa amănunțit de liturghia cuvântului împletită cu tipicele. Proestosul, preot sau episcop, îmbrăcat cu toate veșmintele - stihar, patrafir, brâu, mânecuțe și felon - tămâiază presbiteriul, icoanele și poporul, până în nartex și până la ușa locașului de cult. Tămâind rostește psalmul 51. Duminica, la greci și în Ardeal, această
Liturghia ortodoxă (bizantină) () [Corola-website/Science/302130_a_303459]
-
dar în prezent este rar implementat deoarece potențialele performanțe superioare tipului UTP nu justifică diferența mare de preț. În plus, datorită foliilor, flexibilitatea cablului este mult redusă. Cablul S/STP este asemănător tipului STP, dar are în plus o tresă împletită ce învelește toate perechile (similară celei din cablul coaxial), oferind o protecție deosebită împotriva interferențelor externe. Cablurile cu perechi răsucite sunt împărțite în categorii în funcție de specificațiile privind integritatea semnalului. În cazul în care într-un sistem sunt utilizate cabluri aparținând
Cablu torsadat () [Corola-website/Science/302203_a_303532]
-
sunt principala mâncare a potârnichilor, păsărilor și mamiferelor mici care deasemenea erau mâncate. Cuibul corbului este mare și construit fie în vârful unor copaci bătrâni, fie pe stânci cât mai greu accesibile. Este realizat din mai multe straturi de crengi împletite, acoperite apoi cu nămol, apoi cu păr, lână și alte materiale moi. Talentul de constructor, amplitudinea ecologică și inteligența corbului determină o serie de variații în tipologia construirii cuiburilor. Corbul depune ouăle încă în luna februarie, începând chiar din această
Corb () [Corola-website/Science/302513_a_303842]
-
care asigurau legăturile dintre aceste lespezi pe toată suprafața casei. Apoi erau acoperite cu un strat de trestie peste care se așeza un alt strat format din frunze de trestie de zahăr peste care se așeza, în final, o rogojina împletita din iarbă. Au existat relatări ale unor europeni care au afirmat că au văzut „trunchiuri mari de palmier”. Peiser consideră aceste relatări că un indiciu în favoarea existenței unui număr apreciabil de arbori relativ mari în acea perioadă, ceea ce contrazice afirmația
Insula Paștelui () [Corola-website/Science/302679_a_304008]
-
și forme complexe de asolament, cu cicluri de 4-6 ani. Modul de utilizare a solului era diferit de la o regiune la altă, și de la an la altul în funcție de vreme și de prezența ori absența dăunătorilor. Cultivarea plantelor era de asemenea împletită cu creșterea animalelor, boii și caii fiind principalele forțe de tracțiune pentru arăt. Terenurile lăsate în pârloagă pentru a oferi loc de pășuni pentru animale. Cum precipitațiile sunt bogate în Europa, iar suprafețele de pădure erau întinse, numărul de animale
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]