13,283 matches
-
cântatul cocoșului. "Saule, tu ești cel dintâi chemat, de azi înainte vei fi pescar de oameni, te vei numi Petru și pe această piatră voi zidi biserică." "Saule, bate vântul a furtună în clepsidră, este vremea zidurilor crescute în inimă, înalță-te, sângele leagă cel mai trainic intențiile." Promisiunea lozului în plic, trei colți și o limbă despicată. 45. Pe hol, un singur felinar stropit cu var și excremente de muște. În jurul luminii, fluturii prinși într-un dans tribal invocau ploaie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
să miroși, ce nu ești ispitit să guști mâine îți va aburi pe masă. Imaginația deschide ferestre în iluzii. Nu este nevoie de amăgire, visul este o realitate neinflu-ențabilă, se deschide ca o oglindă, se consumă ca o lumânare, se înalță ca un zbor, se prăbușește ca o piatră, moare ca o frunză. Le-ai încuiat pe toate? Pe toate, domnule doctor. Bine, flăcău, vezi ca la 4 este o budă înfundată, neonul de la bec s-a ars, injectorul de la blocul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
buzele; fântâni săpate în soare, ochii; tot corpul îi ardea ca un munte cu venele înfundate de lavă. Cătălina a luat tămâie și cărbune în podul palmei și s-a întâmplat minune fără foc, mireasma ca o lumină s-a înălțat la cer. Îngerii, alergici, strănutau la fereastră. Domnișoara director, trezită ca din hipnoză, și-a șters ochii, a îngânat o scuză, a mimat o amețeală, un echilibru cu punct de sprijin, o cădere în hău. Mâinile parcă îi erau blocate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
cal mort, destinul un intestin putred. Copăcel, puiule, copăcel! Vei sfârși ca orice lehamete a cerului, copăcel! Iisus a dus în spate crucea neputincioșilor, lui Petru, după ce a învățat pașii, pe umeri i-a crescut o grindă. Mântuitorul s-a înălțat din semnul păcatului, Petru, tot mai mut, într-o orizontală de umbră: Plec acolo unde cerul crește singur, m-am săturat să car în spate proptele pentru livezile zmeilor. Plec, nu vreau să împart cu nimeni șotronul. Acolo, Dumnezeu îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
pot însemna în numele semnului. Atunci, nu de porunca ta am ascultat, părinte, ea m-a rugat: "Mergi, nu te teme, va coborî iarna peste tine, vei crește om de zăpadă, te vei topi peste o sămânță, vei răsări, o să te înalți pom cu suflet de om până la cer, vom fi mai aproape, tot mai aproape. Aici, în icoană, ești ca în ospeție, acolo, sus, te voi aștepta ca pe un soț ostenit după o zi de coasă!" Nu degetele au fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
din cenușă, indica sensul. Catapeteasma, jertfelnic pe muntele Tabor. Arderea de tot înmiresma cerul. Sfinții picurau din tempera nuanțe multicolore. Iconostasul își elibera ierarhii încătușați în argint. Deasupra focului, îngeri dănțuiau Isaia. Crucea a fâlfâit din aripi, apoi s-a înălțat la cer. Petru și-a scos calamafca, paramanul, mantia, antirimul, cămașa, pantalonii, sandalele, apoi a urcat pe jeratic. O mireasmă plăcută s-a înălțat către cer. Scaunul judecății, gol. Pendulul ceasului bătea ora două. 64. De pe muntele Bârgău, mânăstirea lumina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
încătușați în argint. Deasupra focului, îngeri dănțuiau Isaia. Crucea a fâlfâit din aripi, apoi s-a înălțat la cer. Petru și-a scos calamafca, paramanul, mantia, antirimul, cămașa, pantalonii, sandalele, apoi a urcat pe jeratic. O mireasmă plăcută s-a înălțat către cer. Scaunul judecății, gol. Pendulul ceasului bătea ora două. 64. De pe muntele Bârgău, mânăstirea lumina ca o horă de foc. Flăcări roșii, verzi, albastre, prinse de mână, învârteau cercul. Roata Carului Mare mima intențiile cioplitorului de spițe. Schijele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
sfârșit într-o primăvară de mai. Era duminică, înfloreau castani pe dealul Copoului. La mijlocul parcului, o poartă din fier forjat, șotronul s-a ridicat în picioare, s-a scuturat de sânge, de praf, și posibil, prin acea poartă, s-a înălțat la cer. Atunci, în decembrie, durerea și-a depășit limitele. Durerea nu poate fi pusă în paranteze pătrate. Durerea începe acolo unde lumina face ciur pielea proaspăt ieșită de sub scutecele nopții și se termină în brațele morții. Bine ascunsă sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
lui Petru întregea firul de nisip și Doamne! cât loc mai rămânea pe de lături! Când era mic, dormea la mijloc: mâna lui tătuța îi cuprindea inima, mămuța un brâu de pământ cald în jurul mijlocului; dragostea lor ca o liană înălțată spre cer. Spațiul, dimensiuni suprapuse ermetic; singurătatea leagă mai ceva decât cuiele. Acoperișul bisericii, capac de sicriu. "Lăsați-mi mâinile slobode după ce mor! a poruncit Macedon. Să vadă lumea cât de sărac este omul ce pleacă!" Prin cupolă, o pădure
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
dovedească însușirile, dacă nu-i găsea pe atenieni lipsiți de unitate. Așadar prilejul favorabil a îngăduit acestor oameni să reușească în acțiunile lor, iar însușirile lor strălucite i-au făcut să recunoască întotdeauna prilejul favorabil; astfel țara lor a fost înălțată și a devenit pe deplin fericită. Aceia care, prin mijlocirea însușirilor lor deosebite, ajung să fie principi, asemenea acelora de mai sus, obțin principatul cu greutate, dar apoi îl stăpînesc cu ușurință; iar greutățile pe care le întîmpină în cucerirea
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
a desființat vechea armată și a alcătuit una nouă; a renunțat la prieteniile de altădată și și-a făcut altele noi; și îndată ce a avut prieteni și soldați care erau ai lui, a putut, pe o temelie ca aceasta, să înalțe orice construcție; s-a ostenit mult ca să cucerească puterea și prea puțin ca s-o păstreze. CAPITOLUL VII Despre principatele noi care se cuceresc prin armele și prin favoarea altuia Acei care numai printr-o soartă norocoasă, din simpli particulari
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
ajuns principi în foarte scurt inap, sînt atît de capabili încît să știe de îndată să se pregătească spre a putea păstra ceea ce soarta le-a dăruit cu multă ușurință și să construiască acum temeliile solide pe care alții le înalță înainte de a deveni principi. Pentru ambele moduri în care cineva poate să devină principe, prin însușirile lui proprii sau printr-o soartă norocoasă, vreau să dau cîte un exemplu din vremile pe care noi înșine le-am cunoscut: este vorba
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
tot ceea ce trebuia să facă un om înțelept și capabil, care vrea să-și asigure stăpînirea în țara pe care a obținut-o cu armele și prin situația înaltă a altuia. Căci, după cum am spus mai sus, acela care nu înalță de la început temeliile ar putea, dacă are toate însușirile necesare, să le înalțe și mai tîrziu, deși în cazul acesta constructorul ar avea multe greutăți, iar clădirea însăși ar fi în primejdie. Dacă considerăm toate acțiunile întreprinse de ducele Valentino
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
-și asigure stăpînirea în țara pe care a obținut-o cu armele și prin situația înaltă a altuia. Căci, după cum am spus mai sus, acela care nu înalță de la început temeliile ar putea, dacă are toate însușirile necesare, să le înalțe și mai tîrziu, deși în cazul acesta constructorul ar avea multe greutăți, iar clădirea însăși ar fi în primejdie. Dacă considerăm toate acțiunile întreprinse de ducele Valentino, constatăm că el și-a înălțat temelii trainice pentru puterea lui viitoare; cred
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
dacă are toate însușirile necesare, să le înalțe și mai tîrziu, deși în cazul acesta constructorul ar avea multe greutăți, iar clădirea însăși ar fi în primejdie. Dacă considerăm toate acțiunile întreprinse de ducele Valentino, constatăm că el și-a înălțat temelii trainice pentru puterea lui viitoare; cred că nu este de prisos să vă vorbesc despre ele, deoarece nu știu ce învățătură mai bună aș putea să-i dau unui principe nou decît exemplul faptelor acestuia, iar dacă planurile și măsurile lui
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
uită să ia toate măsurile necesare, iar prin energia și inițiativa lui știe să întrețină încrederea și forța poporului, atunci acesta nu-l va înșela niciodată în așteptările lui, așa încît se va vedea că temeliile pe care și-a înălțat puterea erau trainice 28. Principatele de acest fel sînt puse la grea încercare atunci cînd trec de la o formă de guvernare largă la un regim absolutist; căci principii acestor state guvernează fie prin ei înșiși, fie prin mijlocirea diferitelor magistraturi
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
cere; căci este singura știință pe care se cuvine s-o aibă acela care comandă. Și ea este atît de însemnată, încît nu numai că îi menține puternici pe aceia care s-au născut principi, dar de multe ori îi înalță la această treaptă pe aceia care sînt oameni simpli; și dimpotrivă se întîmplă că, atunci cînd principii s-au gîndit mai mult la plăceri decît la armate, ei și-au pierdut statul. Cauza cea dintîi care te face să pierzi
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
să impună oamenilor lui ordinea disciplina, iar pe deasupra, va trebui el însuși să practice vînătoarea pentru ca prin aceasta să-și deprindă corpul cu greutăți și oboseli, și în același timp să învețe să cunoască natura locurilor, să știe cum se înalță munții, cum se deschid văile, cum se întind șesurile și să-și dea seama care este natura fluviilor și a mlaștinilor, privind cu multă grijă totul în jurul său. Toate aceste cunoștințe sînt folositoare în două sensuri: întîi, ele te învață
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
toate armele; alții au întreținut dezbinările în ținuturile cucerite; unii au alimentat dușmăniile împotriva lor înșiși; alții, în sfîrșit, s-au străduit să-i cîștige de partea lor pe aceia de care nu erau siguri la începutul domniei; unii au înălțat fortărețe; alții le-au dărîmat și le-au distrus. Și cu toate că nu putem formula o judecată cu privire la toate aceste lucruri, fără a examina împrejurările particulare ale fiecărui stat în care s-a procedat într-un fel sau altul, voi vorbi
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
place atunci cînd vine un război, tactica respectivă se dovedește a fi înșelătoare. Fără îndoială că principii devin mari atunci cînd reușesc să învingă greutățile și împotrivirile pe care le întîmpină din partea celorlalți. De aceea, atunci cînd soarta vrea să înalțe gloria unui principe, cu deosebire a unuia nou, pentru că acesta, mai mult decît un principe ereditar, are nevoie să dobîndească o faimă mai mare, ea ridică împotriva lui dușmani și-i face să întreprindă o serie de acțiuni contra lui
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
prietenia acelora care i-au devenit prieteni și l-au ajutat să ocupe principatul numai pentru că nu erau mulțumiți de guvernarea anterioară. Principii au avut obiceiul ca, atunci cînd voiau să domnească cu mai multă siguranță peste un stat, să înalțe fortărețe în scopul de a ține în frîu pe aceia care ar fi avut de gînd să li se împotrivească și pentru ca în același timp ele să le servească drept adăpost sigur în cazul unei răscoale neașteptate. Eu laud obiceiul
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
La fel se întîmplă cu soarta; ea își arată puterea acolo unde nu există o forță pregătită și dinainte orînduită care să i se împotrivească și de aceea ea își îndreaptă atacul într-acolo unde știe că nu s-au înălțat nici diguri, nici zăgazuri care s-o stăpînească. Iar dacă veți privi Italia, care este astăzi locul schimbărilor de acest fel, și totodată aceea care le-a dat naștere, veți vedea că ea este ca o cîmpie fără stăvilare și
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
vreme sîngerează. O vedem rugîndu-se Domnului să-i trimită pe cineva care s-o izbăvească de aceste cruzimi și asupriri barbare. O vedem de asemenea hotărîtă și gata să urmeze un stindard, de îndată ce s-ar ivi acela care să-l înalțe. Dar nu există în momentul de față nimeni altcineva în care ea ar putea să spere, decît ilustra voastră familie 43, care prin soarta și însușirile ei, favorizată fiind de Dumnezeu și de biserica în fruntea căreia sînteți acum, ar
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
i se cuvine? Fiecăruia dintre noi, stăpînirea barbară îi este nesuferită. Ilustra dumneavoastră familie să-și ia, așadar, această menire, cu nădejdea și curajul cu care încep toate faptele mari și drepte pentru ca sub stindardul ei patria noastră să fie înălțată și să se adeverească, sub auspiciile ei, cuvintele cunoscute ale lui Petrarca: Virtutea contra furiei Va prinde armele; și lupta va fi scurtă Căci antica valoare Nu e încă moartă în italicele inimi. Niccolò Machiavelli DISCURSURI ASUPRA PRIMEI DECADE A
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Machiavelli ni se pare că oamenii se aseamănă cu demonii din infern. Cezar Borgia, duce de Valentinois, este modelul după care autorul îl formează pe principe, și pe care are impudoarea de a-l propune drept exemplu celor care se înalță în rang cu ajutorul prietenilor sau al armelor. Este foarte necesar, de aceea, de a ști cum era Cezar Borgia, pentru a ne forma o idee despre "erou" și despre autorul care-l celebrează. Nu există vreo crimă pe care Cezar
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]