1,781 matches
-
jos. Cartierul de lângă campus e destinat În primul rând studenților. Campusul are o lungime de circa doi kilometri, cu vegetație variată si bogată, bine Întreținut, cu șosele și alei pentru pietoni, cu terenuri de sport, bazin de Înot și cascadă Încântătoare. La intrarea dinspre Catherine Street, stau scrise cu litere mari cuvintele: „Tinere care intri În această universitate, când o vei părăsi, să te Întrebi dacă ai devenit mai bun, mai folositor ție, familiei tale, națiunii tale și universității.” Cuvintele acestea
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
al Daciei era sus! Toată nervozitatea a intrat repede în istorie, deoarece natura ne-a ajutat: am nimerit Iașiul, am nimerit Copoul, am găsit Ciricul, am descoperit Sahasrara deschisă a taberei de copii, iar... filarmonica... păsărelelor își exersa demult trilurile încântătoare urechilor noastre flămânde de astfel de muzici. Abandonat naturii. Voi încerca să nu mă întind: ne-am cazat în căsuțele de lemn ale taberei, apoi fiecare și-a început propria existență, propriile experiențe purificatoare. Mi-am ales Lacul Ciric drept
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
face prea cald, dar eu nu cred, în orice caz,prețurile cresc în iulie-septembrie și scad din nou începând cu octombrie. Am stat la Les Boliches, la sud de Malaga, dar aproape toate satele, pe coastă și în munți, sunt încântătoare. E cald, dar fără umiditate, ceea ce este un avantaj față de majoritatea vilegiaturilor italiene, un vânt proaspăt dinspre Atlantic amestecându-se cu blândețile mediteraneene. Oamenii sunt mai simpatici decât italienii și francezii, amabili și ospitalieri, dar în același timp mândri și
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Martini, trage să moară, dacă nu cumva a și murit. Moartea lui, pe care Tourtal o prevedea, căci venea din spate, cu pași grăbiți, jazzul, a făcut să moară nu numai Montmartre, ci și Parisul, Parisul acela fermecător, vesel și încântător, orașul-lumină, pe care eu l-am prins încă ! Acum Franța are alt Paris, invadat de vacarmul muzicii moderne, ce și-a arătat colții și pe la noi. Ce era mai frumos în muzica ușoară începe să dispară. Ei bine, tot așa
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
o prăvălioară undeva, Povestea unui pierde-vară sau Să pui ca semn o floare la fereastră. Din păcate însă, timpurile și gusturile publicului chiar încep să se schimbe dramatic, compozitorii de tangouri fiind tot mai puțini, iar oricât de suave și încântătoare ar fi fost liniile lor melodice, piesele nu mai au parte de succesul pe care cu siguranță l-ar fi dobândit cu câțiva ani în urmă. Nicio altă Zarază nu se mai prevestește și, cu toate acestea, Cristi nu renunță
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
despart pentru a intra În cealaltă categorie, cea mai apropiată de realitate, a Probabilului. Am specificat: „adulții adevărați, reali”, deoarece există unii adulți, În genere marginali sociali Într-o formă sau alta, care nu pot sau nu voiesc a părăsi Încântătoarea și poetica - fantastic de libera! - categorie a posibilului niciodată! Ați ghicit, ei sunt poeții, blânzi nebuni, marii visători, dar și cei mai practici, sau cei care luptă pentru brevetarea „visurilor lor tehnice”, inventatorii de obiecte mai mult sau mai puțin
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
stau mărturie, printre altele. Mai trebuie desigur amintite și studiile sale teoretice despre modernism - pe care le va continua cu cele două ediții ale „celor patru și apoi celor cinci fețe ale modernității”. Ca și volumele sale de poezie și Încântătorul și extrem de originalul său roman-eseistic Viața și opiniile lui Zaharias Lichter. Mai trebuie neapărat să adaug munca „subterană” și extrem de eficientă pe care a dus-o În „interiorul” grupului nostru, al prieteniei noastre strânse În perioada formației și a debutului
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
cadouri. Când am ieșit afară din casă, gazda apăruse în prag cu brațele încărcate de tablourile acelea și a alergat o bună bucată de vreme după noi, până am reușit să scăpăm de el. Am vizitat multe orașe noi și încântătoare, exceptând Kaliningradul și Minskul, în Belarus. Consider Kaliningradul (fostul Königsberg german) cel mai urât loc din câte am văzut în viața mea. Înfățișarea lui exprimă exact felul în care arată cei care îl populează. Nu am văzut niciodată atâta întuneric
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
consistentă timp de un sfert de ceas, când răsăritul soarelui, risipind ceața, i-a lăcuit suprafața cu un albastru sidefiu impecabil. De asemenea, puțin după aceea, am putut gusta blândețea toscană și primăvăratică a muntelui Fericirilor, o culme melancolică și încântătoare, cu covorul său de violete, de părăluțe și de asfodele (cel puțin așa le-am identificat eu, de la distanță) care urcă până în vârf unde, în mijlocul unui pâlc de verdeață, în spatele unui dublu șir de palmieri și de eucalipți, se cuibărește
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
12 Iulie. Plecăm la 4 1/2 de la Blesnicevo și ajungem la 6 1/2 Mișcovo, alaltăeri prin Ablanița, lângă Ischer. Acelaș caracter satele. Eri, dela Mircovo plecăm la 10 1/2 și cătră seară ajungem la Etropol într-o încântătoare regiune a Balcanilor. Defileuri, ape, munți mici, ca niște glume de munți, împăduriți. În poiana în care ne oprim tabăra noaptea, cu focurile ei, are un aspect feeric. Casele mai bune decât în regiunea precedentă, acoperite cu olane. Trupa în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
artileriști și cavalerie și între soldații regimentului Roman 14 și Dorohoi 29. Trecem muntele pe o vreme frumoasă, în condiții bune, și ajungem cătră seară la Etropol. Acolo, vedem holerici morți dela vânători. La Mircovo, după oficierea tedeumului, într-o încântătoare poziție între munți, subt un cer albastru admirabil, vedem pe o costișă, dincolo de Ischer morminte de holerici... Încep a cădea și dintre ai noștri. La Golemi Izvor, într-o încântătoare poiană între munți, după 10 chilometri de marș, poposim la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
morți dela vânători. La Mircovo, după oficierea tedeumului, într-o încântătoare poziție între munți, subt un cer albastru admirabil, vedem pe o costișă, dincolo de Ischer morminte de holerici... Încep a cădea și dintre ai noștri. La Golemi Izvor, într-o încântătoare poiană între munți, după 10 chilometri de marș, poposim la un izvor rece, și asistăm la un poetic răsărit de lună plină. Satul Golemi Izvor bogat, plin de livezi curate... La Turschi-Izvor, pe o ploae rece și rea, poposim în locul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
să le mai grămădească. "în discordie cu realitatea" "teroriștii". "la 3 ore post-meridionale". Ilie Vasitu, "judecătorul". 28 Mai 1925 [LITORAL. DEPĂRTĂRI] (Pe țărmul Pontic)* Balcic. Marea-i destul de liniștită. Ușor încrețită de hula după amiezii, plescăiește regulat la țărm. Orașul încântător, în terase cu grădini suspendate, cu intrări tainice de sus în jos. Smochini și migdali. Ș-un puiu de magar oleacă mai mare decât un epure. Și tot decorul orașului proectat pe un munte de calcar, strălucind în lumină alb
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pe care a străbătut-o Moynet, erau îngrozitoare și pe deasupra primejdioase. Rușii se găseau la o graniță încă nesigură înspre Tatari, unii supuși dar nesiguri, alții în revoltă continuă. Atacurile erau destul de dese din partea triburilor lesghiene. Unele localități (Nuka) erau încântătoare, așezate subt poală de codru cu arbori gigantici, străbătute de pâraie cristaline. Din pricina atacurilor lesghiene, oameni umblau înarmați și căsuțele erau un fel de fortărețe. Localnicii fabrică țesături de matasă. Lesghienii zice călătorul sunt tătari din aceeași rasă cu cei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
când nomazii din pustie invadau regiunea. Interesantă convorbire cu Alexandr Dimitrievici despre Siberia, ținut imens cu bogății și frumuseți pe care lumea încă nu le cunoaște. Și-a făcut universitatea la Iacuțc; de 15 ani a venit în acest peisagiu încântător, unde cu suspinuri își aduce aminte de frumusețile Siberiei. La a doua ieșire la pescuit, s-a acățat într-un cârlig al undiței un calcan mare (aici îi zice cambulă) de 3 1/2 4 kg. L-am scos după ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
frumoasă grădină publică cu esplanade, trepte în toate sensurile, clădiri de adăpost, ronduri pentru automobile. E o grădină înaltă de unde se vede orașul în toate părțile, marea spre vest și treptele imense ale Caucazului spre răsărit. Minunat loc, minunat și încântător oraș. Cătră sfârșitul veacului XIX, s-a ridicat un scriitor național abhazian, Dimitrie Gulia, tatăl scriitorului Ghiorghi Gulia, care a pus temelia literaturii nouă abhaziene. A scris poezii, povestiri, piese de teatru, ca un mare premergător. O parte din viață
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
instrument, “Nu era Întâmplător”, mi-a relatat ulterior cornistul Ghiță Dimirtiu. “Avea o memorie uimitoare și dirija din memorie toate lucrările lui Bethoven”. A rămas În memoria mea sub acest aspect copleșitor, pentru toată viața. Concertele Filarmonicii Îmi ofereau momente Încântătoare, dătătoare de viață pentru săptămâna aridă care urma. La aceste concerte, care erau precedate de o introducere succintă, dar consistentă despre compozitor, dirijor și temele muzicale mai expresive cu exemplificări ale orchestrei, m-am familiarizat cu muzica de calitate, cu
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
de o viață. Frumosul era Întâlnit peste tot și cele 10-12 zile de farmec treceau fără să ne dăm seama. Nu voi uita niciodată frumusețea traseului PredealDâmbul Morii, prin vârful Piatra Arsă și coborârea sălbatică pe 7 scări sau peisajele Încântătoare de la Vârful cu Dor, Trei Brazi, etc. Erau dătătoare de viață pentru anul bucureștean care urma. Mă gândeam În primul rând la Milly și la fetiță, cărora Capitala nu le oferea decât o locuință insalubră, iluminată de lampa cu petrol
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
-că se Însera-, șoseaua fiind kilometri În șir dreaptă, se vedeau farurile... o frumusețe rară. Cele care mergeau Înspre Jerusalim se vedeau din spate cu farurile roșii, iar cele care veneau se vedeau din față și erau gălbui. O priveliște Încântătoare! Și frumos se vedea și conturul munților cu frumoasele lor legende. Din loc În loc erau orășele și ținuturi locuite și se vedeau luminile. Foarte frumos de parcurs acest drum. Și În vreo 40 de minute am ajuns la biserică, În
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
e minunat lucru să te afli acolo, În acea sfințenie, dacă nu cu trupul, măcar cu inima. Locul ne cheamă tainic pe toți. Nimeni nu are nimic de pierdut dacă ajunge acolo. Dimpotrivă, se Îmbogățește. Nazaret Cetatea Nazaret este un Încântător oraș pe un munte. Este foarte frumos așezat, cu văi și dealuri ce Îmbrățișează orașul cu legendele lui. Se află la o distanță de aproximativ 40 km de Ierusalim. Seamănă cu o floare minunată care și-a desfăcut petalele ce-
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
locuri, istoricul Gheorghe Ghibănescu scria în 1885: „Închis între dealuri e ca o cetate: mulțimea viilor din apropiere face ca aerul să fie curat și orașul destul de igienic, numai neglijența oamenilor face ca să se strice foloasele date de natură. Pozițiunea încântătoare a Hușilor a făcut pe d-l Hăjdeu să-l compare cu Karlsbad: Dealurile și pădurile Hușului reproduc până acum imaginațiunei călătoriului: pitoreștile situri de lângă Karlsbad”. În 1902, Nicolae Iorga călătorea într-o regiune de dealuri cu „trenul alcătuit din
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și pe scriitorul Virgil Caraivan, atunci când l-a vizitat, în 1926. Din gara Crasna, un tren mititel, cu vagoane puține, îl duce la Huși. Pe dealul Dobrina, scriitorului i se arată înaintea ochilor, „în splendoarea răsăritului de soare”, o priveliște încântătoare, „cu mărețele biserici ale Hușilor”, cu mulțimea de case mici, „înconjurate ca de un brâu de flori, de colanul nesfârșit al viilor”. Fascinat de „orașul liniștit”, „curat și binișor întreținut”, el descrie aceste locuri pitorești, pe care le privea cu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
neștiind nemțește este în mare încurcă tură. Îi propun să iau acea însărcinare și a doua elevă fu tot atât de silitoare ca cea mai mare. În toamnă avusei satisfacția să aflu că a izbutit la examen. [Vremea era frumoasă și primăvara încântătoare. Nu pot uita mai ales o plimbare când dedei de o poiană înflorită în mijlocul pădurii; pe iarbă, unde pășteau trei oi, erau mai mulți copii de țigani, aproape goi, cu ochii mari și părul creț, cari ascultau pe cel care
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
la ora vizitelor, dar Pia nimeri într-o zi pe prințul Fürstenberg care fusese cu etapa la Florica; d na Philippescu îi explică legătura Piei cu acea localitate și amândoi, crezând că-i face plăcere, vorbiră cu laude de vilegiatura încântătoare ce făcuseră acolo. Pierduseră cu totul simțimântul realității. Într-altă zi, fiindu-i milă de mine, atât de hărțuită de ofițerii care căutau lo cu ință, îmi propuse să-mi găsească dânsa pe unul cumsecade și sta bil în București
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Mai târziu, măritându-se cu d. Serge Voinescu, părăsi Curtea. Pe la 1886, terminându-și studiile la Geneva, își luă rândul Joița Davila, devenită orfană prin moartea generalului. Într-adevăr, în acel timp Curtea era frumos compusă, căci și aceasta era încântătoare, nu atât de literalmente încântătoare ca sora ei Elena Perticari, dar așa de bine făcută, mlădioasă, grațioasă în toate miș cările ei și împodobită de regină cu toalete potrivite firii ei și elegant purtate, încât era o plăcere să vezi
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]