1,776 matches
-
de "concretizarea textului" (R. Ingarden) sau de "jocul împreună al textului și cititorului" (W. Iser), adică fie de intenția și strategiile textului, fie de intenția și constituirea subiectului cititor, - în toate aceste situații avem de a face cu ființa textuală închegată în structura manifestării sale vizibile, ca prezență de sine stătătoare, beneficiind de legități proprii, inclusiv de cele care desfășoară constelația imaginilor poetice. Ființa acestei structuri se dă lecturii și interpretării, într-un cuvânt: tematizării. Distanța la care ne referim nu
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
stelar. Dificilă încercare de răzbatere, "târziu, prin trude-ndelungi și fir cu fir", "ascunsele comori" ajung în cele din urmă să rodească în zarea ființării depline: "și peste mări de umbră și liniște, aruncă/ Efluviile unor neprihănite zori". Imaginea care încheagă această trudnică ieșire din ascundere este mai întâi o formă neclară a adâncului, tulburea întrepătrundere a umbrei cu lumina: Spre sânul adâncimei fluide am privit;/ Iar ochiul meu lăuntric e încă năpădit/ De-a umbrei și-a culorii bogată-amalgamare" (Pytagora
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
pe ecranul poemului, în imaginalitatea unui altfel cu putință la care toate vin să se reculeagă? Perspectiva inversă în poezia lui Adrian Maniu Cum am putea surprinde în plină desfășurare "limbajul poetic articulându-se tocmai pornind de la figuri și imagini închegate în lacul transparent al unui interval, sesizate prin intermediul unei distanțe, date înțelegerii în miezul unui mediu conceput pentru a separa în mod incontestabil și la nesfârșit verosimilul de model"?1 Când Adrian Maniu scrie, de exemplu, "undiri albe în giulgiul
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
urmare arhetip al lucrării cerești: "Acolo esențele constituie nemărginitul cer. Cer ele înșile al tuturor cerurilor. Acolo sufletul lumii e în starea lui cristalină. Acolo armonia cunoaște cumplita, absoluta ei realitate"28. Starea cristalină definește mediul translucid în care se încheagă și reverberează imagini de lumină, formă iradiantă a cerului și a inimii deopotrivă. Nu e acesta tocmai locul în care se ivește sufletul poemului, acel suflet mai limpede de unde izvorăște creativitatea pentru a se întruchipa în formă vie, în imagine
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
inaparentului, chipul imaginal care nu dă de văzut, ci ridică la vedere, dă veșnic lumină vederii. Vasile Voiculescu. Cine duce cerul mai departe A treia lume: splendoarea dintre lumi " Suntem tălmaci vremelnici ai celor nevăzute,/ Și-n seninătatea noastră se-ncheagă mărturii?/ Sau plămădim noptatici în gropile tăcute/ La rădăcina lumii doar negre bogății?"1. Întreaga poezie a lui V. Voiculescu pare să se scrie în căutarea unui răspuns la aceste întrebări metafizice. Răspuns imposibil de dat, căci el se retrage
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
-n zare"15. Ascensiunea nu e posibilă decât hrănită din adâncul deschis al ființării înscrise în orizontul ființei, impulsionată de invizibilul ce iese din ascundere, la fel cum în poem semnificabilul începe să dea de văzut și de înțeles, se încheagă în figura inaparentă a originii. De aceea tot ce se înalță în imaginea frumosului este frumosul însuși care luminează ca trup al ascunderii și strălucește răspândindu-se în cele pe care le ridică spre cerul formelor eterne: "știm pe/ Ce
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
încolăcindu-se - cum spune poetul - "pe bezna ce duce-n adâncime"32, îndeplinește un act de expiație, reducție radicală prin care ceea ce se golește devine golul hărăzit împlinirii, pregătit să primească darul sămânței roditoare. "În golul pur pun limite și-ncheg/ Volumul sacru, sâmbur de altare"33, limitele interioare fiind tot atâtea potențe originare ale creației, "fructele luminii ce-a-nsămânțat pustia"34. Ceea ce deja semnifică și se dă ca posibilitate a creșterii este încă în ascundere, nemanifestat în lumină, dar ceea ce începe
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
vălurită, măcinată, a unei dinamici. Arborii de foc, pădurile de cer, vântul demonic, mâinile de sunet sunt toate protofenomene, imagini în formare, scântei desprinse din magma incandescentă a informului. Efervescența imaginală se dovedește însă rodnică; clocotul mistuitor din adâncuri se încheagă în lumina sensului. Magma poetică nu se răcește, nu împietrește, ci irumpe fluidă, împinsă de extraordinara presiune acumulată, răzbate în afară: "Și-n zidul de granit cu lancea transparentă/ Deschide o răscruce". Ceea ce răzbate e răscrucea unei transparențe, imaginea inaparentului
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
elementelor expresive la care a recurs". Este calea pe care o arată relațiile dintre elementele semnificante și cele semnificate și care duce "spre momentul auroral în care o lume vagă, de gânduri, emoții, reminiscențe, aflată în sufletul poetului, s-a închegat ori s-a plăsmuit într-o făptură strălucitoare, exactă: poemul"6. Pe de altă parte, însă, în această accepțiune, "poemul e gata creat. Și acum, virtualitatea lui constă în putința de a produce în cititor o comoție printre elementele profunde
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
deja prefigurată în chiar apariția preformală a unui sens care începe, dă de văzut o închegare incipientă, o zămislire abia posibilă. De aceea "unul din blazoanele de noblețe ale liricii moderne e tocmai această transcendere a realității obiective, pentru a închega, din imagini fragmentare ale realului, o suprarealitate în care elementele lumii exterioare, ca și structura lor nu se mai află în poziția firească", imaginea "se eliberează de orice servitute față de real", imaginația coagulând un "flux de imagini tinzând spre viziune
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
sfârâi pe roată/ Ziceți-mi nalbă: am început să mă scutur".43 Se spune ea însăși în facerea prevenirii sale în ființă și în desfacerea ce prevestește un nou început. Iar ceea ce se spune se arată difuz, prinde a se închega precum "forma din aburi", figură inconsistentă a inaparentului, întrezărită prin breșa deschisă între începutul incandescent al nesfârșirii și posibilul baptismal al veșnicului reînceput: "focul care mă va-ncheia se află în cer/ roua care mă va boteza e încă neplânsă
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
aibă o structură a sa, sau un mod determinat ori indeterminat al lipsei de structură, sau altceva asemănător, și relațiile sale de determinare ori de indeterminare trebuiesc intuite"14. Structura aceasta e chiar cea pe care sensul o "leagă", o încheagă în actul prin care deschide potențele; e vorba mai curând de intuiția unei structurări dinamice căreia îi dă un sens, posibilitatea actualizării. Dacă lucrurile stau astfel, deschiderea operată de actul poetic reprezintă nu atât transcenderea realului deja actual, ci intuirea
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
arată - a câta oară? - că și dispariția spune ceva, că în dispariție apare criptofenomenul unei manifestări infratextuale, o lumină ce pâlpâie în substratul poetal. Astfel că - în cazul lui Mircea Ivănescu - scriitura nu propune o retorică a imaginarului, ci se încheagă în sfera imaginalului, imagistica sa desenând stări existențiale neestetizate, la limita dintre viziunea plată - sărăcită - a desemnificării și experiența unei inițieri în misterul banalității 5. Ca atare frumosul izvorăște de altundeva, nu din ceea ce se spune, ci mai cu seamă
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
locul fără de loc al ivirii sensului: Aceiași suntem, totuși cuvintele nu s-au născut;/ Roza vânturilor lucește în sensuri obscure,/ Bolta freamătă în vid ca la început/ Și-n gând îmi răspund temeliile sure". Ceva lucește, freamătă, prinde a se închega, încolțește în golul începutului; nu apare în fenomenalitatea manifestării, ci se dă subversiv în așteptarea unui alt-ceva neașteptat, a noului răsărit de deasupra oricărui orizont: " Vom aștepta răsăritul tuturor înțelesurilor,/ Drum viu între solstiții și norme;/ Cu viața în adevăratele
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
cunosc decât atunci când plâng/ Ștergându-mi lacrimile pe furiș/ Și încercând cu greu să te ascult/ De parcă-mi șade inima pieziș/ De teamă că mă-ndepărtez prea mult". Hermeneutic vorbind, schemele retorice înlesnesc înțelegerea în virtutea explicitării care o subîntinde. Se încheagă la acest nivel imaginile pe care le propune cogito-ul creator ca expresie a intenționalității limbajului poetic. Am putea intui prin forma lor de prim plan prefigurarea, de fundal, a unei forme incipiente, inaparente? Pentru aceasta intenția ar trebui să cedeze
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
se aude în cântecul greierilor, în sfântul lor dor de izolare ce înzestrează lumea întreagă. Ce înseamnă acest cântec? Face el imagine în corpul poetic? Dacă la acest nivel înțelegem fără să vedem, intuim intelectiv un sens care începe să închege fluidul imaginal, este pentru că nu aici răsare imaginea, nu aici ni se dă ceva spre vedere, ci în trupul poetal al semnificării originare. Putem înțelege fără să "vedem" înțelesul, să-l cuprindem în chiar manifestarea ivirii sale luminoase? Retragerea în
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
vântul un val./ eu trec pe deasupra ca un vultur senin,/ privesc totul din cer și mă prăvălesc în goluri adânci./ doar un suflu s-a oprit de niciunde și roade în mal". Imaginea surprinde tocmai trecerea în care ea se încheagă, pe care o oprește și o pune în vedere. Nu se vede ca atare decât ceea ce stă în trecerea însăși, desemnarea inversă a unui recul. De niciunde se ivesc astfel de imagini care, trecând, se petrec în vedere, pun vizibilul
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
niciodată, etc. Fluxul mării se face astfel, soarele pare să meargă astfel" (ibidem, vol. II, fr. 646, p. 157). 99 "Nu-s decât creștere, nu pot decât/ Să tind, nădăjdui. Mysterium tremendum" (Întoarcerea poetului, p. 116). Iar ceea ce crește nemărginit, închegând teocentric, este - într-o formulare cvasi-pascaliană - "cel ce rămâne și cel ce nu va fi/ Când răsturnată roata lumii eu voi fi/ Centrul osiei și tu, pe margini, centrul/ Fără margini" (Întoarcerea poetului, p. 115). 100 "Vedere interioară, vedenie; ochiul
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
elastic, lipicios, cu miros Înțepător. O persoană obișnuită acumulează, În decursul vieții, o placă mucoidă care poate cântări Între 2,5-10 kg. La autopsia unor persoane s-au găsit depuneri de 15-18 kg, lungi de 30 cm, formate din straturi Închegate de mucus, Încărcate cu diverse impurități. Lumenul colonului se Îngustează la grosimea unui creion iar placa devine un obstacol În calea tranzitului intestinal și În absorbția substanțelor nutritive la nivelul mucoasei colonului. În consecință, va apare o multitudine de reacții
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
vești rele pentru ei. Scapă cuvintele de propria istorie? Sunt oamenii vreodată la adăpost de pânda în ele a unor nedorite sensuri? Dar de ispitirile și insinuările lor abia șoptite, ca foșnetul banilor calpi? Încercarea acestor nedumeriri de a se închega venind în cuvânt muncea asiduu, deși fără spor, gazdele. O punte nu poate fi ceea ce se pretinde câtă vreme unul din cele două puncte de sprijin ale ei rămâne doar iluzoriu. Trebuie să fie atunci vorba de ceva asemănător mai
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
de-a datul pe lângă inevitabil spre a-i face, involuntar, un făgaș de intrare în intimitatea noastră, bila buclucașă are cumva consistența vaporilor dispersați în mediu, precipitați abia de turbionul creat în urma loviturii în gol. Altfel spus, bila nu se încheagă decât retrospectiv; în caracterul ei dual de lucru-undă predomină curgerea. Propriu-zis, principiul de incertitudine al lui Heisenberg nu i se aplică, ci de-curge din ea. Ca tot omul, Ian se îndrepta spre întâlnirea cu inevitabilul cum era mai sigur
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
termenilor alcătuiți prin autocombinarea afixoidelor: angiocardiografie-cardioangiografie. În particular, dubletele morfematice și lexico-semantice grecești și latine nu se elimină reciproc. Practica medicală atestă egala circulație a termenilor: hemostatic (fr. hémostatique; cf. gr. αίματο-, αίμα "sânge", στατός) și coagulant (lat. coagulans "care încheagă"); amfi- (gr. άμφι-,) - ambi- (lat. ambi-, ambo); hemi (gr. ήμ-) - demi (lat. dimidius) -semi (lat. semi-) "jumătate"; poli (gr. πολυ-, πολύς) - multi-(lat. multi-, multus-). Cronologic, dubletele afixoidale aparțin perioadei de interferență lingvistică greco-latină, începând cu secolul I î. H.
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
ușor ceremonios, capabil Însă și de confesiuni afective. L-am cunoscut și altfel, când ne Întâlneam să-i prezint lucrarea de licență despre educația adulților În România (cartea mea despre educația adulților, omagiu fostului meu profesor, am reușit s-o Încheg abia acum câțiva ani). Profesorul Vasile Pavelcu era exact opusul: inventa cursul pe loc, ne făcea părtași la elaborarea sa, apela adesea la exemple din literatură și din viață, nimic nu i se părea definitiv. Se purta ca un artist
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Iurie Conceac, uciși în mod perfid, în anul 1222, marele han Cuten ceru, în grabă, ajutor ginerelui său, Matislav Matislavici cel Îndrăzneț, principele Haliciului, căruia îi trimise în dar cămile, cai, vite și alte lucruri de valoare. Acesta reuși să închege o coaliție a principilor ruși, Daniel Romanovici al Volâniei, Matislav Romanovici de Kiev, Matislav Sviatoslavici de Cernigov și Matislav cel Mut de Peresopnite și cu o oaste de 80.000 ruși porni din Kiev în ajutorul cumanilor, după ce 10 soli
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Se topesc 70 g unt și se adaugă în compoziția de ouă, iar restul de 50 g. De unt se pune la topit și căliți până se auresc nectarinele tăiate sferturi. Turnați peste nectarine ouăle bătute, se lasă până se încheagă puțin, se micșorează focul și cu ajutorul unei spatule întoarcem încet omleta ca să fie prăjită uniform. Coacerea durează patru - cinci minute. Mutați omleta pe un platou și se servește caldă. OUĂ CU SOS DE MAIONEZĂ 10 ouă fierte, o căpățână de
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]