11,463 matches
-
identifice cunoștințele relevante pentru sine printre cunoștințele organizației. Această etapă se materializează prin interacțiunea dintre individ și grup. A Învăța prin a face, instruirea și practica permit indivizilor să acceseze „comoara” cunoștințelor grupului sau organizației. Cunoștințele explicite trebuie să fie Încorporate În activități și practici. Astfel, procesul de internalizare a cunoștințelor explicite readuce În discuție aspectele legate de strategie, tactici, inovații și Îmbunătățire a activității. De exemplu, programele de instruire În cadrul marilor organizații ajută beneficiarii acestora să Înțeleagă mai bine organizația
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
să conștientizeze aceasta și să acționeze ca un profesionist al comunicării (Ollivier, B. , 1992; Romano, C., ș.a., 1987); • Absența intenției comunicative nu anulează comunicarea. Nehotărârea, neliniștea, blazarea, neputința etc. le transmitem elevilor chiar și atunci când nu o dorim. Ele se încorporează în baza relațională care, vom vedea, filtrează mesajul didactic centrat pe conținuturile disciplinei. Aceasta și face ca profesori diferiți, cu aceeași clasă și chiar aceeași temă, să obțină rezultate diferite. Această perspectivă de lucru asupra comunicării, desigur una dintre diversele
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
etc. La rândul său, cel care învață, ca beneficiar al mesajului, nu este doar receptor de informații (Ri) a căror emitere o susține prin (fb) I, ci persoană disponibilă la transformare, prin acțiune (Ra), în urma unui proces de învățare ce încorporează și informația primită. Aici intervine, ca mijloc indispensabil de orientare a actului de învățare, (fb) II. Schematic, în prezentarea lui R. Mucchielli (1992, p. 28), comunicarea apare ca în figura nr. 1. Figura 1 Ă Sensul feed-back-urilor în acțiune didactică
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Comportamentul uman al fiecărui membru organizațional, al fiecărui elev, este o „rezultantă” a diverse influențe (formale și informale) cu care individul a intrat într-un complex sistem de interacțiune, acceptându-le, adaptându-le pentru uzul său și funcție de personalitatea sa, încorporându-le sau respingându-le. De aceea, pare naivă imaginea unor educatori după care formarea elevilor s-ar constitui dintr-o acțiune concertată a factorilor educativi. Fără interacțiune, fără coparticipare, fără o comunicare pe principiul feed-back-ului acțiunea educativă nu și-ar
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
place (Amabile, 1996; Runco și Chand, 1995; Torrance, 1995). Libertatea de a-și alege activitatea le permite să caute acele subiecte pentru care simt o motivație intrinsecă intensă. Acest nivel înalt al interesului intrinsec este baza realizărilor creative. Profesorii pot încorpora această perspectivă în activitatea din clasă, permițându-le elevilor să-și aleagă temele pentru proiectele individuale sau colective. La locul de muncă, angajații - mai ales cei cu activități în care creativitatea este foarte importantă - trebuie să fie încurajați să exploreze
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Îngrijire medicală, care acorda aceeași atenție medicinei preventive și celei curative și care combina cercetarea cu practica medicală, fiind ghidat de un interes sporit pentru sănătatea populației de etnie română. În 1920, o dată cu dizolvarea Consiliului Dirigent, poziția sa a fost Încorporată În vechile cadre administrative ale Regatului României. În următorii cinci ani, În calitate de Inspector Sanitar General pentru Transilvania, Moldovan a Încercat să continue implementarea programelor și ideilor sale anterioare. Din lucrările sale publicate, dar și din corespondența privată din această perioadă
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
dovezi empirice colectate științific. Petrini nu făcea o distincție clară Între caracteristicile Înnăscute și cele dobândite. Concluziile sale se bazează mai degrabă pe observații clinice „de simț comun”. În mod similar, stilul său de a scrie și de a argumenta Încorporează doar arareori referințe la surse bine definite și respectate sau la lucrări specifice. Studiul doctorului Petrini se Încadrează astfel mai bine În categoria „filosofiei medicale” decât a lucrărilor științifice. În aceeași perioadă, existau alți câțiva intelectuali români importanți care explorau
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
pe cea de a realiza modernizarea - ambele considerate condiții direct legate de integrarea cu succes a României În contextul european modern. Astfel, fără a fi neapărat novatori, eugeniștii români au dat o turnură nouă ideilor europene occidentale despre ereditatea biologică, Încorporându-le În discursul despre construirea identității românești În secolul XX. Legile determinismului ereditartc "Legile determinismului ereditar" În controversele despre modernizare și tradiție, eugeniștii au adoptat o poziție care susținea „reîntoarcerea” la legi de viață naturale, universale, care, În același timp
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
eugeniștilor, era reprezentat de diferențierea tot mai specifică a funcțiilor individuale, pentru binele entității mai largi 80. Doar idealul fraternității părea să fie potrivit noii ierarhii interpretative a eugeniștilor. O astfel de fraternitate se baza Însă pe legile biologice; ea Încorpora comunitatea tradițiilor culturale doar În măsura În care aceste tradiții nu contrastau cu prerogativele mai importante impuse de legile eredității și selecției. Eugeniștii promovau fraternitatea În crearea unei comunități sănătoase a viitorului, mai degrabă decât sentimentul unei identități colective a prezentului, Împărtășit de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
principiul mendelian al eredității, cât și cu noțiunile de diferențiere și inegalitate, ca ingrediente principale ale progresului. Andrei nu a fost niciodată un susținător activ al Școlii eugeniste conduse de Moldovan, dar, asemenea altor intelectuali și cercetători români, el a Încorporat argumentele științifice din teoriile eugeniste despre ereditate și evoluție În propria perspectivă asupra relațiilor sociale 100. Atitudinea sociologului Andrei față de eugenie este o ilustrare foarte elocventă a atracției pe care mulți alți intelectuali români o Împărtășeau față de această teorie. Pentru că
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În mod forțat, după preluarea puterii de către regimul comunist. Criticii acestui proces au supraestimat, probabil, măsura În care mentalitatea creștin-ortodoxă domina Încă România anului 1944. Mișcarea eugenistă a reprezentat una dintre forțele care au contestat autoritatea Bisercii și gândirea religioasă, Încorporând subtil religia În programele eugenice și dislocând astfel Biserica din centrul de autoritate, mai ales În comunitățile rurale. Astfel, În momentul În care regimul comunist a preluat puterea, imaginea Bisericii ca pilon central al comunității fusese deja slăbită Într-o
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
a unor astfel de investigații teoretice permite examinarea conceptualizării eugeniste a unor subiecte politice foarte importante pentru perioada interbelică. Asemenea subiecte abordau probleme diferite, de la necesitatea de a crea un set comun de valori civice, plecând de la multitudinea de tradiții Încorporate În România Mare, În 1918, până la discuțiile asupra căilor optime de modernizare a agriculturii și vieții rurale și de dezvoltare a unor baze industriale viabile, Într-un mediu afectat de nesiguranță economică 1. Aceste probleme erau aproape În totalitate diferite
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
acestea cea mai cunoscută fiind doctrina Lebensraum-ului promovată de Hitler. Cu toate acestea, pare improbabil ca Moldovan să fi avut În minte extinderea frontierelor României, Într-un moment când politicienii aveau Încă dificultăți În crearea unei unități funcționale care să Încorporeze diferitele provincii recent alipite la Regatul României. Moldovan era mai degrabă preocupat de prezervarea granițelor actuale ale țării, În special În contextul a ceea ce el și mulți alți români din rândurile profesioniștilor percepeau ca fiind amenințarea mereu prezentă a revizionismului
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
nazistă, și-a adaptat ideile la presiunea momentului și a adoptat noțiunea eufemistică de politică a vieții, o mască destul de transparentă, dar semnificativă pentru semnalarea convingerii sale persistente că eugenia rămânea În continuare o teorie normativă care trebuia să fie Încorporată În procesul de creare a noului stat, după război. Faptul că ideile sale nu erau considerate amenințătoare de către regimul comunist În curs de consolidare, ci privite mai degrabă ca o completare a lucrărilor academice publicate În primii ani ai tranziției
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
același timp, constant de-a lungul vieții unei persoane. Pentru implementarea unei astfel de perspective, instituțiile statului trebuiau să treacă printr-o etapă de reformare profundă. Făcăoaru nu oferă Însă mai multe detalii În acest sens, ci se mulțumește să Încorporeze viziunea deja articulată de Moldovan, fiind vădit mai interesat de realizarea efectivă a transformării rolurilor și organizării sociale decât de detalierea numeroaselor etape implicate În procesul de schimbare instituțională pe termen lung. Mai pragmatic decât Moldovan, Făcăoaru a dedicat un
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
pare să fi servit ca instrument pentru ideologia legionară profund antisemită, la o privire mai atentă devine clar că fascismul lui Codreanu exprima o paradigmă complet diferită de cea a ideilor eugeniste și nu semnalează nici un efort conștient de a Încorpora analizele eugeniste, astfel Încât să poată oferi argumente „obiective” pentru orientarea sa antisemită. Făcăoaru a realizat legătura dintre eugenie și legionarism abia În 1940, trasând puncte de convergență Între cele două ideologii Într-o manieră personală, pe care cei mai mulți eugeniști nu
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
o organizație-umbrelă, un spațiu În care organizatoarele se puteau Întâlni și Își puteau Împărtăși experiențele specifice și nu o asociație care Își propunea să dezvolte un plan consistent de abordare a problemelor femeilor. Începând din 1927, când organizația a fost Încorporată de Astra, activitățile sale În cadrul Subsecției Biopolitice Femenine s-au reorganizat În jurul unui plan mai coerent de acțiune, care să reflecte preocupările eugenice ale conducerii Astrei și care să răspundă problemelor pe termen scurt și lung ce apăreau În legătură cu rolurile
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și, de asemenea, noțiunile de eugenie ar fi fost reiterate pe parcursul anilor de școală. Este dificil să analizăm impactul acestor idei În sălile de clasă. În primul rând, aceste reforme au fost propuse pentru prima oară la mijlocul anilor ’30 și Încorporate În mică parte sau cu Întârziere În programa școlară generală. Ministerul Instrucțiunii și unii promotori ai respectivelor reforme, precum Bârsănescu, au depus eforturi speciale de instruire a profesorilor și Învățătorilor În sensul noii abordări a educației. Rescrierea manualelor școlare pentru
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
igienă și sănătate publică; de a controla și supraveghea igiena școlară 92. Eugenia nu este menționată explicit nicăieri În lege, Însă „lupta Împotriva bolilor venerice” și „probleme de sănătate publică” sunt, de fapt, noțiuni suficient de vagi Încât să poată Încorpora măsurile eugenice 93. Legea mai descrie, de asemenea, În detaliu tipurile de cursuri pe care acești doctori trebuiau să le urmeze pentru a se califica pentru specializarea de „medici igieniști”94. În sfârșit, Legea Moldovan a creat programe speciale, precum
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de la apariția noii instituții Însă, Moldovan și alți militanți pentru reformarea Ministerului Sănătății au Înțeles că o colaborare cu regimul liberal era aproape imposibilă. Partidul condus de Brătianu era, la urma urmei, același partid care desființase Consiliul Dirigent și care Încorporase instituțiile regionale construite de Moldovan Între 1918 și 1920 Într-o infrastructură centralizată. Nimeni din București nu dădea atenție preocupărilor lui Moldovan pentru problemele regionale ale Transilvaniei și nici programelor sale inovatoare În domeniul sănătății. O astfel de atitudine a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
la anumite nevoi particulare de dezvoltare a unor instituții deja existente. De exemplu, școlile pentru personalul medical secundar aparțineau bugetului Ministerului Sănătății, În timp ce Învățământul medical superior era responsabilitatea Ministerului Instrucțiunii. O astfel de inconsecvență apăruse din cauza că Învățământul medical fusese Încorporat bugetului educației, anterior Înființării unui minister separat al Sănătății. La mijlocul anilor ’20, când autoritățile au recunoscut necesitatea calificării infirmierelor medicale, a agenților sanitari și a moașelor, responsabilitatea pentru organizarea pregătirii acestui personal medical secundar le-a revenit specialiștilor medicali din
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
o înfruntare „orizontală”; starea a treia era un ansamblu ierarhizat. În eschatologia marxistă, Revoluția Proletară a viitorului trebuie să fie prima revoluție ale cărei fructe nu vor fi acaparate de o minoritate, întrucât clasa muncitoare revoluționară nu va mai fi încorporată într-un ansamblu ierarhizat. Ea va face revoluția pentru ea însăși, nepermițând altor categorii să se impună, pentru că se află chiar la baza scării sociale: doar ea este clasa exploatată și, mai jos decât ea, nu mai sunt decât niște
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
departe.” (F. Jünger) Pentru că gîndirea lui va trebui să fie În permanență vigilentă și flexibilă, să facă o selecție a oportunităților ivite. * „Lucrurile pe care le știm mai bine sînt cele pe care nu le-au Învățat.” (Vauvenargues) Memoria afectivă, Încorporată În propriile pățanii, te Învață minte cel mai bine, tocmai pentru că este mai amară. În acest context, nu putem să nu amintim observația lui G.B. Shaw: „A Învăța să trăiești e ca și cum ai Învăța să patinezi: Începi dîndu-te În spectacol
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
semnificativ aria opțiunilor individuale. Din perspectivă normativă, instituțiile sunt reguli formale și informale care constrâng comportamentul individual. Indivizii au tendința să sprijine acele instituții care creează cele mai favorabile constrângeri considerate prin prisma propriilor așteptări. Offe (1996) subliniază că instituțiile încorporează principii normative ale celor care trăiesc în spațiul social ordonat de respectivele instituții. Există o relație reciprocă și ciclică între instituții și normele sociale. Actorii sociali generează și sprijină instituțiile. La rândul lor, instituțiile contribuie la formarea unor agenți sociali
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
norme valid pentru membri săi (Lane și Ersson, 2000, p. 34). Complementar definițiilor oferite de Soos și Lane și Ersson, Panebianco (1988, p. 53) accentuează rolul jucat pe plan intern de i., văzând-o drept „procesul prin care o organizație încorporează valorile și normele fondatorilor săi”. Concluzia ce rezultă în urma definițiilor menționate este că i. poate fi dihotomizată drept existentă sau non-existentă, ci este o chestiune ce ține de gradul de intensitate. Nivelul instituționalizării diferă din punct de vedere intern și
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]