2,268 matches
-
bat albușul de ou pentru mousse. Și în acel moment observ un individ care se apropie pe alee. E îmbrăcat în jeanși și un tricou polo și are un aparat foto atârnat de gât. Dispare din vizorul meu și mă încrunt nedumerită. Poate e un comisionar. Măsor zahărul rafinat, ciulind urechea la sonerie și încep să-l amestec cu albușurile de ou, exact așa cum m-a învățat Iris. Și, o clipă mai târziu, bărbatul se află la ușa bucătăriei și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
O, Doamne. O să mă omoare mama. Ia uite, ăsta are și un sondaj. Eddie deschide alt ziar. „Samantha Sweeting: Eroină sau Proastă ? Pentru a vota, sunați sau trimiteți SMS.” Și alături e un număr de telefon. Ia telefonul și se încruntă. Ce variantă să votez ? — Proastă, spune Melissa, înșfăcând telefonul. Hai că sun eu. — Samantha ! Te-ai trezit ! Ridic capul și o văd pe Trish intrând în bucătărie cu un maldăr de ziare la subraț. În clipa în care se uită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
pe cineva. Aici. — Pe grădinar, spune Guy fără să clipească. — Da ! Ridic ochii mirată. De unde... — Niște ziariști vorbeau despre asta afară. — A. Mă rog, e adevărat. Îl cheamă Nathaniel. Simt că mă înroșesc. E... un tip foarte drăguț. Guy se încruntă de parcă nu înțelege ce vreau să spun de fapt. — Dar e doar o idilă de vacanță. — Nu e deloc o idilă de vacanță ! zic, luată prin surprindere. E o relație. Și ținem foarte mult unul la altul. — Se mută cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
sec. Nu știu exact. Dar trebuie neapărat să ajung acolo, cât se poate de urgent. Nu se poate să existe atât de multe sere de vânzare în Cornwall. O să-l găsesc eu. Îl găsesc eu cumva. — Păi. Fruntea paznicului se încruntă de concentrare. O să trebuiască să-mi consult registrul. Dispare în camera lui. Îl aud pe Dominic șoptind cu însuflețire în microfon, dar nu-mi pasă. — Poftim. Paznicul iese cu o bucățică de hârtie scrisă cu creionul. Mi-e teamă că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
Încă de pe vremea Cleopatrei, proporțiile frumuseții au rămas aceleași și că poți chiar să faci un calcul științific ca să vezi cît de frumoasă ești. Faci toate măsurătorile astea... — Aha ! spun interesată. Și cît ți-a ieșit ? — Acum fac calculul. Se Încruntă iar la pagină. Deci asta face 53... scădem 20... și asta Înseamnă... O, Doamne ! Privește pagina, necăjită. Mi-a ieșit 33 ! — Din cît ? — Dintr-o sută ! 33 dintr-o sută ! — Ce idioțenie ! — Știu, spune ea serioasă. SÎnt urîtă. Știam. Adevărul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
un platou. — Scuze, spun și mă dau Într-o parte. Spune, mamă, cu ce să te ajut, să fac și eu ceva ? — Să-i dai de mîncare lui Sammy, spune ea, dîndu-mi o cutiuță cu mîncare pentru peștișori aurii. Se Încruntă Îngrijorată. Știi, sînt un pic Îngrijorată În legătură cu Sammy. — A, zic, cu o tresărire de alarmă. Ăă... de ce ? — Nu știu, parcă nu e În apele lui. Îl privește cu atenție prin sticla bolului. Tu ce zici ? Ție cum ți se pare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
lui Jack Harper, cînd Îmi amintesc de promisiunea pe care am făcut-o. E doar... un tip care a venit În inspecție, zic vag. — E vreunul dintre șefi ? — E... da. Se poate spune că e șef. — Ce porcărie. Lissy se Încruntă, rămînÎnd cîteva clipe pe gînduri. Și ce contează ? Ce importanță are dacă știe cîteva lucruri despre tine ? — Lissy, nu e vorba doar de cîteva lucruri. Simt că mă Îmbujorez ușor. Știe absolut tot. I-am spus că am mințit În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
E sîmbătă dimineață, sîntem ca de obicei la ora asta În halate, bem cafea și Încercăm să ne dregem după mahmureala din ajun. Sau, În cazul meu, după despărțirea din ajun. Îți dai seama că-ți mînca din palmă ? Se Încruntă la unghia de la picior, pe care tocmai și-o dă cu ojă roz bebe. În maxim șase luni, te vedeam cu o piatră adevărată pe deget. — Parcă ziceai că, atunci cînd am acceptat să mă mut cu el, mi-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
secretele ? Mă privește de parcă tocmai aș fi anunțat-o mîndră nevoie mare că ies În oraș cu un criminal În serie. Ce naiba vrei să spui ? — Am stat lîngă el În avion și i-am spus absolut tot despre mine. Mă Încrunt la imaginea mea din oglindă și-mi pensez alt fir din sprînceană. E ora șapte. Am făcut baie, mi-am uscat părul cu foehnul, iar acum sînt la faza machiaj. — Și tipul a invitat-o În oraș, spune Lissy, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
Imediat apare un chelner să mă ajute să mă așez și, În clipa În care stau jos, Îl arunc lui Jack cea mai caldă și mai Înțelegătoare privire de care sînt În stare. — S-a Întîmplat ceva, Jack ? El se Încruntă. — De ce spui asta ? — Păi, pentru că una-două dispari. M-am gîndit doar că poate... vrei să-mi spui despre ce e vorba. — E OK, mi-o taie scurt. Mersi. Tonul lui spune limpede „am Închis subiectul“, dar n-am de gînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
măi, tu nici sunete nu ești În stare să scoți, cum o să se uite Siloa la unul ca tine? De ciudă, l-am rugat pe Moru să facă un cuvânt despre Siloa și despre cele ca ea. Moru s-a Încruntat și a Început să miște mărunt din buze. Eram pitiți Îndărătul unei stânci și ne uitam la ce făceau ceilalți, că asta ne plăcea cel mai mult. Era cald și transpirasem. - Femeie. Siloa e femeie, mi-a zis el În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
când o să te Întorci, dacă o să te mai Întorci. Poate că n-o să-ți ajungă nici măcar atâtea veri câte degete avem și tu, și eu, de toate, ca să termini... hm... călătoria... Mda... Călătorie o să-i spunem acestui lucru! Apoi se Încruntă la mine și-mi spuse apăsat: Dacă Tatăl din Cer suntem noi doi, păi atunci fii măcar cât jumătate din el! Tatăl din Cer, dacă o fi, și-a Început... călătoria, Înainte să vii tu pe lume, și o s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
Enkim? am Întrebat. Nu mi-au răspuns cu vorbe, ci doar au dat din cap În semn că da, de n-am priceput ce doreau să spună. Cu ei era, oricum, greu să te Înțelegi, mai ales că mereu erau Încruntați, de parcă nu reușeau să priceapă nimic din cele ce se petreceau În jur. Tărâmul lor era frumos. Era plin de verdeață și molcom. Ochii se odihneau când te uitai prin satul lor. Era răcoare. Stâncile din jur erau netede și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
le prindă. Până și mistreții mergeau În voie - Îi auzeam cum grohăiau liniștiți prin pădurea apropiată și nici un vânător nu se repezea să le ia urma. Îți venea să crezi că toate lucrurile erau la locul lor. Atunci, de ce erau Încruntați tot timpul? Hm. Poate că din aceeași cauză pentru care, În loc să se joace la marginea satului, țâncii Încordau crengi din acelea cum aveau vânătorii În toată firea, trăgând cu sulițele lor mici Într-un trunchi de copac doborât. Doi bătrâni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
dar eu vin În Întâmpinarea dorințelor Tatălui. - Tatăl nu are nevoie de ajutorul tău. Și apoi, tu spui câteodată că ești Tatăl. Atunci, cum să mai trăiești? Așa că, o să te dăm Umbrei. Rămase puțin pe gânduri. Răsuflă adânc și se Încruntă. Apoi: - O să-i spun ceva lui Krog, Începu el, după care continuă În gând. Odată și odată, o să murim cu toții și atunci, toate cele din jur vor fi la fel de frumoase ca și atunci când noi eram vii. L-am Întrebat: - Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
și odată, o să murim cu toții și atunci, toate cele din jur vor fi la fel de frumoase ca și atunci când noi eram vii. L-am Întrebat: - Și n-o să fie mare păcat că ele vor rămâne, În timp ce noi vom fi morți? Se Încruntă și mai tare și-mi răspunse: - N-o să fie nici un păcat. Tatăl o să se bucure de ele și fără noi. Asta n-o să priceapă Krog niciodată și de-aia o să-l dăm Umbrei. Of, of. Degeaba vor fi aceleași cuvinte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
Însă, am Înghițit În sec. Runa Își mușca buzele. Enkim Îl privea și el. Uriașul ridică din nou o mână, făcându-ne semn. Apa Îl azvârli În sus. Ajunsese atât de aproape de noi, Încât Îi văzurăm ochii - nu mai erau Încruntați, de parcă știa că-și părăsește neamul. Apoi, apa Îl izbi de o stâncă, iar el se Îndoi Într-o parte și În alta precum o blană bătută de un vânt năprasnic. - Dă-i culcuș moale, Tată din Cer! - șopti Runa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
nici să se ridice de jos, de cât seu au pe ele! Se târăsc prin țarcuri cu botul deschis, așteptând să le dăm să Îmbuce. Asta o să facă vorbele, Philo, și tu, Minos! O să ne Împorcească pe toți! Minos se Încruntă și făcu un semn scurt. Femeile și tinerii se repeziră să scoată berbecul din groapă. Îl beliră de blană cât ai clipi și se apucară să desprindă fâșii de carne din care Împărțiră tuturor. Apoi aduseră câteva burți de vin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
râgâiturile noastre. Coțcarul de Minos profită de neatenția celor din poiană pentru a-mi strecura o privire fugară. Îmi făcu cu ochiul și-mi zâmbi scurt, din colțul gurii, pentru ca În clipa următoare să redevină serios și să se uite Încruntat la cei strânși În jur. - Să știi de la mine ceva, avea să-mi spună a doua zi. Când vezi că se Încinge cearta, Împarte ceva de Îmbucat și tărăboiul o să se stingă ca prin farmec. A profitat de șmecheria asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
așa, Îmi zise și-mi strânse mâna, după cum făcuse și Aban. Pielea ta albă nu prea ți-a fost de folos În inima nisipului. - Acasă, pe pământul nostru, soarele nu arde la fel de tare. - Pământul nostru este aici, Îmi spuse el, Încruntându-se. L-am privit lung. Toate neamurile denumeau astfel meleagurile pe care trăiau, dar nimeni până acum nu se mai supărase aflând că și eu aveam un pământ numai al meu. Supărarea lui Tuni trecu repede Însă. După câteva clipe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
moi kelib, și gheața. Ori de câte ori punea o Întrebare cu glas mai puternic, doi dintre oamenii lui Dyas Îi răspundeau. - Valuri moi kelib și apa verde peste gheață? Vreau Tokeba! - Vrei Tokeba, pui la păr! La un moment dat, Vishu se Încruntă și se aplecă mult peste marginea luntrei. Cufundă mâna În apă și Își umezi buzele și limba, apoi scuipă. Mai stătu o vreme și se uită În Împletitura de lăstari pe care o lăsase pe fundul luntrei. Se uită la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
zi urâtă! oftează. Dar n-a fost urâtă de la început. Nu, la început... Soarele a strălucit, au picurat streșinile, oamenii au răzuit gheața de pe crucea din curtea mitropoliei, sloiurile s-au topit la marginea trotuarelor, abia după amiază s-a încruntat, acum ce-i de făcut? Să-mi treacă, mai repede odată! Să-mi treacă! Și de ce atâta grabă? Mă doare. Altfel de cum îi doare pe toți? Altfel, pentru că durerea e altfel pentru fiecare, durerea de a fi, de a nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
Maicii Domnului sfârâie și din întuneric apare nasul Născătoarei. În cămăruța lui, părintele Ieronim stă singur la masă cum îi e obiceiul, cu o strachină de pesmeți și un degetar de vin. Părintele își pune un deget pe buze și încruntă sprânceana dreaptă. Apoi întinde mâna, apucă un pesmet și începe să ronțăie hotărât, cu meșteșug. Apoi soarbe și din păhăruțul cu vin. Pe cățel l-a botezat Mureș. Jos la rădăcina carpenului Mureș îl așteaptă, cu ochii lui de câine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
de unde ți-ai început tu drumul? Cum veneai la mine și mă puneai să fur de la tata grâu să-l vinzi la achiziții și să-ți ții curvele? Asta n-o spui?! Cât grâu ți-a mâncat veterinara? Popa se încruntă. Fata dădu să sară, să se repeadă spre cei din bucătărie. - Asta-i Marinela, șopti popa, făcându-i semn să se așeze. Îl gelozește pe Emilian de când era fată de liceu. Credea c-o să se mărite cu el. Dar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
puteau ține nici ăia prea mult. Îl mirosiseră că Țonți nu vroia decât bani. Bani, părinte, numai și numai bani. - Așa o fi generația lor. După atâta sărăcie. Și-apoi, și banii, în ziua de azi... Țongu pufni furios. Privea încruntat spre băltoaca de lângă pompa americană. Apa parcă bolborosea. - Dar noi n-am fost săraci părinte? Știi când am dat eu opincile jos? Până când am purtat izmene de cânepă, făcute de mama? Abia la internat, într-a zecea, mi-a luat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]