2,093 matches
-
de „tehnică” specifică, însă a te manifesta efectiv, dar eficient și rezonabil, în mod reflexiv și critic este o abilitate factual realizată, propulsată de o atitudine în consecință (nevoia imperioasă de a reflecta/de a lua o poziție critică). În timp ce îndeobște adulții stăpânesc tehnica reflecției și a criticismului, mai puțini dintre ei sunt asortimentați și atitudinal sub acest aspect, la un nivel pertinent, „trebuința interioară de a reflecta și a critica” oscilând cu ușurință spre extreme neavenite (diminuare până la absență sau
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
maximă forță evocatoare mesajului și un impact al său la recepție (Adler și Rodman, 1991). Evident că la copii și chiar la tineri, până la un punct, nu se poate vorbi de o competență lingvistică autentică , deși în aparență ei formulează, îndeobște, corect mesajele emise, dar chiar și în rândul adulților acest nivel suprem nu le este accesibil tuturor, cu toate că încrederea în sine și stima de sine accentuată le pot da impresia și celor carențiali sub acest aspect că sunt absolut „competenți
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
confidențialitatea datelor și a calificativelor acordate? - Ce riscuri de abatere de la deontologie pot apărea? etc. (Knowles, 1998) În educația adulților evaluarea specifică, văzută ca preocupare generală, are însă o acoperire și mai cuprinzătoare, precum și „ținte” noi, adaptate, în comparație cu evaluarea practicată îndeobște în educația de tip școlar propriu-zisă. Astfel, sunt incluse în evaluare ca demers maximal-acoperitor, pe lângă evaluarea procesului efectiv de predare-învățare-formare prin programele aferente, o serie de evaluări prealabile, precantive, diagnostico-prognostice și orientative ale (Rogers, 2002): - nevoilor de învățare-formare ale cursanților
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
împărtășire acțională, învățare interactivă și colaborativă, lipsa de importanță a oricărei clasificări, ierarhizări performanțiale intragrup, constituirea unor afinități elective de rang superior între colegi etc.); • deplasarea radicală spre un caracter criterial al evaluării procesului curent formativ al cursanților, renunțându-se, îndeobște, la evaluarea de tip normativ, practicată încă pe scară largă/majoritară în educația de nivel școlar propriu-zis. Prin natura nivelului educativ aferent, evaluarea cursanților adulți renunță, practic, la standardele pur statistice calculate și stabilite ca praguri de suficiență performanțială pentru
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
intensifice nivelul vital etc.; s-a remarcat adesea că sărbătorile populare antrenează la excese, fac să se piardă din vedere limita care separă licitul de ilicit; există și ceremonii religioase care induc un fel de necesitate de a viola regulile Îndeobște cele mai respectate. Etnograful Ion Ghinoiu, la rândul său, remarcă aceeași interferare a practicilor profane și a semnificațiilor sacre În conținutul sărbătorii: La babilonieni, iudei, romani, mexicani sărbătorile cu caracter carnavalesc și licențios marcau ziua fără rang și fără nume
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
verticala existențelor umane la nivelul gestului zilnic, al afectelor și sensibilității, iar pe orizontala societății la o scară micro-grupală, către sat, familie și individ. La ce izvoare se poate Însă apela pentru a Însufleți această lume a comunităților sătești, cunoscută Îndeobște drept „lumea care tace” pentru istoric? Avem la Îndemână, În primul rând, elementele culturale care intră În lumea satului: literatura religioasă, În special cea omiletică, apoi bucvariile, catehismele și manualele destinate Învățământului elementar, urmate de calendare și de cărțile populare
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
feminine. Era pentru prima dată În istoria românilor când femeile aveau acces la Învățătură În proporții de masă. Iar În ceea ce privește problema procentajelor de școlarizare, inferioare celor masculine (situație, desigur, reală), ele nu sunt totuși atât de reduse pe cât se crede Îndeobște, din nebăgare de seamă. Un calcul pe care l-am efectuat pe datele unui recensământ școlar din Maramureș, o zonă care ar părea, la o privire superficială, defavorizată din acest punct de vedere, evidențiază o situație foarte bună În ceea ce privește ponderea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Diavolului. Încălcarea interdicției de a nu lăsa singur pe Întuneric copilul nebotezat duce la schimbarea lui de către Necuratul. Obiceiul de a păstra lampa aprinsă de la nașterea copilului până la botez se explică prin funcția apotropaică a luminii. Copiii Înlocuiți, demonici, sunt Îndeobște inadaptabili În mediul uman, nu progresează firesc, achiziționează cu mare dificultate limbajul. Copiii schimbați au capul mare, că nu și-l pot ținea, cade În toate părțile; sunt slabi, Înșirați și cu picioarele moi; nu pot umbla și nu pot
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
de spectator, scăpând controlului politic. Legată de regula cineticii cu sens este cea a absenței liniștii. În filmele acelor ani nu se face deloc liniște. Dacă nu vorbește nimeni, dacă nu există zgomote diegetice de activitate, atunci ilustrația muzicală, produsă îndeobște de o orchestră laureată cu Premiul de Stat, marchează fiecare deplasare în spațiu, fiecare gest sau grimasă a personajelor. E adevărat, și în cinematograful internațional al anilor ’50 se poate constata că sonorul nu dusese încă la înțelegerea valorii stilistice
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
stadiu avansat de redactare, fără să fi epuizat toate sursele de informare și documentare, ne-am silit s-o încheiem, deoarece Consiliul Local a aprobat suma necesară pentru editare, iar această sumă era disponibilă pentru apariția cărții. Monografia Vamei, cum îndeobște i se spune, a fost editată în 500 de exemplare și a fost lansată în 22 decembrie 2002. Ediția I s-a epuizat repede, în cel mult o lună de zile, fiind căutată permanent de cei interesați, răspândită în multe
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Instrucția Publică, tomul IV, vol. I, Editura Tipo Moldova, Iași, 2010, p. 243.</ref>. Mai mult, pentru că o formă elevată a educației este universitatea, gânditorul ne spune că „pe lângă pregătirea științifică, universitatea trebuie să formeze și personalitatea spirituală a studentului. Îndeobște e știut că universitatea nu dă cultură generală și nici nu este institut de educație. Ea nu poate influența asupra omului decât dezvoltând simțul adevărului și devenind chiar prin aceasta moralizatoare”<ref id=”3”>Petre Andrei, Sociologie generală, ediția a
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
dacă rH-ul mediului se menține în tot acest timp la valoarea care a generat abaterea, acesta fiind − după părerea noastră - cazul general, și conduce la atingerea mai rapidă sau mai lentă a stării de oxidare finală. Ceea ce se observă îndeobște la încetarea acțiunii factorului care a indus schimbarea, anume o tendință de revenire la calea principală, este rezultatul intervenției organismelor/celulelor tinere, care nu mai primesc acțiunea perturbatoare, experimentul/observația în cauză fiind de fapt medierea comportamentului tuturor organismelor/celulelor
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
țânțarul mascul - nectar, iar femela - sânge) sau concomitent (rumegătoarele utilizează direct oligoglucidele din hrana consumată și, indirect, prin intermediul unui microorganism simbiont, și poliglucidele, iar omnivorele utilizează atât hrană vegetală, fiind deci producători primari, cât și hrană animală, fiind deci consumatori). Îndeobște, în raport cu segmentul autotrof, dezvoltat cantitativ dar redus calitativ, segmentul heterotrof este de o diversitate debordantă (fig. 56); cantitativ, ea, biodiversitatea, se întinde însă doar atât cât îi permite primul segment al biocenozei. Este ușor de remarcat faptul că o biocenoză
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
sute de ani, au fost descoperiți la sfârșitul secolului al XIX-lea pentru că, vizionari fiind, prin excelență, inovatori prin limbaj și concepție în meșteșugul picturii, nu au fost întotdeauna înțeleși de contemporanii lor. Termenul de “academism” - excluzând sensul ce desemnează îndeobște referirile la stilul și preceptele conceptual pedagogice ale academiilor de artă europene cu tradiție, și care, în esența lor, însumează spiritul clasic - a primit în secolul XIX o conotație peiorativă, devenind expresia constrângerilor pedagogice, a unor concepții învechite și retrograde
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
despre evenimente. Unii cititori utilizează ziarul drept sursă indispensabilă de informații despre ce se întâmplă, ca instrument de sprijin în interpretarea evenimentelor. Ziarul oferă și un sentiment de siguranță într-o lume incertă. Utilizarea în acest scop a ziarului, face îndeobște din lectura sa un adevărat ritual. Lectura devine un obicei, o ceremonie, oricum, o activitate care nu mai poate fi evitată. Dintre toate canalele însă, televiziunea, cu o ofertă din ce în ce mai mare de posturi care emit 24 de ore pe zi
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
ideea prințului străin, care apărea atunci majorității politicienilor și intelectualilor (nu însă și lui Hasdeu), ci și calități literare incontenstabile. În plus, expresivitatea și bunul simț cu care sunt evocate, într-o ambianță de autentică de esență baladescă, fapte istorice îndeobște puțin cunoscute, ne fortifică, dragi elevi, speranța efectuării unei bune alegeri pentru inaugurarea acestei rubrici, ale cărei scopuri - de informare și de sensibilizare a voastră, prin intermediul unor versuri de calitate, în raport cu teme de interes din istoria națională și universală, dar
INTERFERENȚE ISTORICE ŞI LITERARE ÎN POEMA HASDEEANĂ ŞTEFAN TOMŞA VODĂ ŞI VORNICUL ION MOȚOC ÎN PRINSOARE LA LEOPOLE (1564). In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1728]
-
fost școli din Franța (țară coordonatoare), Anglia, Spania (în proiectul școlar) și Franța (coordonator), Spania și Belgia (în proiectul de dezvoltare școlară). Primul proiect amintit, « Sărbători și tradiții din cele 4 colțuri ale lumii » a propus elevilor (din învățământul primar, îndeobște) cunoașterea propriilor sărbători și tradiții - Crăciunul, Paștele și o a treia sărbătoare (tradiție la alegerea fiecărei țări, noi aleând « Mărțișorul ») și prezentatrea lor spre cunoaștere celorlalți parteneri prin forme specifice vârstei - jocurile: un joc de cuburi (tradiții), un puzzle, în
"Hran? vie pentru mintea ?i sufletul dasc?lilor" era ... directorul Laz?r Stan! () [Corola-publishinghouse/Science/83584_a_84909]
-
fost școli din Franța (țară coordonatoare), Anglia, Spania (în proiectul școlar) și Franța (coordonator), Spania și Belgia (în proiectul de dezvoltare școlară). Primul proiect amintit, Sărbători și tradiții din cele 4 colțuri ale lumii a propus elevilor (din învățământul primar, îndeobște) cunoașterea propriilor sărbători și tradiții Crăciunul, Paștele și o a treia sărbătoare (tradiție la alegerea fiecărei țări, noi aleând Mărțișorul) și prezentatrea lor spre cunoaștere celorlalți parteneri prin forme specifice vârstei - jocurile: un joc de cuburi (tradiții), un puzzle, în
HRANĂ VIE PENTRU MINTEA ŞI SUFLETUL DASCĂLILOR ERA ... DIRECTORUL LAZĂR STAN!. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1731]
-
sau fundamental diferită decât o descriu marxiștii, realiștii sau idealiștii. El susține că resorturile înțelegerii lumii internaționale sunt altele decât cele propuse de paradigmele anterioare, ceea ce se reflectă în modalitățile prin care poate fi cunoscută, comunicată și transformată ceea ce considerăm îndeobște a fi realitate internațională. Este cu siguranță o teorie socială a realității internaționale care deschide, cu generozitate, nu lipsit însă de probleme metodologice și epistemologice, calea spre transformarea relațiilor internaționale prin reconstruirea conceptuală a actorilor, intereselor, identităților, structurilor și sensurilor
Constructivismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1515]
-
înalți în lumea superioară a celor divine, după singura hotărâre a spiritului tău”. Renașterea i-a dat omului credința în destinul său creator, în portretul omului îmbinându-se reprezentarea lui homo faber cu aceea a lui homo sapiens, îmbinare încurajată îndeobște de marile descoperiri care au sporit sentimentul de orgoliu, conștiința de sine și satisfacția cu sine însuși a omului Renașterii. Istoria politică a sec XX a dovedit importanța cerinței apărării drepturilor și libertăților individuale, precum și a cerinței prevenirii abuzului de
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
și religii, în scopul realizării păcii universale, a unei lumi umane pentru toți. Renașterea i-a dat omului credința în destinul său creator, în portretul omului îmbinându-se reprezentarea lui homo faber cu cea a lui homo sapiens, îmbinare încurajată îndeobște de marile descoperiri care au sporit sentimentul de orgoliu, conștiința de sine și satisfacția cu sine însuși a omului renașterii. Perioada luminilor: Diderot, J.J.Rousseau, VoltaireLuminează-te și vei fi - referință de la care pleacă și spre care se îndreaptă totul
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
cu aceste cadre, cel social. Principala sa caracteristică a fost tendința de nivelare egalitară și de perpetuare a singurei rețete socio economice viabile în contextul unei existențe nesigure: ne referim cu precizie la acel calcul colectiv prudent și conservator, cunoscut îndeobște drept „stupizenie țărănească” (cf. Binmore 2001: 161). Faptul nu are motive să surprindă. Predispozițiile conservate încă de corpul lui Homo sapiens, el însuși un produs biologic al Pleistocenului, sugerează că succesiunea strânsă a unor perioade de abundență cu cele de
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
ar pluti în spațiul cosmic, această preferință n-ar mai avea sens. Pe pământ, atracția gravitațională determină felul în care agățăm perpendicular tablourile. Verticalele și orizontalele ramei formează „cadrul” orientării spațiale a diferiților vectori centrici dinăuntrul compoziției. O înclinație este îndeobște definită vizual ca o deviere de la cadru, exact așa cum în muzica diatonică tonurile unei melodii datorează dinamica lor abaterii de la nota dominantă. Când baza lipsește - de exemplu, când o pictură de Mondrian este întoarsă la 45° (figura 34) -, stabilitatea pare
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
planul frontal și fundal nu este neapărat absent. De exemplu, Poussin caută ca geometria unui grup de personaje să se proiecteze clar pe un fundal de forme arhitecturale (figura 125) - un paralelism care elimină distanța dintre prim-plan și fundal. Îndeobște, realitatea scenei în adâncime nu este numai luată în seamă, ci îi acordăm și caracterul ei dominant, proiecția frontală ajutând la adăugarea unei semnificații avute în vedere. O soluție intermediară ne-o oferă Tintoretto în Hristos pe lacul Galileei (figura
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
le pun în mape, în zonele de păstrare și în acest fel îmi exprim nemulțumirea cu lucrările mele, cele ce au rămas încă în atelier. Ați amintit de Tescani. Aici este cunoscut rolul dumneavoastră hotărâtor în crearea a ceea ce-i îndeobște cunoscut ca Școala de peisaj de la Tescani. Un rol similar v-a revenit la înființarea și impunerea Taberei de pictură de la Berzunți și nu numai de aici. Cum s-a făcut trecerea de la o tabără a pictorilor amatori la una
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]