7,523 matches
-
în aplicare condamnarea la moarte care i se dăduse și să-l convingă să nu treacă la catolicism, revenind în țară. Cât despre familia preoțească Trifa, legată ca și a mea de mișcări de afirmare ortodoxă precum „Oastea Domnului” care înflorise cândva aici, și „Vatra românească” întărindu-i pe frații noștri din America, el avea mâhnirea despre care nu prea vorbea, că a fost respins de americanii atașați încă arhiepiscopului Valerian Trifa, când a fost propus să meargă să-l înlocuiască
CĂTRE DIMITRIE GRAMA (1) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362433_a_363762]
-
lui harismă duhovnicească a făcut să trecem peste cele lumești ale sentimentelor noastre contrarii și să continuăm o comunicare spirituală benefică, bazată pe convingerea că ortodoxia română a avut stâlpi zdraveni de rezistență sub comunism, care au făcut-o să înflorească atât de frumos după 1989, devenind instituția cea mai de încredere a națiunii. Îi simțeam sentimentele de sinceră pioșenie față de mărturisitorii neînfricați în fața sentințelor capitale, precum cei din familia mea și cei despre care căutam să aflăm cât le fuseseră
CĂTRE DIMITRIE GRAMA (1) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362433_a_363762]
-
-i gri, de-atâta ploaie, Ciorile sunt supărate Raiduri fac până departe Și de foame se plâng toate. Florile sunt ofilite, În rochițe maronii Frunzele își fac chilii Printre tufele zburlite. Numai păpădiile, Pe tăpșanul înverzit, Își scot capul aurit, Înflorind cu miile. Prietenii mei Bat cărarea spre bunica, Merg la Rica turturica, La cățelul Botoșel, Si la iedul Micșunel. Ce grăbite trec pe-aici Hărnicuțele furnici! Cocoțat, stă pe gentuța, Un fluture cu vestuță. Zoresc pasul, lângă baltă Un brotac
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
sărut ochii ce-ți încălzesc privirea, să-ți amintești în gând... când lacrimi șiroiesc clipele de dragoste... ce le ascunzi în suflet îți sărut sufletul și cu privirea ți-l cuprind ca pe o floare de aur... de argint... ce înflorește mereu în glastra sufletului meu. Citește mai mult Sărut de toamnăpoezie []Emoție- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -de Ștefănescu Romeo-Nicolae [ASiIiVro ]2009-06-19 | |Sărut de toamnăTe sărut pe buze...și simt toamna în jurul tău,sărut ce cade ca o frunză-ngălbenită...de ploaie...de așteptare...pe obrazul
ROMEO NICOLAE ŞTEFĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/360949_a_362278]
-
tău înghețat de sinceritateîți sărut ochii ce-ți încălzesc privirea,să-ți amintești în gând...când lacrimi șiroiescclipele de dragoste...ce le ascunzi în sufletîți sărut sufletulși cu privirea ți-l cuprindca pe o floare de aur...de argint...ce înflorește mereuîn glastra sufletului meu.... XV. JULIET, de Romeo Nicolae Ștefănescu , publicat în Ediția nr. 293 din 20 octombrie 2011. Juliet poezie [] Să plec acum... ca să trăiesc, sau să rămân... acum cu tine și-apoi să mor din dragoste doar... pentru
ROMEO NICOLAE ŞTEFĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/360949_a_362278]
-
fusese grăirea despre cântecul nou al buzelor. La picioarele tale - cântecul meu, val după val, dor lângă dor, sub luceafăr de spic, peste seară, către rostirea noastră! Marea, la margini de noi se făcea din ce în ce mai albastră până la ultimul nor. A ÎNFLORIT CIREȘUL UITÂND SĂ ÎNFRUNZEASCĂ Astă toamnă cireșul ce l-am numit al nostru și-a scuturat toate cuvintele, frunză cu frunză, apus cu apus. Acum, de după lună, oile albe cobor prin fluier de stână să ne bea ecoul din șipotul
VERSURI DE IUNI de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361072_a_362401]
-
zâmbit arătându-mi ramurilor greșul: - Ce-nseamnă să fii îndrăgostit! Deasupra noastră cireșul uitase de frunze și graiul lor de cuvinte și gustând din tăcerile noastre, fără să-și dea seama, tot visul lui de alb spre noi l-a-nflorit. CE-O FI VISÂND MAREA? - Dacă marea e Somnul, cum zici și te cred c-ai umblat prin mulțime de cărți, înseamnă că e un somn albastru, așa cum la școală îl desenam cu cerneală pe hărți. - ... și dacă marea e
VERSURI DE IUNI de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361072_a_362401]
-
despre visul mării se întrebau mereu și mereu. Era vremea când nu se făcuse demult, când gustasem din prima lumină ca visul mării sub unduirea serii... Într-o scoică se mai auzea Dumnezeu cântând prin grădină, că de dragul nostru îi înfloriseră merii. CERȘETORUL PĂCĂLIT DE-UN SĂRUT Căutând ghiocei, mi-ai promis pentru primul găsit c-ai să-mi dai cerșitul sărut. Găsindu-l brațele mele ți-au spus, în cuvintele lor: - Mai mult decât visul atât mi-ești de dragă
VERSURI DE IUNI de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361072_a_362401]
-
18 16:02:55 2011 PENTRU GABRIELA Ca un cal albastru ma-ndreptam spre tine, Cerurile toate m-or și fi uitat. Noaptea era stoarsa fără de rușine Într-o cantilena cu ritmul săltat. Muzicile triste-mi aminteau de clipă, Care înflorise doar la mine-n gînd, Unde ești tu astăzi, de îmi arzi aripa, Fără să-mi dai semne, vesele, pe rînd ? Mai adast o viață, timpul este verde, Ca un lan de nuferi într-o apă rece- În care doar
CA UN CAL ALBASTRU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361121_a_362450]
-
cât de repede trecură anii. Satul meu cu largi fânețe Cu iarbă grasă și cu flori Cu oameni plini de tinerețe Trecuți prin vânturi și ninsori. În valea largă de pe GROAPĂ Pe unde curge ȘIPOȚELUL Acolo vitele s-adapă Și-nflorește dedițelul. Dealul CRUCII de la noi Carele-l urcau cu greu Trăgeau de ele patru boi Și se împotmoleau mereu. Nori sfioși fugiți de-acasă Peste gura ruptă de la HALM E imaginea cea mai frumoasă Ce încă în suflet o mai
EDENUL COPILĂRIEI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361114_a_362443]
-
bere, i se părea că visează, asta este obsesie curată, dar mai era timp, peste un an, doi ... da, peste doi ani, dar Fadul deja anticipa, descria scena, o decora cu nuferi de zăpadă, cu artificii și crenguțe de cireși înfloriți în luna mai. Mai comand o cafea, a zis Turcul, am trăit cu gîndul la Dumnezeul meu, nu al tău, l-am implorat și l-am certat, am avut o viață plină de frămîntări, am căzut și m-am ridicat
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN (ROMAN) de IOAN LILĂ în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361106_a_362435]
-
în biserică a intrat o albină. Unii voiau să o prindă, să o omoare, dar biata albină și-a văzut de zborul ei, ignorând cernite priviri, până sus la icoana Bunei Vestiri. Peste înger și-a înnoptat dojana: De ce ai înflorit, după-al cerului port, atât de târziu luminilor risipele cu amândouă aripile?'' Inspăimântat rămase Gavriil, cu crengile deschise, nemaiștiind să zboare, iar albina s-a preschimbat în floare de făclie, vedenie, ce nimeni n-a putut s-o creadă decât
POEME ÎNDURERATE de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361133_a_362462]
-
născuți mai devreme". Natura nu greșește. Ce înseamnă la timpul potrivit? Niciodată nu e prea târziu. Vrei un exemplu edificator? Marele Goethe s-a îndrăgostit la 80 de ani de o fată de 17. Scandalos! A știut că primăvara a înflorit în plină iarnă, că gerul îl va îngheța dar a gândit cât de frumos e pentru moment. Și ce-i viața decât un moment? Una e să îngheți normal și alta înflorit. Când nu au existat prejudecăți? Dragostea nu a
IARNA de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361097_a_362426]
-
a oglinzii mă amenința cu pumnul avea imprimate în memorie alfabetare A îl trăgea pe B care îl trăgea pe Dor care mângâia precum un proiectil pe Tare lumânări aprinse pământuri polare alungate de păsări de brațe desculțe trunchiuri plutitoare înflorite cu mâini și picioare țipete pe tine cu mâinile murdare de mine am acoperit-o cu palmele cu linia vieții simetric crăpată pe buze cu setea ascuțită precum o piatră de mare cu o pălărie de pai să miroase a
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361053_a_362382]
-
palmele jumătatea goală a oglinziimă amenința cu pumnul avea imprimate în memorie alfabetareA îl trăgea pe B care îl trăgea pe Dor care mângâia precum un proiectil pe Tarelumânări aprinse pământuri polare alungate de păsări de brațe desculțe trunchiuri plutitoare înflorite cu mâini și picioarețipetepe tine cu mâinile murdare de mineam acoperit-o cu palmele cu linia vieții simetric crăpată pe buzecu setea ascuțită precum o piatră de marecu o pălărie de paisă miroase a pâine și sarepoarta s-a deschis
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361053_a_362382]
-
culeasă dintr-o idee părăsită primește o floare ca o idee culeasă dintr-o mână părăsită pe buze curge o emoție de tei spre păsări din ochi se prelinge un flutur de stomac spre cireși copacii se opresc să mai înflorească ca să le audă frunza frunzind păsări se opresc să mai zboare ca să le vadă zborul zburând sângele li se deplasează spre roșu ca să nu doară albastru asistentele s-au oprit să oprească pe gard privirile stau cu buzunarele goale ... Citește
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361053_a_362382]
-
o mână ca o floare culeasă dintr-o idee părăsită primește o floare ca o idee culeasă dintr-o mână părăsităpe buze curge o emoție de teispre păsăridin ochi se prelinge un flutur de stomacspre cireșicopacii se opresc să mai înflorească ca să le audă frunzafrunzindpăsări se opresc să mai zboare ca să le vadă zborulzburândsângele li se deplasează spre roșu ca să nu doarăalbastruasistentele s-au opritsă opreascăpe gardprivirile stau cu buzunarele goale... XXVIII. DACĂ EȘTI, de Vasile Pin, publicat în Ediția nr.
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361053_a_362382]
-
Tenerife, 2007. Casa transparentă tratează tema morții - temă aproape obsedantă care, cu toate acestea, exercită fascinația necunoscutului. Poetul se închipuie mort în vădit contrast cu voluptatea de a trăi și de a se exprima pe sine, în timp ce toate din jur înfloresc, respiră, de manifestă într-un fel sau altul: “moartea mea este recognoscibilă numai / prin gestul mâinilor mele / - mâni îndreptate spre eternitate - / și prin ușoara / înfiorare din buzele mele / când peste ele cade / ploaia / făcând să / înflorească / arborii-flacără / meri / palmierii / da
GÂNDURI ŞI SENTIMENTE. CRONICĂ LA VOL. EUGEN DORCESCU TĂLMĂCIRI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361127_a_362456]
-
în timp ce toate din jur înfloresc, respiră, de manifestă într-un fel sau altul: “moartea mea este recognoscibilă numai / prin gestul mâinilor mele / - mâni îndreptate spre eternitate - / și prin ușoara / înfiorare din buzele mele / când peste ele cade / ploaia / făcând să / înflorească / arborii-flacără / meri / palmierii / da / pe acest pământ de sare / peste acest rescumpărat trup de sare” (Prolog). Contemplarea propriei morți este o temă recurentă. “Urme” - este alcătuit din poeme de respirație scurtă, flash-uri în joc spectral de lumini care capătă
GÂNDURI ŞI SENTIMENTE. CRONICĂ LA VOL. EUGEN DORCESCU TĂLMĂCIRI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361127_a_362456]
-
ajunge spicul pân-la brâu. Ne sunt plinme mâinile de roadele bogate, Păsări vin și cântă înspre cer se arunc, Flăcăii sorb din ochi fetele-aplecate Să cuprindă în brațe grâul ca pe prunc. Cântecul se-nalță pe zbor de ciocârlie, Macii înfloresc aplecați spre piept Când se leagă snopii devine poezie Peisajul acesta sub un cer mai drept. Și se lasă seara, holda-i în hambare, Câte doi ne-ntoarcem pe cărări de lună Iar în păr iubita stelele din zare I
CONSTELAŢIA VERII, POEZIE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361177_a_362506]
-
departe își duce lacrima cântecului de lebădă sau o poveste de bun-rămas, încă persistă parfumul amărui de migdal crescut în deșertul culorilor. Continuă-ți drumul, inspiră adânc aerul dimineții de toamnă, roagă-te și-așteaptă, rând pe rând, să-ți înflorească visele! Nu le opri zborul, nu le lăsa-n uitare, sărută petalele mov-aurii de iriși, evadează din tărâmul umbrelor scăldate-n durere, trăiește doar în lumina clipei prezente, fără să strivești amintirile dragi, sufletul tău va recunoaște clinchetul speranței, urmează
SECRETUL TIMPULUI (POEZII) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361075_a_362404]
-
înălțimea lui îți măsurai anii copilăriei, pentru el trăiai,creșteai, te bucurai, cu el plângeai, cu el râdeai. Ți s-a spus că toate cele bune și rele acolo se vedeau, în copacul tău! Așa creștea sau se usca, așa înflorea sau nu înflorea, așa se legăna sau se scutura, iar tu îl îngrijeai cu sufletul. În fiecare din noi e un Iov, cădem ca să ne ridicăm, doar în spațiul dintre cuvinte vei regăsi esența. Niciun gând nu este mai ușor
SECRETUL TIMPULUI (POEZII) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361075_a_362404]
-
măsurai anii copilăriei, pentru el trăiai,creșteai, te bucurai, cu el plângeai, cu el râdeai. Ți s-a spus că toate cele bune și rele acolo se vedeau, în copacul tău! Așa creștea sau se usca, așa înflorea sau nu înflorea, așa se legăna sau se scutura, iar tu îl îngrijeai cu sufletul. În fiecare din noi e un Iov, cădem ca să ne ridicăm, doar în spațiul dintre cuvinte vei regăsi esența. Niciun gând nu este mai ușor decât altul. Niciun
SECRETUL TIMPULUI (POEZII) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361075_a_362404]
-
-ți cânte și tot n-o să-ți ajungă, vrei clipa dimineții și zile cu mister, în dar de ți le-oferă, nimic n-ai să-i mai ceri. Să vrei să ți se desfacă în brațe cu voluptatea bujorului ce înflorește, cu iubirea cea arzând, ca văpaia din ea, cu cerul în privirea ei limpede. Doamne ce gust are! O săruți și nu te mai saturi! Să simți cum o cutremură săruturile tale! Miroase toată a iubire, gustul iubirii veșnice... Așa
SECRETUL TIMPULUI (POEZII) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361075_a_362404]
-
regăsite aici, tu n-ai nicio vină, vina e a mea, m-am îndrăgostit de tine, divină iubire răscolitoare și liniștitoare în același timp! - De n-ai fi tu, n-aș fi descoperit nimic! Copilă dulce, inocentă, lângă tine a înflorit o zi din adolescența mea visată, un drum s-a conturat înaintea mea, mi-ai deschis inima, dilatând-o, aripile ei ascunse s-au întins prin puterea de a iubi pentru eternitate, îndrăznesc, acum, fără ezitare, schimbarea oricărei limite și-
SECRETUL TIMPULUI (POEZII) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361075_a_362404]