1,892 matches
-
în ochii lor și să le ureze o zi bună a doua zi dimineață, când drumurile lor s-ar fi despărțit. Nu știau că o parte din ei și-au văzut părinții pentru ultima oară în acea dimineață fatidică. Era îngrozitor pentru aceia! Am căutat vagonul-restaurant și l-am găsit fără prea mari probleme. Nu serveau mare lucru. Nici nu aveau personal. Era doar o mașină de făcut ciocolată-cafea și o putea opera oricine. Îmi închipuiam că trenul ducea lipsă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
și firmă, și facultate. Cristi nu mai e deloc, a dat divorț, sunt liberă (are în mână cureaua neagră de piele, cu ținte, a Anitei, se uită lung la obiect...), cum îți spuneam, să fac orice. Și fac orice. (Râde îngrozitor, cinic, începe muzica „Don’t cry, baby”, Janis Joplin, azvârle cureaua fetei.) La facultate, studenții mă divinizează, colegii de Catedră la fel, mi-am schimbat firma la care lucrez, proiectele vin, am bani, sunt elegantă, dacă m-ai vedea, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
momentul ăla apă în casă, la chiuvetă nu curgea, n-ai avut ce să bei, adică de apă vorbesc, pe urmă ai dat-o pe bere, până-n miezul nopții era să dai gata o ladă, știi că mai și miroseai îngrozitor a... lut... a nu știu ce... un parfum, un miros pe care îl știu bine... miroseai... — A singurătate. O să moară cineva, o să moară de tot, poate mor eu, Loredana, de ce cântă cucuveaua aia pe casa noastră?, până acuma cânta departe, prin alte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
pe care le face Connor În bucătărie și al sonorului vag metalic al televizorului, mintea mea orbecăie disperată după un indiciu. E sâmbătă dimineață. Mă aflu În patul lui Connor. Aseară am mâncat În oraș - o, Doamne, zborul ăla absolut Îngrozitor cu avionul... el a venit la aeroport și a zis... Ne mutăm Împreună ! În clipa În care mă ridic În capul oaselor, apare Connor cu două căni și o cafetieră. E Îmbrăcat Într-un halat alb gofrat și arată pur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
univers să nu-l fi văzut. — Deci despre tine era vorba ? Tu ești tipa care citește cincisprezece horoscoape pe zi și care minte despre... Se oprește imediat când Îmi remarcă expresia. Scuze. Scuze. Cred că trebuie să te simți absolut Îngrozitor. — Da. Așa mă simt. Rănită. Furioasă. Și extrem de jenată. Și mă Îndoiesc de tot și de toate, adaug În gând. Sunt atât de confuză, de șocată și de uluită că abia mai reușesc să-mi mențin echilibrul pe banca asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
știi că noi suntem prietenii d-voastră, că ne este foarte frică de securitate și că nu trebuie să ne expunem inutil. Suntem hotărâți să ... trăiești! Sunt Victor, tatăl lui Rică de la CFS, colegul mata’! Nene Victor, mulțumesc, mă simt Îngrozitor. Trebuie să mergi la spital... fata mea... asistenta medicală, Sorina... Așteapt-o la ora trei ... după masă la poarta ...spitalului mare. Este ...Îmbrăcată ori cu fustă albă și ...bluză neagră, ori cu bluză albă și ...fustă neagră. Poartă fustă foarte scurtă
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
În hăul metroului. Cerșetorii apar și dispar ca Într-un spectacol grotesc: bătrâni, tineri, copii, singuri, În cuplu, În haite, gălăgioși, violenți, emotivi, cu priviri pierdute, bețivi, smintiți, smeriți, sperietori de ciori, arătări tăvălindu-se, figuri patetice. S-au Înmulțit Îngrozitor. Sunt ignorați, mutilați, lăsați de izbeliște, aruncați În stradă de trântori care trăiesc pe spinarea lor. Bătrânii tremură la gândul că li se vor lua banii, și la gândul că le vor fi ocupate locurile care cerșesc. Cel care Întinde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
morții. Ne-au reclamat, că ,,pângărim,, cimitirul Ă a pângări Înseamnă a murdăriă și, au chemat polițiști ca să ne măture de-acolo. Nu mai am curajul să mă Întorc, și oricum, din cauza frigului mi se umflaseră picioarele și mă dureau Îngrozitor rinichii. Am descoperit scara care duce la pivnița de sub cinematograf, cu totul Întâmplător: mergând prin oraș fără speranța că voi găsi un adăpost pentru noapte, am ajuns și În preajma cinematografului. Un câine s-a apropiat de mine, gudurându-se. I-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Dora n-ar fi avut un nume românesc, ar fi riscat spitalul un scandal și un eventual proces, doar ca să-i facă un vaccin inutil aici, unde nu au existat cazuri de TBC de zeci de ani ? M-am enervat îngrozitor, le-am cerut socoteală, mi-au răspuns ca e protocolul spitalului, o minciună în plus... De netolerat e faptul că m-am trezit în țipetele copilului meu care era vaccinat fără știrea mea. Și toate incidentele, toate accidentele posibile la
Poveşti cu scriitoare şi copii by Simona Sora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1782]
-
și mitropolitul pe jos și, între rândurile batalioanelor, intrară pe poarta Mitropoliei pe din dos, lăsară pe Sfîntu în biserică și detașamentele plecară pe la locurile lor. O, minune! până la 10 octombrie a scăzut repede numărul morților care până atunci crescuse îngrozitor, până la 100-160 pe zi. Mărturisesc că minunea asta a fost văzută de mine"139, își încheie sfătosul narator povestirea. Fără îndoială că la București a fost o procesiune și s-a făcut o slujbă cu moaștele Sf. Dumitru Basarabov 140
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
cârciumă. Cu asemenea strășnicie se ocârmuia oștirea pe atunci! Stăpânitorul răsplătea meritul cu mâna deschisă și pedepsea viciul cu mâna de fer". " Cîteodată mă strecuram noaptea printre cordon și alergam călare în oraș, ca să văz pe mumă-mea. Nimic mai îngrozitor ca ulițele Bucureștilor atunci: în tot lungul ulițelor nu întîlneam alt fără numai care cu ciocli, care transportau morții la câmp, ca să-i îngroape, femei din popor care urmăreau carele cu țipete și răcnete sfâșietoare, câinii în haită urlau de
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Casandra Pisăloagă i-a dus săpunurile FA și deodorantul NIVEA secretarei, care a asigurat-o că ordinul să ne reprimească, pe mine și pe Gimmi, a fost deja semnat de Rector, Colonelul l-a chemat la ordin. Pe scară mirosea Îngrozitor a hoit, ieri administratorul a băgat otravă pe ghenă, Verde de Paris, el știe ce a băgat, și șobolanii morți au rămas În gunoiul neevacuat. M-am ținut de nas până m-am văzut În camara mea și am deschis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
la ceas. —Ei, ia zi, cât e ceasul? întrebă Pierre. Ce spune vechitura ta? Limbile rămăseseră înțepenite ca niște ruine înnegrite la unu fără un sfert. Pentru primar acesta a fost cel mai cumplit moment din viața sa, mult mai îngrozitor decât cel în care fusese luat prizonier de nemți. În închisoare toate simțurile se alterează și primul care dispare este simțul proporției. Primarul se uită la fiecare prizonier în parte ca și cum ar fi comis un act de trădare: dăduseră pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
chiar cu prietenie: îi răspundeau când le vorbea, dar singurul demers pe care-l făcuseră ca să lege o conversație cu el fusese acela de a-i adresa un salut. După un timp ajunse să i se pară de-a dreptul îngrozitor faptul că i se adresa un salut în închisoare. „Bună ziua“, rosteau ei și „Noapte bună“, ca și cum i-ar fi spus aceste cuvinte pe stradă, când era în drum spre tribunal. Numai că ei erau cu toții prizonieri într-un depozit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
-l și purtă peste pragul casei, căci Thérèse Mangeot făcuse un pas înapoi pentru a-i permite să intre. —Să trimiți un om la moarte după ce l-ai lăsat o noapte întreagă să se gândească la asta e mult mai îngrozitor, nu? În ochii lui nu eram îndeajuns de mârșav. A spus că ați încercat o dată să vă retrageți oferta. —O dată, într-adevăr, doar o dată! exclamă Carosse. N-a fost timp pentru mai mult de-atât, înainte de a fi dus de lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
să încep să mă văd cu alții. Nu! O, Doamne, nu! Asta ar putea însemna Ben, Geraldine ar putea să iasă cu Ben, iar eu n-aș suporta asta. Îmi ajunge că l-am văzut cu o necunoscută superbă - e îngrozitor, dar aproape suportabil. Dar dacă Ben și Geraldine ar fi împreună, asta m-ar ucide. Află acum, află acum ce gândește. ― Cu cine? ― Nimeni anume, spune Geraldine. Dar dacă încep să ies din nou cu fetele, sunt sigură că aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
fost ouăle lui care-mi izbeau... ― Bine, m-am prins, o întrerup eu, nedorind să aud mai multe. ― Scuze. Lauren se opri și ridică din umeri. Mă rog, a doua zi i-am zis că plec. ― Și cum a reacționat? ― Îngrozitor, a spus Lauren ridicându-și ochii spre tavan. A fost atât de supărat încât nu mi-a mai adresat nici un cuvânt. Am stat acolo trei ore, i-am vorbit, dar el n-a scos un cuvânt. Stătea și se uita
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
să-ți faci griji pentru muncă sau bani. Dumnezeu știe că am destul pentru amândoi, așa că asta n-ar trebui să fie o problemă. ― Dar Brad, trebuie să muncesc. Oricât de mult mă bucur că sunt aici, m-aș plictisi îngrozitor să n-am nimic de făcut toată ziua. Nu mă mai deranjez să-i spun că deja mă plictisesc. ― Știu că nu e o soluție pe termen lung, dar pe termen scurt, dacă te plictisești, ai putea veni oricând să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
mea, dar Brad e la duș, și nu prea are sens să las robotul să preia apelul. Ar putea fi important. Nu aud decât geamăt lung și apoi: ― JJ, sunt eu, Lauren. Spune-mi un singur lucru: te simți la fel de îngrozitor ca mine? Râd. ― Nu, nici pe departe. Ai băut mult mai mult decât mine, ți-aduci aminte? Îi spun despre drumul spre acasă în taxi, despre cum a stat sprijinită de geam cântând cu voce subțire melodii vechi de la Abba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
la serviciu. Dar îmi păsa. în secunda aia mă simțeam ca în urmă cu douăzeci de ani când tata și mama au fost chemați la școală ca să dea socoteală pentru faptul că fiica lor nu-și prea făcea temele. E îngrozitor! i-am spus tatei. De ce-a trebuit să suni la serviciu? Mi-e așa de jenă! Ce-or să creadă acum? Sigur or să mă dea afară din cauza asta. —Rachel, din câte am înțeles eu, cred că oricum erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
-i simt pielea, după care le-am pus din nou pe fundul lui pentru că nu suportam să nu-l simt. Amețită, mi-am dat seama că taxiul se oprise și am crezut că șoferul ne dădea jos fiindcă ne comportam îngrozitor. De fapt, ajunsesem la apartamentul lui Luke. Ar fi trebuit să-mi dau seama. Taximetriștilor din New York nu le pasă ce faci atâta timp cât le plătești cursa și le lași bacșiș. Poți să și omori pe cineva pe bancheta din spate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
M-am cutremurat. —Sprâncenele cântătoare? Ei, cu asta s-a dus dracului cartierul! Era imposibil să fie cu-adevărat fericită că e vecină cu el, nu? Sper că nu-l auzi când repetă, i-am dat eu înainte. Ar fi îngrozitor... Când i-am văzut expresia feței, am tăcut. Dumnezeule! Dumnezeule mare! începusem cu stângul. Speram din tot sufletul să plece cât mai curând. —Ăăăă, de când ești aici, Chaquie? —De șapte zile. La dracu’! După care, spre groaza mea, Chaquie a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
a tăcut. Am încercat s-o ignor și să simulez un somn profund, cu o respirație regulată, dar ea a sărit alarmată: —Rachel, Rachel, ai adormit? Apoi, cum nu răspundeam, m-a zgâlțâit de umăr țipând: —Rachel! DORMI? A fost îngrozitor. Aproape că îmi venea să plâng de oboseală și frustrare. Mă simțeam ca o foiță subțire de sticlă gata să se facă țăndări sub presiunea aceea de neîndurat. De ce nu TACE ODATĂ DIN GURĂ?! mă gândeam în timp ce prin vene îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
rămână deloc DE PRĂJIT pentru micul dejun! Vocea îi urcase și se subțiase cu fiecare propoziție și ajunsese în punctul culminant, DE PRĂJIT, la o tonalitate de soprană care ar fi putut sparge toate paharele. îmi era rău. Mă simțeam îngrozitor. Pentru Dumnezeu! Sufeream încă din cauza decalajului de fus orar. Ar fi trebuit să fiu într-o nenorocită de vacanță. Nu eram nevoită să mă trezesc așa de devreme nici când mă duceam la serviciu! Și-mi părea rău că Eamonn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
cu ciocolată e un biscuit cu ciocolată. —Cum te simți acum? m-a întrebat Celine după o vreme. —Mi-e frig. —E din cauza șocului, mi-a spus ea. Asta îmi convenea. însemna că era OK să mă simt pe cât de îngrozitor mă simțeam. — Mi-e somn, am mai spus după câtva timp. —E din cauza șocului, mi-a repetat Celine. Am dat din nou din cap cu satisfacție. îmi dăduse răspunsul corect. Corpul tău încearcă să facă față unei experiențe neplăcute, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]