4,199 matches
-
opintesc pe rând, Mai nechează câte unul, aburi scot pe nări suflând. Nici birjarul nu mai poate biciul să-l plesnească-n cai, Doar din când în când tresare și mai strigă: „Dii măi, hai!’’ Că nu știe cum să-njure, e birjar, dar, totuși... domn. Mâna-i este amorțită, ochii-n gură-i cad de somn. Într-o poieniță strâmtă, jos în vale după deal, Iată, au zărit hotarul, au scăpat de boreal! Caii se opresc din trudă, nu mai
PRINŢESA PRIMĂVERII de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365245_a_366574]
-
Convorbiri spiritiste”. Când România a intrat în război, în august 1916, I. Slavici ca redactor șef al „Zilei” a fost arestat și dus la închisoare la Domnești, unde va sta cinci săptămâni. După ce a fost eliberat chiar și cunoscuții îl înjură în public, îl scuipă sau chiar strigă în gura mare iată trădătorul sau trădător infam. Astfel procedează Alceu Urechia, fiul lui V.A. Urechia, vechi prieten al scriitorului. Un factor agravant în condamnarea lui Slavic a fost colaborarea sa la
LEGĂTURILE LUI IOAN SLAVICI CU PRAHOVA de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364750_a_366079]
-
Angola, Flămând e al meu suflet în propriul său cavou. Trăiesc pentru iubire, dar mă înec în ură Din cupa de catranuri ce mă absoarbe-obscur, Sub vălurile nopții, m-arunc în aventură, Pătrunsă de-ntuneric, n-am chef nici să înjur. M-am învățat cu răul, tovarăș chiar îmi este, Din clipele-i vasale, corolă și-a făcut. Sub draperia sorții, renunț și la proteste, De frica unui sigur și-amarnic upercut. Concluzia-i frivolă: ce mâzgă mă apasă! Pe umerii
SCENARIU ABSURD de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366307_a_367636]
-
de poet în numele său: “Și v-am scris ca să se știe, / Peste ani să constatați / Că-n politică sunt mulți ratați / Îmbolnăviți de bogăție. / Și c-au făcut cu dracii pact / Ca să mintă și să fure, / Să parvină și să-njure, / Nicidecum să dea un sfat” (“Blestemul lui Mihai Eminescu”), repectiv - “Nimic de zis, la vremea lui / Se părea că totu-i greu! / Azi nicio diferență nu-i / Și îl pomenim mereu... În societate este / La tot pasul întâlnit / Cu năravul
GEORGE ACHIM ȘI ALE SALE... BLESTEME de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1999 din 21 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366401_a_367730]
-
faptu-lui că Dinu Sporiș avea o înjurătură proprie și personală: atunci când era supărat sau ceva nu-i ieșea, zicea cu năduf: - ’Tui Tămădău’ mă-sii! Interesant este faptul că după ce tot sa-tul i-a adoptat această poreclă, omul nu mai înjura astfel decât arareori, și atunci - când se scăpa. Sase își datora porecla faptului că, până prin adolescență, nu putea pronunța șase, ci sase. Mama lui era poreclită Băloasa, deoare¬ce, atunci când vorbea mai mult, se spuza în colțurile gurii. Băloasa avea
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
locuia în același cartier cu Marian, reprezentase personajul, practic, fără nici o îmbrăcăminte, nici măcar sugerată în vreun fel oarecare, însă cu un fund și niște sâni imenși. Pentru cunoscători nu era o operă fără valoare, însă cei mai mulți dintre oamenii obișnuiți îl înjurau pe sculptor printre dinți, de fiecare dată când treceau pe lângă ea. Ajunși în fața acelei sculpturi, copilul s-a oprit brusc smucindu-se din mâna tatălui său și, preț de câteva secunde bune, foarte curios, a măsurat statuia cu privirea de
NIȘTE COPII BUCLUCAȘI de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366410_a_367739]
-
pandurii români, de fapt - prizonieri români, cărora sovieticii le promiseseră slujbe bune în țară după eliberare, iar ei acceptaseră să facă parte din plutoanele de execuție care lichidau cu precădere prizonieri germani. Unchiul meu, tata Laie Șchiopu, legio-n¬arul, îl înjura printre dinți, șoptit, dar apă¬sat, așa ca pentru sine, gata parcă să-l strângă de gât pe Mărian Frântu: - H’re-al draculi să fii tu, cu comuniștii tăi cu tot! Nu mulți aveau curajul să înjure regi- mul
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (X) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366417_a_367746]
-
arul, îl înjura printre dinți, șoptit, dar apă¬sat, așa ca pentru sine, gata parcă să-l strângă de gât pe Mărian Frântu: - H’re-al draculi să fii tu, cu comuniștii tăi cu tot! Nu mulți aveau curajul să înjure regi- mul pe atunci, chiar și în șoaptă, de obicei, erai imediat turnat la Securitate. Turnătorii se cu- noșteau însă și se temeau de tata Laie, care fu- sese anchetat de nenumărate ori, ba chiar făcu- se și pușcărie în
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (X) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366417_a_367746]
-
bântuind zi și noapte prin sat, îi striga de departe: - Huo de-ciii! Paradoxal, într-o vreme în care alți oa- meni erau anchetați - se-nțelege, în urma unor turnă¬torii ordinare -, că au ascultat „Europa Liberă” sau „Vocea Americii”, că au înjurat partidul sau chiar că au cântat „Deșteaptă-te române!” (tatăl meu), Mărian Frântu nu a pățit nimic. Ba, la un moment dat, s-a răspândit în sat zvonul că, exasperat fiind de insistențele și amenințările lui Udeci și ale trepădușilor
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (X) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366417_a_367746]
-
el ceva asemănător într-un film. Dar nu! Domnul profesor era invadat de amintiri. Îi veniră în minte anii în care preda geografia și ore de atelier la o școală din cartier și deși era membru de partid și îl înjura în gând pe Ceaușescu, la ședințele de organizației era foarte combativ, întrucât dorea să ajungă secretar de școală, să ia prime de 1 Mai și s-o repeadă cu unele vorbe tovărășești pe directoare care îi mânca sufletul. N-a
DOMNUL PROFESOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366468_a_367797]
-
el ceva asemănător într-un film. Dar nu! Domnul profesor era invadat de amintiri. Îi veniră în minte anii în care preda geografia și ore de atelier la o școală din cartier și deși era membru de partid și îl înjura în gând pe Ceaușescu, la ședințele de organizației era foarte combativ, întrucât dorea să ajungă secretar de școală, să ia prime de 1 Mai și s-o repeadă cu unele vorbe tovărășești pe directoare care îi mânca sufletul. N-a
DOMNUL PROFESOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366468_a_367797]
-
măsura ordinei și rătăcirii, a nimicirii și egoismului, față în față cu generozitatea și altruismul, iubirii și urii din fiecare. E atâta loc în noi, unul (unii) pentru altul (alții), încât îngemănarea gândului limpede s-ar putea face doar(și) înjurându-ne !? *** Ca într-o aritmetică a peiorativului de cea mai joasă speță machiavelică, noul servilism față de Putere, care face pe zi ce trece prozeliți, este exprimat în formulări în adins (și ușor) desuete sau pseudo-ironice, pentru o evaluare cât mai
DECORTICĂRI DE LIMBAJ (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 194 din 13 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366699_a_368028]
-
mereu. -Trebuie să ne culcăm. Săraca mama. Ne-am îmbrăcat și am plecat spre casa noastră, prin aceeași ploaie rece în care venisem. Țin minte, că în urma noastră, până să ieșim din casa tatălui vitreg, l-am auzit cum mă înjura: - Grijania ... .de copil ... morți ... anafura ... Erau multe expresii pe care nu le cunoșteam. Vocea era dură, parcă mă lovea, clipeam des nu de ploaie ci pentru că îmi era frică să nu mă lovească. Eu și mama ne-am continuat mersul
GRIJANIA de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 195 din 14 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366706_a_368035]
-
să poarte pantofi cu tocul un pic mai mare, să pară și ele mai înalte. Ana era un pic mai slăbuță decât sora sa geamănă și mai plăpândă, pe când Maria parcă era un băiețoi. Avea comportamente băiețești. Chiar uneori și înjura ca un băiat. La cei paisprezece ani, încă nu-și găsise un amic mai mare ca ea sau din clasă, de aceea mereu era însoțită de un frate al unei prietene, mai mic cu un an și ceva, motiv pentru
PRIMA LECTIE DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 189 din 08 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366680_a_368009]
-
nu înțelegeam mare lucru, rupeam câteva cuvinte și începusem să mă obișnuiesc cu gândul că odată și odată voi termina și această aventură. Vedeam și eu că ei erau sătui de război, umblau alandala după palincă și femei și-l înjurau mereu pe Hitler: bifoimachi, nemețchi! bifoimachi Hitler! Primul contact cu focul a fost simplu, pe la ora zece am oprit șirul de căruțe la marginea unui lan de porumb să ne mai odihnim; coborâsem din căruțe și stăteam pe malul șanțului
}NGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365603_a_366932]
-
ditamai „pietrele” pe epoleți și-au disputat dreptul asupra viitorului soldatului Bert :... XXV. IX. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD), de Adrian Lițu, publicat în Ediția nr. 2097 din 27 septembrie 2016. (privesc înapoi cu aceeași nedumerire!...) Plutonul nu îl mai înjură pe soldatul Bert. Porția suplimentară de instrucție din fiecare zi și oboseala serviciilor de planton schimbul trei i-au prins bine ; a devenit pizdos fără de voia lui. Execută însă comenzile din reflex, fără să își perceapă starea de oboseală și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/365526_a_366855]
-
lui Burlea, lecțiile politice, munca de curățenie pe sectoare, pasul de defilare repetat în fiecare după-amiază pe platoul de instrucție.... A uitat, se pare, cu totul de civilie. Citește mai mult (privesc înapoi cu aceeași nedumerire!...) Plutonul nu îl mai înjură pe soldatul Bert. Porția suplimentară de instrucție din fiecare zi și oboseala serviciilor de planton schimbul trei i-au prins bine ; a devenit pizdos fără de voia lui. Execută însă comenzile din reflex, fără să își perceapă starea de oboseală și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/365526_a_366855]
-
peste bord, Rakovski - înfundat în Astrahan, și în Rusia începe munca adevărată, formidabila industrializare și refacere economică. Cine se mai gândește că există într-un colț Panait, cântărețul “cârciumelor”? Dar lucrurile s-ar mai fi putut încurca dacă cel care înjură astăzi comunismul, nu s-ar fi ridicat cu pretenții bănești supărătoare pentru cărțile tipărite, filmele de cinematograf. Drept satisfacție, tovarășe Panait, adept al lui Troțki, ți s-a arătat Nistrul. Bolșevicii nu înțelegeau să-ți plătească decât pâinea, ca oricărui
CONJURAŢIA ANTI-PANAIT ISTRATI de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 766 din 04 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351742_a_353071]
-
Coposul lor la putere aduc moșierii și noi intrăm slugi la ei sau ne vând fabricile americanilor și ăia bagă toată țara în șomaj și le automatizează... Stă cineva acolo sus și le aranjază și proștii le cred și-l înjură pe Coposu că el n-a mâncat salam cu soia...Că ce, striga un ins, de fapt un om onorabil, cu haine curate pe el și cu o bască pe cap: < Fraților, n-a zis fesene-ul că se desființează?, de ce
ÎNGERII ŞI DEMONII REVOLUŢIEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351724_a_353053]
-
de neocomunisml-a luat la rost: băi, nene, hai, plimbă ursul, că aici e zonă liberă de neocomuniști, hai scutește-ne, valea, te rugăm, te implorăm!. si l-a tras de mânecă și i-a făcut vânt spre Victorii și ăla înjura și gesticula că el, boborul, probabil că nu putea să-l pronunțe bine pe p, el boborul <care nu putem să ne exprimăm în vorbe frumoase ca voi, noi ce facem?> Ăla e securist, îl filase altul de pe margine, îl
ÎNGERII ŞI DEMONII REVOLUŢIEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351724_a_353053]
-
de foanfă și-l recunoscuse și ăia doi îl trag jos și se pun cu răngile pe el și-l croiesc pe unde apucă, pe cap, pe spinare, pe picioare, peste tot, cu sete și cu ură proletară și îl înjură de mamă și-l trag de picioare pe scări mai mult mort, mătură cu el scările până jos în holul filologiei...<Lăsați-l, maică, strigase o femeie de serviciu, voi nu vedeți că l-ați omorât? Dar ei nu auzeau
ÎNGERII ŞI DEMONII REVOLUŢIEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351724_a_353053]
-
și mă-ntreabă, câte găini am în poiată și dacă am acte pe roabă. mă controleaz-apoi în pod, să vadă câte nuci am strâns, dacă nohanul e pe rod și câtă țuică am produs. îmi intră-n grajd și mă înjură, că paie am, dar ce folos? că vite n-am în bătătură! eu îi răspund, privind în jos: paiele, ce-abia le-am pus, sunt pentru sfântul prunc Iisus. Referință Bibliografică: ... și nu mai vin ca altădată / George Safir : Confluențe
... ŞI NU MAI VIN CA ALTĂDATĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1090 din 25 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351847_a_353176]
-
de fapt cățelușa, o maidaneză de talie mică, bălțată cu alb și negru, cu urechile clăpăuge și picioarele scurte, s-a luat mai mult după mine decât după atelaj. M-a acoperit cu o haină de a sa și tot înjurând pe înfundate, a dat bice cailor plini de nădușeală din cauza greutății trase și a efortului depus. Ajunși la grădinile de la Zarguzon, în apropierea orașului Techirghiol, tata a tras caii la fântâna cu cumpănă și i-a adăpat, lăsându-i să
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1090 din 25 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351840_a_353169]
-
zilnic la colț de zid, cu umbra. mă salută, o salut pătrunde liniștită în mine răstoarnă aleile gândurilor apoi, declară pace cu pauza dintre două dorințe inexistente. îi sărut fruntea. simt vopseaua zidurilor pe buza însetată de adevăr și mă înjur singură, pentru încă un fragment de timp prețios pierdut într-un pumn de visări copilărești. tastez în neștire povestea unor crengi așezate deasupra banalului. în plină rugă a sfântului, a îngerului și a mireanului uimit de trosnetul firavelor lemne prinse
SALUT de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351983_a_353312]
-
aciastă ființă minunată acum este o caldă prietenie, pur și simplu vine și ne ... X. MICHELL TURCOTT SECURISTUL CANADIAN, de Ovidiu Creangă, publicat în Ediția nr. 80 din 21 martie 2011. Puteți să-mi dați la cap, puteți să mă înjurați de mama, dar eu spun sus și tare că nu toți securiștii au fost bestii, torționari. Eu am avut de-a face și cu bestii, însă și cu securiști cumsecade, cum ziceam noi mai pe golănește „băieți de comitet”. Puteți
OVIDIU CREANGĂ [Corola-blog/BlogPost/351913_a_353242]