2,611 matches
-
și urbanizată, mai sunt capabile de o gândire mitică. Discuția trebuie să aibă în vedere faptul că mitul nu este creația unui anumit tip de societate, deși are un important rol social, ci este generat de însăși esența omului. Predispozițiile înnăscute ale acestuia, în anumite condiții sociale și istorice, transformă limbajul într-un instrument de gândire și orânduire a lumii. Din această perspectivă, întrebarea ar trebui precedată de reflecția în ce măsură lumea contemporană are sisteme simbolice prin care își explică existența. Radiografierea
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
despre percepția și reprezentarea unor elemente, nu se poate discuta despre imuabilitatea identității și alterității, ci despre structuri care se schimbă de-a lungul timpului. Cu toate acestea, trebuie precizat faptul că, fără îndoială, se poate vorbi despre o predispoziție înnăscută în ceea ce privește identitatea și alteritatea, în sensul că omul are nevoie să se diferențieze, dar, în același timp, să atribuie semnificații celor din jur, cu ajutorul cărora să contureze distanța dintre eu și non-eu, însă conținuturile acestora sunt supuse unui proces de
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
precum și importanța factorilor estetici În viața de zi cu zi. Deprinderile care au legătură atât cu aprecierea, cat și cu exprimarea presupun aprecierea și delectarea cu ajutorul operelor de artă, precum și exprimarea de sine printr-o varietate de mijloace folosind abilități Înnăscute. Deprinderile includ, de asemenea, capacitatea de a raporta propriile puncte de vedere creative și expresive la opinii ale altor persoane, de a identifica și realiza oportunități sociale și economice În activitatea culturală. Exprimarea culturală este esențială pentru dezvoltarea deprinderilor creative
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
de pregătire ridicat, am putea accepta această explicație. Dar cum mai poate fi explicată apariția unor copii de excepție, talente într-un anumit domeniu, în familii de oameni modești ? Cum poate fi explicată apariția unui copil dotat cu talent muzical înnăscut într-o familie de țărani, în care nici un strămoș n-a știut ce este aceea o vioară?! Iată ce spune Edgar Cayce referitor la acest as pec t: ,,După Cayce, se alege corpul fizic în funcție de un program Karmic. Dacă aveți
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
simbolism, deschisă experienței personale și cu o specificitate crescută pentru ruta profesională (Mehlhorn, 1998). I.2. Natura învățării, definiții și concepte Ce natură are învățarea umană? Este ea doar un simplu proces individual, care își datorează puterea și limitele biologicului, înnăscutului sau este o structură dominată de emergența biologicului, psihologicului, educativului și valorilor social-culturalului? În ce proporții de complexitate se întrepătrund, ce forțe le pun în mișcare și în ce situații își evidențiază valențele? Ce repere sunt esențiale în monitorizarea biografiei
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
formele de obținere a experienței, exersării, observării (E. Stone) procesul prin care o anumită activitate ia naștere ori se transformă, reacționând la o situație, cu condiția ca esența schimbării să nu poată fi explicată pe baza maturizării organismului, a tendințelor înnăscute de a răspunde sau a altor stări temporare ale organismului oboseală, droguri (Hilgard, Bower, 1974); achiziție nouă/formare de cunoștințe, deprinderi, abilități, schimbare de comportamente ce prezintă o relativă rezistență la o funcție anterioară a comportamentului (M. Melvin), schimbare de
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
cunoștințe, idei și moduri prin care putem fundamenta, examina și valida adevăruri" (Sacaliș, 1992). Importantă pentru înțelegerea complexului proces de învățare școlară este luarea în considerare a dublei sale determinări și structuri: individuale și sociale (învățarea socială), elaborate/construite și înnăscute, preexistente, calitative și cantitative, intenționale, raționale și neintenționate, infraraționale, organizate și difuze, latente reproductive și inovative, controlate/monitorizate (în clasă) și slab controlate/monitorizate (acasă), teoretice și practice, motivate epistemologic extrinsec și intrinsec, pozitive, eficace, adaptative și negative, evitante, blocante
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
constă în însușirea de către individ a noi cunoștințe despre proprietățile lucrurilor și fenomenelor, prin însușirea de noi acțiuni și forme de comportament care folosesc aceste proprietăți. 2. Conținutul învățării constă în formarea de legături între excitanții necondiționați (care provoacă reacții înnăscute) și reacțiile condiționate (însușite) ale organismului sau semnalele mediului extern. 3. Condițiile necesare formării unor astfel de legături sunt: a) întărirea - unul din semnale trebuie să aibă semnificație, să fie legat de anumite trebuințe ale individului; legăturile conduc la satisfacerea
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
M-am lungit, din sfială, până când Noica a avut acel accident cumplit care i-a adus moartea. Liviu Antonesei: Poate era bine să te fi grăbit! Noica merita să fie cunoscut, era un interlocutor fantastic și avea o vocație pedagogică înnăscută. Sigur, eu n-am ajuns filosof în urma întâlnirilor noastre pentru că ajungi ceea ce ești deja! -, dar nici nu mi-a stricat să termin de citit filosofii ori să-i recitesc pe câțiva. Cum nu mi-au stricat nici orele de exerciții
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
făgăduit și fără de aceasta nu se poate pune pe ei nici un temei". (Federigo Veterani, 1688). Un altul numește și-un eventual antidot: "Așa cum acest neam este aplecat spre toate relele, tot astfel are și o pornire firească sau o îndemânare înnăscută de a-și însuși și ceva bun; acestor oameni nu le vine greu să învețe limbi străine și arte, numai să nu le lipsească o îndrumare bună". (Erasmus Heinrich Schneider von Weismantel, 1713) din Firea românilor (coord. Daniel Barbu, Nemira
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
consecință, infinitatea divină , ca atribut fundamental al lui Dumnezeu care surclasează toate celelalte predicații, are un corolar logic în infinitatea înălțării umane spre Dumnezeu: transcendența absolută a lui Dumnezeu nu este obiectul disperării, și, odată recunoscută rațional, nu frustrează dorința înnăscută și nesfârșită a sufletului pentru Dumnezeu. În lucrarea citată mai sus, Mühlenberg mai notează că, contrar lui Platon, Sfântul Grigorie a separat și . Tânjirea erotică a sufletului după Dumnezeu nu este diminuată sau descurajată de înțelegerea distanțării lui Dumnezeu, pentru că
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
se purta și de a-și exterioriza viața psihică Comunicare gestuală= modul de a vorbi al persoanelor cu deficiență de auz, prin care cuvintele și noțiunile se exprimă sub formă de semne, mișcări ale mâinilor și gesturi Congenital= din naștere, înnăscut Decibel= unitate de măsură a intensității sunetelor Deficiență= pierderea, perturbarea, lipsa unor posibilități fizice sau psihice cu caracter definitiv sau temporar Demutizare= învățarea limbajul oral Dizabilitate= stare fizică, psihică sau mentală care limitează unei persoane deplasarea, activitatea, receptarea Ereditar= care
Pierderea de auz: un ghid pentru părinţi și educatori by Agnes Banfalvi Camelia Radu Cecilia Hamza Demmys Rusu Malgorzata Szela Maria Hârtopeanu Otilia Rusu Senol Demirhan () [Corola-publishinghouse/Science/1266_a_1924]
-
real sau imaginar a fost studiată de psihologi renumiți a caror contribuție are rezonanță și pentru domeniul comportamentului nonverbal: John B Watson și Paul Ekman. Aceștia susțin că teamă, alături de alte câteva emoții de bază, precum bucuria și furia sunt înnăscute în toate fiintele umane. Zâmbetul este o reacție normală la anumiți stimuli, apariția să având la bază motive a caror semnificație diferă de la o cultură la alta. El apare ca efect al stării de plăcere sau al unei situații amuzante
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
alta. El apare ca efect al stării de plăcere sau al unei situații amuzante, dar, la fel de bine poate fi expresia involuntara a anxietății, caz în care vorbim de grimasa. Majoritatea studiilor, arată că zâmbetul este, la rândul său, o reacție înnăscuta, din moment ce copiii orbi din naștere zâmbesc, și tot astfel, fetușii. Încruntarea este expresia facială în care colțurile gurii sunt lăsate în jos, de regulă pentru a indica neplăcerea, dezaprobarea 86. Motivele care determină apariția încruntării, așa cum este și firesc, variază
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
pot fi unori si obstacol sau să producă și efecte negative pe un anumit palier. De aceea este necesar să-i cunoaștem sub multiple fațete. La fel de benefică este este cunoașterea intercondiționării diversilor factori ai acestui proces. Oricît de talentată (factor înnăscut) este o persoană, sub aspectul potențialului creativ, ea nu se va putea manifesta dacă nu are cunoaștere teoretică, tehnică și organizatorică, dobândită sau dacă nu există un mediu permisiv, apt să-I primescă și să-I utilizeze ideile (factor social
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
nonintelectuali, ce definesc potențialul unei persoane și b. factori externi (exogeni) cei prin care societatea sau mediul poate interveni asupra capacității creative. Separarea lor este dificilă deoarece unii factori țin de persoană, dar și de factori externi. Exemplu: aptitudinile sunt înnăscute dar și cultivate prin educație. În cadrul factorilor interni consemnăm: A. Factori de natură biologică. 1. Potențialul genetic. Se acceptă că potențialul genetic poate constitui un factor favorizator, dar nu și suficient pentru un producător de idei. Conceptul de ereditate se
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
alături de un efort depus se tinde spre atingerea acestora. O voință puternică și eficientă este marcată de rapiditatea în luarea unei decizii, concretizarea implementării rapide a lor, perseverență în lupta cu obstacolele, curaj în cazul acțiunilor riscante. Voința poate fi înnăscută sau dobândită prin educație și autoeducație. Există calități opuse voinței: teama de critică și autocritică, care îl împiedecă pe individ să-și susțină opiniile, demersul, dacă critica nu este constructivă și efectuată cu tact. Multe schimbări sau inovații au fost
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
Intelectualitatea nu mai constituie, aici, o stare de grație (ca în romanele lui Camil Petrescu sau Eliade), și nici o cale de acces către un univers bogat de idei care să facă obiectul exclusiv al preocupărilor scriitorului. Predeterminată biologic, ca înclinație înnăscută către contemplație și reflecție, intelectualitatea ilustrează condiția omului singur și nefericit, angajat mereu în complicate drame sentimentale. Nimic mai mult. Neașteptat poate, condiția intelectualului se vede investigată strict din acest unghi, al psihologiei erotice de unde și impresia de "sărăcie" spirituală
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Educația patriotică a elevilor se realizează mai profund prin cooperarea istorie literatură deoarece noțiunea de patrie a adunat În decursul timpului o mare bogăție emoțională, o valoare afectivă cu puternică forță de dominare a atitudinilor individuale. Sentimentul patriotic nu este Înnăscut, ci se formează, se canalizează În timp și capătă forme și expresii noi, diferite de la epocă la epocă. Nicolae Iorga spunea că:" fiecare din noi e un rezultat al trecutului omenirii Întregi..." În abordarea textelor de citire cu conținut istoric
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
persecută! El nu este decât un muritor; împotriva lui se află un principiu nemuritor. Luptând împotriva infinitului cu puteri limitate, deznodământul nu poate fi decât prăbușirea. Împotriva lui se află oștiri mai puternice decât cele conduse de mâna muritorilor sentimentele înnăscute, indestructibile și invincibile ale inimii omenești; împotriva lui se află natura în toată forța sa subtilă; împotriva lui se află Dumnezeu. Lăsați-l să încerce să le supună 18! De-a lungul deceniilor zbuciumate de expansiune, războaie și perioade de
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
Factorii de decizie pot căuta cu folos mijloace prin care să minimalizeze conflictele sociale inevitabile la care se referă Niebuhr nu din dorința de a găsi Utopia, ci pentru a ne salva de la distrugeri și mai mari. În ciuda defectelor noastre înnăscute, încă putem spera că vom reuși să construim un viitor mai luminos. Și știm cu toții că liderii potriviți pot contribui la prevenirea războaielor, refacerea societăților devastate, extinderea libertății și ajutarea săracilor. La începutul acestei cărți, am scris că doresc să
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
antropologia culturală sau sociologia culturii, ceea ce îl determină pe autor să evidențieze multiplele sensuri în care poate fi folosit termenul. Există, în primul rând, un sens antropologic, conform căruia cultură se opune naturii, acoperind, astfel, tot ceea ce nu este comportament înnăscut. Organizarea, structurarea și programarea socială sunt tot atâtea procese specific umane care pot fi denumite culturale. O altă definiție antropologica include în cultura tot ceea ce este dotat cu sens și vehiculat, în primul rând, prin intermediul limbajului. Mai există un sens
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
autori consacrați, precum Giddens, ci mai degrabă filosofiei modernismului timpuriu, a lui René Descartes sau John Locke, adică a unora dintre principalilor inițiatori ai fundamentelor teoretice ale modernismului. Într-adevăr, disputa dintre raționalism și empirism se rezumă la primordialitatea Ideilor înnăscute (în raționalism) asupra celor provenite din experiențele spațio-temporale (în empirism). În esență, Giddens nu face decât să confirme reflexivitatea modernismului contemporan, de data aceasta dintr-un punct de vedere strict sociologic. Preocuparea privind amplasarea spațio-temporală a individului recuperează una dintre
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Contractul social, cap. II.) Este bine știut că, încă de la începuturile reflexiei umane, s-a ridicat problema originii societății privite atât ca organizare "gregară", cât și ca organizare politică. Potrivit întrebării fundamentale în acest sens, ne putem îndoi de caracterul înnăscut de sociabilitate a omului. Pe de altă parte, ce mă interesează în această lucrare este felul în care conflictul (presupus de către mulți autori ca fiind inerent naturii umane) a permis totuși crearea de structuri societale funcționale, concomitent cu emergența de
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
și justificarea logică a oricărui contract social, dar și a oricărei teorii a contractului social. Fără conflict nu s-ar ridica problema contractului. Indiferent dacă vom considera că natura umană este socială sau nu în ceea ce privește drepturile și libertățile naturale (individuale, înnăscute, negative, inalienabile), aceasta este sigur conflictuală. Majoritatea teoriilor conflictului au fost elaborate ulterior celor ale contractului, care presupuneau uneori existența apriorică, sub o formă sau alta, a conflictului. Potrivit unei definiții de dicționar (Boudon et al., 1993/1996), conflictele reprezintă
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]