7,678 matches
-
Nicolae Scurtu Însemnările privitoare la prozatoarea Irina Lecca (n. 7 ianuarie 1881, Piatra-Neamț - m. 30 noiembrie 1953, Mănăstirea Văratec) sunt insuficiente, lacunare, imprecise și, adesea, derutante. A fost încurajată să scrie și să publice la insistențele energice ale scriitorilor Constanța Hodoș, Ion Gorun
O prozatoare necunoscută – Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3698_a_5023]
-
celor, până mai ieri, părtași la o altă lume, la o altă filosofie. Alice Voinescu, vorbitoarea în public, conferențiara seducătoare (deși nu-i prilej să nu-și reproșeze uscăciunea prelegerilor ei), trăiește, aproape cronometrându-le, cu toate că vine un timp când însemnările se răresc, până la a fi doar câteva presărate pe un an întreg, două degradări. Slăbiciunea biologică, lăsând urme în stima de sine, lipsa de milă pentru cum îmbătrânește, prin comparație cu unele cucoane mai vitale, teama de a nu fi
Fleacuri și nenorociri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2923_a_4248]
-
altfel) ale autorului în culisele existențiale ale unor personalități literare sau istorice. Portretul reginei e o reconstituire, sub imperiul fascinației pe care o exercită personalitatea lui Missy asupra autorului, a imaginii acesteia, mizând în aceeași măsură pe ample fragmente din însemnările sale, ce cuprind exerciții de autocaracterizare, dar și pe observația de finețe, pe un fel de detectivistică psihologică care pornește de la ceea ce, fără a apărea scris ca atare, se mărturisește de fapt, involuntar, printre rânduri. De altfel, Dan C. Mihăilescu
Elogiu feminității by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/2939_a_4264]
-
fotografia făcută la Paris în 1929, se disting mai multe reproduceri după autoportretele lui Cézanne, cel cu pălărie ieșind în mod deosebit în evidență. Sunt toate acestea posibile repere ale personalității unui artist. De pe urma lui Dimitrie Sadoveanu n-au rămas însemnări despre artă sau jurnale intime. De vor fi fost, ele s-au pierdut. A rămas însă un caiet cu notații detaliate despre culoare, un studiu temeinic în care știința se îmbină cu arta. Ne-au rămas, apoi, lucrările sale de
Un fiu al lui Mihail Sadoveanu - în istoria picturii românești by Virgil Lefter () [Corola-journal/Memoirs/16035_a_17360]
-
de Milcov. Astăzi JUNIMEA se gândește la Moldova de Sus și cheamă pentru conducere pe cineva din Bucovina, care iscălește aceste rânduri. Frumoasă povară, care n-a fost râvnită, grea povară de care Bucovina să se apere, n-are drept...” Însemnări din trecut, din trecutul unei mari reviste, se impunea. Cu meticulozitate, cu documentații de natură istorică și literară, I. E. Torouțiu prezintă toți pașii de evoluție ai revistei. Partea cea mai interesantă a prezentării o constituie: Încrestări pentru viitor, din care
Destinul unei reviste. In: Editura Destine Literare by Livia Ciupercă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_391]
-
Gabriel Dimisianu Câteva însemnări, dacă mi se îngăduie, despre un personaj complex al lumii noastre de până mai ieri, Mihail Fărcășanu, manifestat în literatură, în jurnalistică, în politica propriu-zisă. Și alții au făcut-o, dar nu în condițiile de care el a avut parte
Idealism și realism by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2961_a_4286]
-
zile a Tricolorului. Data sugerată a fost 24 februarie. Este data victoriei pașoptiste la Paris, când revoluționarii români au adus la ceremoniile de la Hotel de Ville ceea ce ei hotărâseră deja să fie culorile naționale românești. Știm acest lucru dintr-o însemnare a lui Jules Michelet însuși, publicată de către istoricul literar Ion Breazu într-un volum apărut în anii '30. Michelet făcea referire la un Brătianu, care ar fi adus steagul, identificat de către Breazu în persoana lui Dumitru Brătianu, fratele lui Ion
Nepricepere sau ignoranță? Vulpescu semnalează o decizie neinspirată a Parlamentului by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/28897_a_30222]
-
lui Jules Michelet însuși, publicată de către istoricul literar Ion Breazu într-un volum apărut în anii '30. Michelet făcea referire la un Brătianu, care ar fi adus steagul, identificat de către Breazu în persoana lui Dumitru Brătianu, fratele lui Ion Brătianu. Însemnarea era datată 24 februarie. Adrian Niculescu a ținut să verifice informația la Arhivele Istorice ale orașului Paris, unde a și găsit originalul notiței. Astfel s-a ajuns, printr-un decret al primului ministru Victor Ciorbea, la fastuoasa ceremonie de la Arcul
Nepricepere sau ignoranță? Vulpescu semnalează o decizie neinspirată a Parlamentului by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/28897_a_30222]
-
Constantin Argetoianu, om de afaceri, diplomat, fost ministru în mai multe rânduri și autor al unor extraordinare texte confesive. Ele sunt depozitate în unsprezece volume de Memorii (publicate între anii 1995 și 2008 la Editura Machiavelli) și zece tomuri de Însemnări zilnice, apărute începând cu 1998 la aceeași editură și ajunse la volumul al X-lea. A existat și o încercare de tipărire a primelor cinci secvențe din Memorii la Humanitas). Spirit vitriolant, Argetoianu a lăsat o cronică extrem de amănunțită a
Sindromul Argetoianu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2894_a_4219]
-
Rădulescu, care vor putea achiziționa cel mai recent volum semnat de autoare: Cum iubesc bărbații. Între cele mai noi titluri de la Cartea Românească care vor fi prezentate cititorilor la această ediție Bookfest se numără Călcîiul lui Magellan, de Octavian Soviany; Însemnările mele de Maria Banuș; Beniamin, de Eugen Uricaru; Leonid Dimov. Un oniric în turnul Babel, de Luminița Corneanu; Controlul cărții. Cenzura literaturii în regimul comunist din România, de Liliana Corobca. Salonul Internațional de Carte Bookfest, aflat la a IX-a
Bookfest 2014: peste 1000 de titluri Editura Polirom și Editura Cartea Românească by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/28974_a_30299]
-
Otiliei Cazimir au o mare calitate, sunt veridice, iar autoarea se bucură de credibilitate. Revelatoare sunt, în acest sens, epistolele trimise prozatoarei și memorialistei Sandra Cotovu (1898-1987), descoperită, îndrumată și publicată în revistele Viața Românească, Adevărul literar și artistic și Însemnări ie- șene de exigentul profesor de literatură George Topîrceanu. În epistolele ce se publică aici se evocă zbuciumul sufletesc și incertitudinile Otiliei Cazimir după dispariția fizică a prietenului și colegului de literatură, George Topîrceanu, care a format-o și impus
Însemnări despre Otilia Cazimir by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2716_a_4041]
-
merg normal. Asta, așa, ca să te afli în treabă pentru mine! Nu mi-a trimis încă onorarul, dar nu-i pomeni de asta. La El5 mă duc poimâine dimineață, cu flori de primăvară. Și miercurea viitoare mă duc la ședința Însemnărilor, unde n-am fost niciodată și propun ca până în mai să se aranjeze mormântul. Cât o să mai tac? Nu mai pot. Romanul o să-l citesc la începutul săptămânii care vine și o să ți-l înapoiez cu aprecierile mele cu tot
Însemnări despre Otilia Cazimir by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2716_a_4041]
-
nu cobori niciodată până la milă. Știi că plâng? E umilitor, dar mi-e milă de mine singură. Ai să rupi scrisorile mele, toate? Prea ți-am scris lucruri pe care nu trebuia să le spun nimănui. Am dat șițeri la Însemnări noua matale adresă. Am scris-o eu, cu mâna mea, în condica de expediție, ca să nu mai poată fi vorbă. Să-mi scrii din noua locuință. Te sărut ca pe o soră, Didi [Doamnei Sandra Cotovu, Strada Dr. Burghelea, nr.
Însemnări despre Otilia Cazimir by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2716_a_4041]
-
E păcat. Spui lucruri așa de frumoase, ai observații așa de subtile, și te grăbești, nu-ți îngrijești suficient forma. Bineînțeles că ți se publică, pentru că-s interesante bucățile matale. Dar de ce să nu fie perfecte, când le poți perfecționa? Însemnările te-au așezat, frumos, în fruntea sumarului. Domnul Agavriloaiei 7, pe care-l cheamă urât dar e om subțire (ginerele domnului Ibrăileanu) mi-a spus că s-a amestecat și el un pic în... punctuația matale. E un mare admirator
Însemnări despre Otilia Cazimir by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2716_a_4041]
-
că s-a amestecat și el un pic în... punctuația matale. E un mare admirator al matale, și e o admirație bună de întreținut. Despre Emil Coliu 8... n-are cine scrie! Nu l-a cunoscut nimeni din cei de la Însemnări. Doctorul Popa9 s-a adresat Profiriței Sadoveanu 10, dar nu știu dacă ea s-a executat sau nu. Știi ce-am făcut săptămâna trecută? Am plecat pe o zi spre București, cu o simplă valiză de mână. Și pe drum
Însemnări despre Otilia Cazimir by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2716_a_4041]
-
cu palton gris întors pe dos, etc., etc. Sunt extrem de ocupată. Azi am stat patru ceasuri la rezidenție, cu comisiunea pentru... întocmirea programului înmormântă rii Agatei Bârsescu. Îmi stă bine, cioclu? După amiază, corespondență de serviciu, birou, o vizită la Însemnări. Și în seara asta (acuma sunt zece și jumătate) trebuie să fac discursul pe care o să-l citească poimâine o fostă elevă de-a artistei. Și mâine la 7 sunt în picioare, și ziua de mâine va fi tot după
Însemnări despre Otilia Cazimir by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2716_a_4041]
-
Constanța Marino-Moscu (1875-1940), prozatoare și memorialistă. 7. Gheorghe Agavriloaiei (1906-1981), istoric literar și comentator atent al fenomenului literar. 8. Emil Coliu (1909-1939), istoric, specialist în arheologie și cronicar literar. 9. Gr. T. Popa (1892-1949), anatomist, publicist și codirector al revistei Însemnări ieșene, alături de M. Sadoveanu și G. Topîrceanu. 10. Profira Sadoveanu - Emil Ștefan Coliu în Însemnări ieșene, 4, volumul 12, 1 decembrie 1939, p. 476-477 (Necrolog).
Însemnări despre Otilia Cazimir by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2716_a_4041]
-
al fenomenului literar. 8. Emil Coliu (1909-1939), istoric, specialist în arheologie și cronicar literar. 9. Gr. T. Popa (1892-1949), anatomist, publicist și codirector al revistei Însemnări ieșene, alături de M. Sadoveanu și G. Topîrceanu. 10. Profira Sadoveanu - Emil Ștefan Coliu în Însemnări ieșene, 4, volumul 12, 1 decembrie 1939, p. 476-477 (Necrolog).
Însemnări despre Otilia Cazimir by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2716_a_4041]
-
Marelui Inchizitor, în Marele Inchizitor. Dostoievski-lecturi teologice, traducere din limba rusă, prefață și note de Leonte Ivanov, Ed. Polirom, Iași, 1997, pp.57- 164. În cuprinsul acestui eseu, Rozanov face referire chiar la destăinuirea încredințată de autor carnetului său de însemnări, cu puțin timp înainte de a muri: Osanalele mele au trecut prin grea cumpănă (p. 146). 3 F. M. Dostoievski, Frații Karamazov, traducere din limba rusă de Ovidiu Constantinescu și Isabella Dumbravă, Editura pentru Literatura Universală, București, 1965, vol. I, p. 339
O profeție dostoievskiană by Nicoleta-Ginevra Baciu () [Corola-journal/Journalistic/2909_a_4234]
-
o franchețe dezarmantă, acestea invită cititorul la o incursiune în viața cotidiană și în mecanismele complexe ale minții unuia dintre cei mai imaginativi și inovatori scriitori ai secolului XX, oferind o privire de ansamblu asupra evoluției sale creatoare. Volumul cuprinde însemnări despre experiențele din anii petrecuți ca profesor în Franța și apoi pe insula grecească Spetses, despre relația amoroasă cu o femeie măritată care îi va deveni apoi soție, despre întoarcerea în Anglia și eforturile uriașe de a-și construi o
John Fowles – Jurnale by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/2908_a_4233]
-
am așezat bine, că ne-am trezit cu mama năvălind peste noi. - N-ați auzit ce se întâmplă? A căzut Guvernul! - Am auzit ceva la radio, dar am crezut că-i teatru, o ținea bunicul pe-a lui...” Acum, citind însemnările tinerei jurnaliste, și pe noi ne stăpânește un sentiment ciudat, parcă am asista la un spectacol în care viețile noatre de atunci au devenit poveste, literatură, istorie. Sărbătorile, descrise de televiziuni Cum au sărbătorit românii Crăciunul și Anul Nou? Cu
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2914_a_4239]
-
totuși, de la un moment dat, să se adune în piețe și să se revolte. E un proces urmărit în carte în toate fazele lui, cu opriri mai îndelungi asupra unor episoade, cu expedieri ale altora. Astfel cum precizează într-o însemnare din final, autoarea a folosit pentru scrierea cărții documente de tot felul, memorii ale unor scriitori sau gazetari, acte, extrase din ziare, toate contribuind la impunerea impresiei de autenticitate, de necontrafacere. Admite să introducă în roman și documente privitoare la
Diavolului, o jumătate de veac by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3367_a_4692]
-
privind „șantierul de lucru” sunt burdușite cu planuri, idei, perspective ce nu par deloc înfricoșate de reacțiile tot mai pipernicite din direcția pieței. Ca să nu las impresia unui judecător fățarnic, mărturisesc, plin de smerenie, că prin diversele mele carnete de însemnări abia așteaptă să fie transpuse în cărți suficiente volume, gata structurate, cât să sperie orice librar. Cu o condiție: s. D. n. p. v., cum spunea Tolstoi. Simultan cu diminuarea numărului de cititori, crește numărul cărților tipărite în condiții grafice remarcabile
Cititorul, armă neconvențională by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3197_a_4522]
-
era nevoie de o nouă argumentare sau de o clarificare definitivă. Remarcabile, sub unele aspecte, sunt și cele patru epistole trimise istoricului și criticului literar Dumitru Micu (1928), unul dintre cei mai pasionați exegeți ai fenomenului literar și cultural transilvănean. Însemnările și destăinuirile lui Liviu Rusu se constituie, de fapt, în evocarea unor vremuri, greu de imaginat azi, pe care cărturarul le-a traversat cu răbdare și cu o exasperantă durere provocată de nedreptățile și abuzurile la care au fost supuși
Noi completări la biografia lui Liviu Rusu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4191_a_5516]
-
O viețuire cu Stan și Bran, Sonatine; Opere III (2009): Cinci ani cu Belphegor, Mătușile din Tel Aviv; Opere IV (2011): Supraviețuirile, Rădăcinile mic-burgheze, Armata mea de cavalerie. În ceea ce privește Logica (din Opere V, 2013), despre care voi face aici câteva însemnări, Nicolae Manolescu, în prefață, consideră că poate fi socotită „Viața ca o pradă a lui Radu Cosașu: cartea unor cărți“. Este, mai ales, cartea cărților din anii de început ai prozatorului, ani care au fost, pentru el, deloc lipsiți de
O carte a cărților by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3218_a_4543]