69,898 matches
-
B.O.R. Dumnezeu să-ți ajute, să scapi de griji și să urci mereu în duh și în creație. Cu drag, Pr. Gh. Calciu Mi-a trimis excelentul Buletinul al Parohiei „Sfânta Cruce” Alexandria de lângă Washington, apoi ne-am întâlnit, după 21 de ani, la Congresul Romfest de la Muzeul Național de Istorie din București (16-20 septembrie 1998), al cărui președinte de onoare și principalul organizator era<footnote Vezi și Tudor Nedelcea. Un Congres al speranței: Congresul Românilor de Pretutindeni, în
Îndrumătorul meu spiritual, canonizat - Gheorghe Calciu Dumitreasa. In: Editura Destine Literare by TUDOR NEDELCEA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_257]
-
pe un fotoliu de la frizeria Hollywood exact peste Pimentel pe care tocmai îl rădea Joaquim Brici-Ascuțit, un al treilea s-a cufundat în albia de rufe a Miquelinei Fortes, altul a fost trimis tot în prăvălia lui Ventura, l-a întâlnit în drum pe primul care se întorcea și s-au prăbușit amândoi pe un pat dublu, Angelo îi dădea înainte cu picioarele, cu mâinile, cu capul, camonii erau zvârliți prin tot ce se putea numi ușă, erau efectiv livrați la
Dinis Machado - Ce spune Molero - by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/10262_a_11587]
-
Surprize, surprize" de pe TVR1, am văzut cum fața lui Haralampy începe să se lumineze tot mai intens până când vocea prietenului a explodat, pur și simplu, în timp ce el o îmbrățișa pe soacră-sa, Parmenia: - Mamy scumpă (în viața mea n-am întâlnit un individ mai meschin din punct de vedere moral...), sunt fericit, mă pricepi ? Fe-ri-cit! Fin'că la sărbătorile de iarnă nu mai am nevoie de... Adică, ce mai!, o iau pe doamna Andreea în loc deee... Ne uităm unii la alții
"Noi râdem unii de alții,iar Aghiuțăde toți!" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10247_a_11572]
-
păltinișeni, apolitici cu ghilimele ori reacționari în sensul tare al termenului. "Impostura elitei românești", "fața fanatică și hidoasă" a celor de la Grupul pentru Dialog Social i se dezvăluie tânărului autor atunci când i se refuză, de către consiliul revistei "22", o colaborare. Întâlnim des, în paginile volumului, acest tip mărginit de personalizare: revistele se "luminează" când semnează C. Rogozanu în ele și se "întunecă", atunci când el pleacă. "România literară", "Evenimentul zilei" nu mai sunt ce-au fost pe vremea lui Costi: iar "22
Marea conspirație by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10272_a_11597]
-
vorbitorilor de limbi în care această diferență nu e foarte clar marcată faptul că în română există răsăritul soarelui alături de răsărit de soare, în schimb sora vecinului nu implică și conceptul cam nefiresc soră de vecin. În texte juridico-administrative actuale întîlnim destul de des formula membri de familie; uneori e vorba de texte traduse, de mostre de legislație internațională: "Solicitantul poate fi însoțit (...) de membri de familie apropiați" (udi.no); "străinii membrii de familie ai cetățenilor români" (avocatnet.ro); "titulari de contract
"Membri de familie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10275_a_11600]
-
care ard sub pămînt - este de-a dreptul maiestuoasă pentru America provincială și are un aer pe cît de istoricizant, pe atît de imprecis. Clădirile sînt în stil neoclasic sau baroc, dar, odată intrați, descoperim repede pivnițe și galerii unde întîlnim roți de fîntînă și scări de lemn, dar în care funcționează, din cînd în cînd, și lifturi. Nu lipsesc sunetele de sirenă, care nu anunță bombardamente, ci treceri de la o lume inundată de o lumină ireal de albă la una
Un horror mainstream by Silviu Mihai () [Corola-journal/Journalistic/10243_a_11568]
-
că în anul 2014, m-am abonat și la reviste de cultură: Nord Literar (din Baia Mare) și Vatra veche (din Tg. Mureș) . Tocmai pentru a nu mă simți izolat în receptarea valorilor literare produse în aceste zone ale țării. Am întâlnit și bunăvoința celor doi directori ale acestor publicații: profesorii Gh. Glodeanu și Nicolae Băciuț, cărora, din când în când, le mai pot expedia câte un text critic sau câte o... creație proprie. Oficii similare caut să am și în Moldova
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
2004, p.243-261, un articol despre impactul poliției secrete în viața literară, în Uniunea Sovietică și în România. Mariana Tuțescu este membru în Comitetul științific al revistei "Revue de linguistique romane" publicată la Zürich, iar numele ei a putut fi întâlnit de mai multe ori în reviste franceze de lingvistică. Despre relația dintre identitate și globalizare, cu aplicație la cultura românească, am scris în "Semiotica"(2004). Acestea sunt exemple dintre cele mai recente, altfel sunt mult mai multe. Presupun că cei
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
un Landini, Leoninus, Perotinus, Hucbald sau Ogier te obligă să le destupi? Un singur lucru, desigur: le asculți, pur și simplu, muzica. Aidoma unui copil ce învață să meargă. Căci copilăria este, probabil, singura natură netulburată pe care o mai întâlnim încă în societățile așa-zise cultivate; de aceea poate că nu e nici o minune că fiecare urmă de pas a naturii din afara noastră ne întoarce la copilărie, adică la acea stare de vis edenic, de dulce confuzie între real și
De dor și inimă albastră by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10261_a_11586]
-
edenic, de dulce confuzie între real și imaginar. Iar orice copilărie își are norodul ei de păpuși, adevărate izvoare de încântare și de speranță într-o lume incipientă, neîncolțită de egoism și de mâhniri ascunse. Norod pe care l-am întâlnit în Impasse Berthaud, savurându-și experiențele istoriei lor de un veac și jumătate. Vârsta, rangul, sexul, rasa nu le împiedicau să stea laolaltă și să bârfească pe marginea năravurilor cele noi, ivite printre protectorii, dar și protejații lor: oamenii. De la
De dor și inimă albastră by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10261_a_11586]
-
senat în prezența fiului lui Vespasian, Domițian, pe delatorul care avea pe conștiință cele mai multe mârșăvii săvârșite sub vechiul regim, Eprius Marcellus. Duelul oratoric între cei doi a fost provocat de hotărârea senatului de a trimite o delegație care să-l întâlnească pe principe. Eprius Marcellus susținea desemnarea membrilor delegației prin tragere la sorți conform tradiției, în timp ce Helvidius Priscus argumenta că sorții nu discern caracterele și că, în consecință, să se procedeze prin vot nominal deschis; "prin această alegere", susține ginerele lui
Epoca delatorilor by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10285_a_11610]
-
bun, de zâmbitor, de cald, de copilăros, care știe să fie prezent doar printr-un zâmbet, pe care nu-l mai poți uita și eu l-am chemat la masa mea. El a zâmbit și eu am zâmbit, ne-am Întâlnit amândoi zâmbetele și ne-am așezat Împreună la masa aceea. Suntem În deșert și eu am mâncare și apă, vine el ostenit, zâmbitor, iubitor, eu sunt un copil. Eu am mâncarea aceea bună, bună de tot, care este o mâncare
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
mai a acestui fatal 2009, Mănduța lui mi-a comun ica t te le fon ic despre internarea lui NICU În spital. Ne-am dialogat foarte des. Urma să ne reîntâlnim În această vară. Dar NICU a preferat să se Întâlnească cu Dumnezeu. A tras cortina după miile lui de spectacole, după multele filme, a Închis carte lui autobiografică „Ochelarii magici” și a plecat la cer. Ne-a lăsat cu regretele eterne și n-o să se mai Întoarcă. De data aceasta
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
5 februarie 2008. Comunicat nedatat și formulat ambiguu. 4. Cezar Ivănescu, Scrisoare deschisă adresată lui Ion Iliescu, Baricada, 27.III.1990 [ http://in memoriam-cezar-ivanescu.blogspot.com/2009/05/c-ivanescu-nu-mi-am-cistigat-piinea-in.html]: Iubite Domn, Am dorit mult În ultima vreme să vă Întâlnesc spre a vă dărui două dintre ultimele cărți de poeme Însoțite de câte o dedicație. Dorința aceasta mă ține cam din toamna anului trecut, când o distinsă doamnă poetă, redactor la Editura Tehnică al cărei director erați, a Încercat de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
egalată de noi cu ideea de libertate) ne-a dat ocazia să ne vedem frații. Să facem un pod de flori. Și de speranțe. Și de dureri. Pe acest pod a venit și Grigore Vieru la Timișoara. Eu l-am Întâlnit la una dintre manifestările organizate de Universitatea Tibiscus, patronate de Anca Augusta și de criticul literar Adrian Dinu Rachieru. L-am abordat În viteză (doar lucrăm pentru „Actualități”), iar el mi-a răspuns cu stilul lui blajin, molcom și... atât
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
titlurile cărților pe care să le citesc, pentru a-mi forma o cultură de bază solidă. In anul 1953, pe când eu terminam școala, profesorul pleacă la București, unde urma să lucreze, ca cercetător, la Biblioteca Academiei Române. Viața face să mă Întâlnesc din nou, cu profesorul meu, la București, unde, află, de la mine, că nu pot profesa meseria de Învățător, deoarece eram fiu de chiabur, și: „nu eram demn de a face educație tinerei generații” și nici nu puteam să merg mai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
vizitat fostul „Liceu Grăniceresc”, astăzi Colegiul Național „George Coșbuc”. După această Întâlnire, am continuat excursia la „Casa memorială George Coșbuc” din Hordou, apoi la „Casa memorială Liviu Rebreanu” din Prislop și la Băile Sângiorz, vizitând și chioșcul În care se Întâlneau, la Începutul secolului trecut, oamenii de litere, precum: Mihail Sadoveanu, Gheorghe Topârceanu, Alexandru Vlahuță și mulți alții. Reveniți la Cluj, Împreună cu profesorul Crișan Mircioiu, Nicolae Trifoi, regretata profesoară din Feleac, Eugenia Moraru și alții, la inițiativa profesorului Augustin Z. N.
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
aveau despre această arhitectură creatorii săi"(pag. 22). Dificultățile demersului se constituie în tot atâtea provocări: inexistența unui studiu sistematic asupra stilului național românesc; sursele istoriografice prea puțin consistente; atributele de stil longeviv și prolific, care, în perioada interbelică, se întâlnește pe tot cuprinsul României Mari; de aici a apărut și necesitatea de a concentra studiul pe o dimensiune verticală, temporală, limitând-o pe cea spațială la cazul simptomatic al orașului București și la o serie de repere majore din alte
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
Decembrie 1989" de Cătălin Augustin Stoica și John F. Ely. Foarte impresionant și memorabil (pentru a fi și noi în temă) este editorialul lui Mircea Martin, Memorie și ratare, în care susține, cu fermitate și eleganță (combinație de însușiri rar întâlnită în presa noastră de azi), că nevizitarea de către Ion Iliescu, Elie Wiesel și Michael Guest, în iulie 2002, când cei trei oameni importanți se aflau la Sighet, a Memorialului Victimelor Comunismului de la Sighet rămâne o greșeală ireparabilă.
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10302_a_11627]
-
de frumoasă poate fi natura coruptă, cu toate frivolitățile ei, și cum mai triumfă, cred eu, macii bătrâneții asupra trandafirilor copilăriei". Fragmentele de mai jos sunt cele cu care debutează cartea. (Ioana Pârvulescu) Oare nu așa erați când v-am întâlnit? Nu desfrânată și fără de rușine, asemenea acelor femei pe care le-am gustat atât de mult altădată și care m-au așteptat, ca niște iepe înșeuate, în atât de multe camere dosnice... Am uitat locurile, ochii, prenumele. Poate nici nu
Anne Parlange, Vincent Lestréhan by Sabina Chisinevski () [Corola-journal/Journalistic/10282_a_11607]
-
lucruri infinit mai puțin grave, înseamnă a-i fi pavat drumul spre pușcărie. Ceea ce, în cazul Oanei Orlea, s-a și întâmplat. Mai rămâne să aflăm și identitatea celui care a comis o asemenea "infecție". Nimic mai simplu. Îl puteți întâlni săptămânal în revista "Dilema veche", unde semnează sprințara rubrică "Din viața unui extremist de centru". Numele său e Radu Cosașu. P.S. Dacă și-ar asuma și articolele scrise în anii '50, nu doar jucărelele grațioase de azi, dl. Cosașu ar
Zeama de varză ca poliție politică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10304_a_11629]
-
1) "a trece în proprietatea întregului popor principalele mijloace de producție sau alte bunuri aflate în proprietate privată" și (2) "(despre muncă, producție) a dobândi un caracter social datorită dezvoltării forțelor de producție". Definițiile sînt total derutante pentru cineva care întîlnește cuvîntul în contextele actuale tipice, de exemplu: "Socializează și fii veselă, ca să crape el de ciudă și vei vedea ce bine e cu prietenii alături. Invită vecini sau cunoștințe acasă la tine la niște clătite" (club.neogen.ro). Ca în
Socializare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10311_a_11636]
-
interesantă este însă transformarea sa în verb reflexiv: care marchează o participare mai intensă (reflexiv intrinsec, cu sens "dinamic"), sau un sens reciproc, construcție apărută după modelul altor verbe (a se duce, a se distra, a se juca, a se întâlni, a se împrieteni etc.) și ca o tendință puternică a românei populare și familiare: "Parlamentarii și miniștrii liberali se socializează la Sinaia" (titlu, în Gândul, 31.01.2006 ; Copiii (...) sunt asistați la teme de personal calificat, se socializează, se joacă
Socializare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10311_a_11636]
-
îl domină cu un cap, el o domină cu un corn. Pe acest covor, în această imagine, iubirea fizică e pe deplin împărtășită. Dar comuniunea sufletească? Dar cea spirituală? Văzul este una dintre tapiseriile în care privirile partenerilor nu se întîlnesc. Doamna îi arată licornului o oglindă, pe care o ține în mîna dreaptă. Cu stînga îi mîngîie grumazul. Iar licornul se privește în oglindă și îi vedem și noi chipul reflectat, astfel că narcisismul lui e dincolo de orice îndoială. Doamna
Inorogul și licorna by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/10318_a_11643]
-
tocmai de la ei și tocmai fiindcă ei, aici ,cei mai de jos", au izbutit să se salveze. Dacă se întâmplă să revii în țară la începutul lui august, când își iau și ei liber și se înapoiază acasă, îi vei întâlni pe drum. Sunt atât de mulți încât o să te sperii. Parcă ar fi un roi de albine sau un stol de păsări din filmul lui Hitchcock. Parcă asiști la sosirea vreunei armate otomane, câtă frunză și iarbă sau la invazia
Vara 2006, teme românești by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/10323_a_11648]