93,058 matches
-
apariții care au avut loc numai la Ierusalim) ori se vor fi dus și În Galileea? Vor fi rămas mai Întâi la Ierusalim și apoi se vor fi dus În Galileea (potrivit lui Matei și Ioan au fost În ambele locuri), Întorcându-se mai apoi iarăși la Ierusalim? Lucrul cel mai Însemnat se subînțelege: acum se constituie amintirea lui Isus. Ce fac cei Doisprezece odată ce li se realcătuiește grupul? Conștientizează faptul că trebuie să continue misiunea lui Isus: să dea mărturie (Luca
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
slujba mesajului mântuirii, al evangheliei lui Isus Cristos În favoarea tuturor, pentru că Dumnezeu vrea ca toți oamenii să fie izbăviți: „care (Dumnezeu) voiește ca toți oamenii să se mântuiască și la cunoștința adevărului să vină.” (1Tim 2,4). Acum să ne Întoarcem la cele două Întrebări cu privire la nașterea creștinismului. Ca și fundal pentru cele două Întrebări, unii afirmă că spre sfârșitul veacului al doilea se naște creștinismul - Îndeobște aceștia vorbesc despre creștinisme; Înainte de aceasta ne găsim Într-o situație foarte ambiguă și
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni”, omilia XXIII, p. 242. footnote>. Încă o cauză importantă a săvârșirii păcatului de către noi ar fi și lipsa de Dumnezeu, lipsa preocupărilor spirituale. Când cineva a gustat din dulceața comuniunii cu Dumnezeu, nu se mai întoarce la dulceața amăgitoare și ieftină a păcatelor, căci păcatul, „întrucât este în lucrare, îți aduce oarecare plăcere - dar după ce s-a sfârșit, atunci mica plăcere zboară și în locul ei intră nemulțumirea și tristețea”<footnote Ibidem, omilia XVI, p. 170. footnote
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
nici de cele mari. Fiecare din noi trebuie să conștientizăm faptul că păcatul este călcarea voii lui Dumnezeu și prin orice păcat îl necinstim pe El (Rom. 2,23), Îl disprețuim, ne înstrăinăm de El, întrerupem legătura cu El, Îi întoarcem spatele. Prin păcat, omul se înstrăinează de Dumnezeu, iar prin pocăință, prin fapte bune, prin dobândirea virtuților și prin primirea Sfintelor Taine se apropiem de Dumnezeu și se unește iarăși cu El. Întreaga viață creștină este o luptă continuă împotriva
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
de fapt glasul lui Dumnezeu în el. La acestea se adaugă uneltirea vicleană a diavolului care caută să augmenteze la infinit gravitatea păcatului ca să-l arunce pe păcătos în brațele deznădejdii. O altă urmare a păcatului este aceea că, odată întors de la Dumnezeu, omul face din sine rostul ultim al vieții și lucrării sale, deoarece „s-a despărțit pe sine de Dumnezeu, Care este plinirea a tot ce există”<footnote Sf. Teofan Zăvorâtul, „Calea spre mântuire, sau Manualul desăvârșitei prefaceri duhovnicești
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
se pot înfiripa prietenii, se va înșela, de bună seamă! Motanul nu s-a mai dezlipit de mine. Noaptea se cuibărea lângă mine, pe pat, și oricât ar fi încercat mama să-l alunge, el era ca un războinic neobosit, întorcându-se după câteva clipe să-și reia locul ce i se cuvenea. Când a devenit evident că animăluțul scump era o mică părticică din mine, toți l-au îndrăgit așa cum era. Prin urmare, își câștigase dreptul la o parte din
ALECART, nr. 11 by Elis Maruseac () [Corola-journal/Science/91729_a_92904]
-
se părea prea viu, aș fi vrut să se facă brusc liniște, să-mi pot auzi și dorul. Dar credeți că vreodată se întâmplă ce ne dorim? Ei bine, da! Spre seară, când mi-am spus că trebuie să mă întorc acasă, l-am găsit torcând morocănos pe scări. Ciufulit și murdar, m-am bucurat să-l revăd, deși nu știam cum s-o arăt. Tot el m-a scos din încurcătură, înfigându-și o gheruță în mine. Cu acest salut
ALECART, nr. 11 by Elis Maruseac () [Corola-journal/Science/91729_a_92904]
-
fi cîntată de Berceasca; păcat că bărbatul ei îi strică afacerile, căci o face și pe ea antipatică din cauză că se poartă imposibil, este violent cu toată lumea și spune tot felul de prostii, lăsînd impresia că este nebun.) După Palermo mă întorc la Scala pentru a pregăti și dirija 4 recite de „Cosi fan tutte”, apoi în Aprilie urmează la Napoli 4 recite de „Salomeea”, unde l-am angajat pe Spătaru în rolul lui Naraboth, apoi 2 concerte la Roma, apoi cîteva
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
fost imediat trimeasă la plimbare. Reacția lor: Ea cu nasul sus, bravând, iar Țurcan se apucă (de la „Opera Română cetire”) cu maniera lui de revoluționar să țipe la Serafin, față de toată cealaltă lume! Ce să-ți spun? Toți i-au întors spatele, iar a doua zi când mi s’a raportat afacerea mi-a crăpat obrazul de rușine ca Român! Acum Serafin îmi cerea informații despre acești doi tipi, prudent cum sunt, am apărat-o pe ea încă, cât am putut
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
Viața și faptele persoanei reale Ellis sunt transpuse în Lunar Park asemănător unei pseudo-autobiografii. În același timp, viața și faptele sunt distorsionate în ficțiune. Un moment de impas narativ se transformă în joc și amuzament. Jocul autor versus narator se întoarce însă împotriva lui Ellis când acesta realizează turul de promovare al cărții. Deși romanul este recunoscut ca ficțiune, cititorii încă trăiesc impulsul acut de a întreba „Ce anume din carte este adevărat?". Autorul ricoșează în schimb, răspunzând că „Every word
ALECART, nr. 11 by Amalia Kalince () [Corola-journal/Science/91729_a_92901]
-
după primele acorduri care îl evocă la fel de sumbru si la fel de pregnant pe Scarpia, personajul negativ implicat în acțiune, un personaj similar cu Iago. Modernul, realistul, veristul G. Puccini, merge desigur înainte, în pas cu vremea lui, dar privirile i se întorc mereu către Marele Bătrân<footnote Budden, Julian- Puccini, Oxford, 2002, p. 24 footnote> din istoria operei italiene, Giuseppe Verdi. Vizionar și modern - pe cât i-a fost posibil - la rândul lui G. Verdi încearcă și el să țină pasul cu vremurile
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
ancorat în pamântul solid al tradiției unui popor care a creat teatrul muzical. Cu ultimul său opus, Puccini face același gest ca și marele său predecesor pe care îl recunoaște din nou ca maestru și la al cărui model se întoarce. După experiența americană, după Fata vestului sălbatec și operele din Triptic - printre ele Gianni Schicchi, singura sa partitură comică -sfidând timpul său și modernitatea teatrului muzical marcat de Schőnberg, Strawinski, Ravel sau Berg, Puccini își amintește că este compozitor italian
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
sălbatec și operele din Triptic - printre ele Gianni Schicchi, singura sa partitură comică -sfidând timpul său și modernitatea teatrului muzical marcat de Schőnberg, Strawinski, Ravel sau Berg, Puccini își amintește că este compozitor italian și scrie Turandot, partitura ce se întoarce declarat, ca un omagiu, către tradiția grand opéra așa cum a înțeles-o și Verdi, în somptuoasa lui Aida. Mari scene de ansamblu, un cor numeros și puternic implicat în acțiune, disponibilitatea unor montări grandioase.... apropie cele două lucrări. Marcat însă
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
în fața lui. O privire caldă și o voce emoționantă. Ați ghicit, fata nu era alta decât Stephanie. Festivitatea se terminase deja, regulamentul fusese prezentat, și Phil tocmai îi dăduse un ghiont lui Jacob. - Trezirea, visătorule, hai să mergem! Jacob se întorsese brusc spre prietenul său. După numai pentru câteva, privirea lui revenise la fata cu ochi căprui. Din momentul acela, Jacob începuse să se gândească din ce în ce mai mult la ea. Acele codițe, acei ochi căprui. Încet, dar sigur, imaginea cunoscută a culegerii
ALECART, nr. 11 by Leonard Ostafi () [Corola-journal/Science/91729_a_92908]
-
Azi o vedem, și nu e. Pe linia timpului, privitorul se află înapoi față de timpul propriu al stelei, văzând-o dinspre trecutul ei. Dar dacă cel plecat ar avea o viteză superluminică (peste limita absolută), ne-am putea imagina ca, întorcându-se, să treacă înapoi (ca printr-o gaură de vierme<footnote Numele de gaură de vierme (Wormhole) provine de la analogia cu un vierme care, în loc să se deplaseze la suprafața mărului, o ia pe scurtătură, deplasându-se prin măr. Teoria generală
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
potrivit firii comune, în sânul pământului, tot așa și imitarea de către noi a acestei morți se face în mod simbolic prin elementul înrudit, prin apă. Și, după cum Omul cel de sus (Hristos) care a luat asupră-Și moartea, s-a întors iarăși la viață după o zăcere de trei zile în pământ, tot așa toți care suntem acum uniți cu El prin aceeași fire a trupului, dacă ne punem ca Țintă a existenței dobândirea vieții adevărate, reproducem, prin turnarea peste noi
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
dăruiește harul Său doar în măsura în care omul voiește și își deschide sufletul spre a-l primi. Botezul ne dă toată puterea de a nu mai păcătui, însă nu ne ia libertatea care ne-ar face incapabili de păcat. Se cade „să întoarcem sporită comoara, pe care am primit-o când am venit pe lume. Și pentru că toți avem aceeași fire - chiar dacă nu avem la fel măsura darurilor ce ni s-au încredințat - toți trebuie să aducem Domnului, unul mai mult, altul mai
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
s-a cam terminat povestea Între mine și cartea care-l conține. Constantin POPA fost olimpic internațional la geografie Pentru mine, o adevărată provocare În materie de răbdare a fost Romanul adolescentului miop. Nu știu de ce, nu l-am suportat, Întorcând paginile doar cu speranța că ajung mai aproape de final. Se Întâmplă. Dar cea mai plictisitoare oră de literatură... Îmi imaginez că ar trebui să fie despre un subiect cât mai banal. Mă gândesc deja de câteva ore (se fac aproape
ALECART, nr. 11 by Argument () [Corola-journal/Science/91729_a_92897]
-
caracterul simțual al răului, pe de altă parte echivocitatea păcatului, necesitatea lui de a-și da o aparență a binelui<footnote Ibidem, p. 8. footnote>. Și Cuviosul Nichita Stithatul oferă oferă detalii semnificative cu privire la înțelesurile înalte a celor doi pomi. Întorcându-se la faptul că prima parte a poruncii reprezenta un singular, iar cea de-a doua parte un plural, acesta afirmă că acest cuvânt arată caracterul îndoit al firii și alcătuirii omului; și la fel al puterii sufletului lui [...] De
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
dat multe căi de mântuire; să nu le nesocotim<footnote Idem, Omilii la Faptele Apostolilor, XXI, 4, P.G., LX, col. 169. footnote>. Iubirea lui Dumnezeu față de om constituie rațiunea și condiția procesului soteriologic. În virtutea acestei iubiri, Dumnezeu nu s-a întors cu totul de la zidirea Sa, nici n-a uitat lucrurile mâinilor Sale când omul s-a desprins, prin păcat, din comuniunea originară<footnote Diac. Asistent I. Bria, art. cit., p. 59. footnote>. Fiul lui Dumnezeu îmbracă prin chenoză chipul de
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
să mă îmbrac cu El. Și nu m-am înfricoșat de El când L-am văzut, căci a fost îndurător cu mine. Ca firea mea a devenit, ca să-L pot înțelege. Și fața mea a luat, ca să nu-mi mai întorc fața de la El. (oda 7)<footnote Odele lui Solomon-rugăciuni creștine din secolele I-II, traducere și introducere Ioan-Valentin Istrati, Edit. Anastasia, București, 2003, p. 169. footnote>. Întruparea Fiului e un act profund: El ia firea noastră, se face Frate al
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
lumina din paradis; îngroparea lui Hristos, pentru întoarcerea în pământ a lui Adam; învierea lui Hristos pentru învierea lui Adam și a noastră. Toate acestea au fost învățătură dată nouă de Dumnezeu și vindecare a slăbiciunii noastre. Vindecarea aceasta a întors pe Adam cel vechi în raiul din care căzuse și l-a apropiat de pomul vieții, de care ne înstrăinase gustarea cea rea și nechibzuită din pomul cunoștinței<footnote Sf. Grigorie de Nazianz, Cuvânt de apărare pentru fuga în Pont
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
de mult și cu o așa stăruință, de parcă nu noi i-am fi greșit, ci de parcă El ne-ar fi greșit nouă. În acest sens, Sfântul Grigorie Dialogul spune: Dar Dumnezeu vorbește și înapoia spatelui, căci îl cheamă să se întoarcă la El și după săvârșirea păcatului. El recheamă pe acela care s-a îndepărtat de El. Nu ține seama de păcatele săvârșite. Aceluia care se reîntoarce, îi deschide inima Sa plină de milostivire (...) Dacă nu ne temem de dreptatea Lui
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
o îmbrățișează un adevărat reviriment și festin spiritual. Referindu-se la iubire ca putere de a schimba inimi și de a converti cugete la Dumnezeu-Iubire, Sfântul Ioan Gură de Aur remarcă: Iubirea este un mare învățător și poate să-i întoarcă pe oameni de la rătăcire, să le schimbe felul de viață, să-i îndrume spre filozofie. Ea poate să facă din pietre oameni<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia 33, 6 la I Corinteni, P.G., LXI, col. 284. footnote>. Aceeași
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
dat multe căi de mântuire; să nu le nesocotim<footnote Idem, Omilii la Faptele Apostolilor, XXI, 4, P.G., LX, col. 169. footnote>. Iubirea lui Dumnezeu față de om constituie rațiunea și condiția procesului soteriologic. În virtutea acestei iubiri, Dumnezeu nu s-a întors cu totul de la zidirea Sa, nici n-a uitat lucrurile mâinilor Sale când omul s-a desprins, prin păcat, din comuniunea originară<footnote Diac. Asistent I. Bria, art. cit., p. 59. footnote>. Fiul lui Dumnezeu îmbracă prin chenoză chipul de
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]