89,143 matches
-
Trebuie să aleagă?) și apoi egalizarea: Ea (indiferent care dintre cele două este Ea) devenită doar ea. Soluția „dialogului” mijlocit de vocea lui dintre cele două despărțite (dar paradoxal apropiate) tocmai de distanța spațială creată de spectatori - scenă reluată invers: Întrebărilor ei către el Îi răspunde vocea conștiinței Ei, reluată de el și apoi, spre final, nelămuririlor Ei răspunsându-i glasul ei și abia apoi el. La același capitol al plusurilor aș semnala și existența unor planuri multiple, valorificarea potențialului melodramei, dar
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92891]
-
viața în propovăduirea învățăturii creștine<footnote Mihai Popescu, „Iustin Martirul și ideile sale antropologice”, în Biserica Ortodoxă Română, Anul al XX-lea (18961897), Nr. 7, p. 631-632. footnote>. Sfântul Iustin însuși ne spune că a fost condus la creștinism prin întrebările care i s-au pus de către un bătrân misterios pe care l-a întâlnit pe când se plimba pe țărmul Efesului ca tânăr student. Se aplecase și asupra perspectivelor stoice, peripateticiene și pitagoreice, dar, din diverse motive, le abandonase. Pentru un
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
la o demnitate divină pe care ereticii nu reușesc să o obțină: ultimii sunt dumnezei și fii ai Celui Preaînalt, dar mor precum oamenii. A treia referire la Psalmul 81, 6 apare într-o importantă discuție legată de răspunsul la întrebarea de ce umanitatea nu a fost făcută perfectă de la început<footnote Contre les heresies, 4.38.3, Édition critique dʼaprès les versions arménienne et latine sous la direction de Adelin Rouseauavec la collaboration de Bertrand Hemmerdinger, Louis Doutreleau și Charles Mercier
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
ora proiecției, am fost invitați Într-o sală de așteptare, „the green room”, iar Corneliu ne-a mărturisit desfăcânduși un alt pachet de țigări, că el n-o să vină decât la sfârșitul proiecției, pentru Întâlnirea cu publicul, la sesiunea de Întrebări. Avea emoții mari. La scurt timp a plecat pentru un alt interviu, iar eu am rămas Împreună cu prietenul meu debutant În camera de așteptare. Eram foarte obosiți. Dar acel amestec de bucurie, nerăbdare și oboseală nu-l mai avusesem din
ALECART, nr. 11 by Victor Vașuta () [Corola-journal/Science/91729_a_92889]
-
de așteptare, tânărul meu prieten debutant și-a pus telefonul la Încărcat, iar eu am ațipit un sfert de oră. După film, când am mers la o bere Împreună, În pachet nu mai avea decât vreo 6-7 țigări... Sesiunea de Întrebări durase cam mult și fusesera unele cam penibile. Care este mesajul pe care ai vrut să Îl transmiți? De ce ai terminat filmul cu cântecul acela? Ce simbolizează endoscopia aceea?... Mucalit cum Îl știam, Corneliu s-a cam pierdut În explicații
ALECART, nr. 11 by Victor Vașuta () [Corola-journal/Science/91729_a_92889]
-
lumina noilor Împrejurări.<footnote Cfr. J.D.G Dunn, La memoria di Gesù, Brescia 2006. footnote> Între acestea, s-au preocupat să interpreteze moartea Celui Drept, respins și persecutat, pe nedrept trimis la moarte. Aveau a răspunde și la o altă Întrebare: ce anume trebuia să facă ei acum? Putem socoti că pornind de la această experiență și de la reflecțiile legate de aceasta au elaborat cei care l-au urmat un ansamblu de idei fundamentale, mai cu seamă aceea a morții răscumpărătoare a
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
evanghelia Egiptenilor, Evanghelia lui Toma, Propovăduirea lui Petru, Faptele lui Paul și Tecla, Apocalipsa lui Petru, Înălțarea lui Isaia. B). Când iau naștere biserica și creștinismul? În ultimii ani s-a stârnit o dezbatere aprinsă asupra originilor creștinismului. Două sunt Întrebările fundamentale: a) când se poate vorbi despre despățirea de iudei? b) când Își are Începutul creștinismul catolic (ortodox)? Aceste două Întrebări sunt legate de o alta: când anume a fost Întemeiată biserica? Trebuie să amintim faptul că termenii „creștinism” și
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
iau naștere biserica și creștinismul? În ultimii ani s-a stârnit o dezbatere aprinsă asupra originilor creștinismului. Două sunt Întrebările fundamentale: a) când se poate vorbi despre despățirea de iudei? b) când Își are Începutul creștinismul catolic (ortodox)? Aceste două Întrebări sunt legate de o alta: când anume a fost Întemeiată biserica? Trebuie să amintim faptul că termenii „creștinism” și „biserică” nu se referă la același lucru. Prin „creștinism” Înțelegem, În limbajul comun, o nouă religie, care poate exista fără o
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
Înțelegem o comunitate organizată, care are o ierarhie. Așadar „biserică” și „creștinism” nu sunt sinonime. La originile creștinismului putem avea una sau mai multe biserici care reprezintă ramificații ale iudaismului precum atâtea și atâtea secte din cadrul acestuia. Relativ la această ultimă Întrebare, putem răspunde pe scurt după cum urmează. Isus vorbea despre Împărăția lui Dumnezeu și nu despre organizația religioasă numită mai apoi biserică; nu găsim În evanghelii expresii care să facă referire la fondarea unei noi comunități religioase, o nouă comunitate a
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
evangheliei lui Isus Cristos În favoarea tuturor, pentru că Dumnezeu vrea ca toți oamenii să fie izbăviți: „care (Dumnezeu) voiește ca toți oamenii să se mântuiască și la cunoștința adevărului să vină.” (1Tim 2,4). Acum să ne Întoarcem la cele două Întrebări cu privire la nașterea creștinismului. Ca și fundal pentru cele două Întrebări, unii afirmă că spre sfârșitul veacului al doilea se naște creștinismul - Îndeobște aceștia vorbesc despre creștinisme; Înainte de aceasta ne găsim Într-o situație foarte ambiguă și fără prea multe pârghii
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
toți oamenii să fie izbăviți: „care (Dumnezeu) voiește ca toți oamenii să se mântuiască și la cunoștința adevărului să vină.” (1Tim 2,4). Acum să ne Întoarcem la cele două Întrebări cu privire la nașterea creștinismului. Ca și fundal pentru cele două Întrebări, unii afirmă că spre sfârșitul veacului al doilea se naște creștinismul - Îndeobște aceștia vorbesc despre creștinisme; Înainte de aceasta ne găsim Într-o situație foarte ambiguă și fără prea multe pârghii. Această afirmație este dovedită cu diferite tipuri de argumente. Întâi
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
Berardino (ed.), Genova/ Milano 2006, vol. I,1154-1162. footnote> Formula trinitară din Matei 28,19, pusă În legătură cu ritul botezului, a fost lărgită și Îmbogățită ca și conținut În timpul primelor veacuri. Aceasta Îi era prezentată candidatului la botez sub formă de Întrebări. În același timp s-a dezvoltat o mărturisire de credință cristologică legată de Învățătură și de predicare, care se referea la lucrarea omenească a lui Isus; și aceasta, probabil folosită În administrarea botezului, era Întrebuințată și În alte circumstanțe. Cele
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
veacul IV, În fapt fiind schema Învățăturii ce li se dădea catecumenilor. Aceasta este denumită În diferite feluri: regulă a adevărului, regulă a credinței, regulă a pioșeniei etc. Prin urmare avem două tipuri de profesiune de credință: unul structurat pe Întrebări și răspunsuri care se folosea În momentul botezului și un altul care avea forma unei declarații. Formula doctrinară, cu toate că se deosebește la nivel de amănunte de la o biserică la alta, devine și ea o dovadă a credinței desăvârșite și drepte
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
pe om ușor la recunoașterea păcatului și la pocăință. Dar cel ce păcătuiește din aplecarea sufletească și nu vine la pocăință nici în urma experienței, nici cu trecerea vremii, va avea parte de chinuri în chip sigur”<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, „Întrebări, nedumeriri și răspunsuri”, răspunsul 5, în „Filocalia...”, vol. II, pp. 207-208. footnote>. Lecturând scrierile patristice, se poate constata că, atât păcatele ușoare, pe care le săvârșește cineva în fiecare ceas, în fiecare zi, cu știință sau cu neștiință, cât și
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
în viața personajului-narator, firul narativ devine straniu de violent. Bateman devine un monstru asemănator lui Mr. Hyde, autorul unor crime monstruoase ațintite asupra unor personaje alese la întâmplare și nevinovate. Sau nu, căci nevinovația lor poate fi pusă sub semnul întrebării: victimele sale numără o prostituată, un cerșetor și un yuppie la fel de plictisit ca și Patrick. Spre deosebire de Dr. Jeckyll însă, Patrick nu încearcă să își controleze obsesiile. Este hyper-lucid în momentul comiterii crimelor și savurează cu o plăcere respingătoare fiecare moment
ALECART, nr. 11 by Amalia Kalince () [Corola-journal/Science/91729_a_92901]
-
primă: mono-variosonia alternează între monosonie și mono-plusonie; eterosonia alternează între unisonie (sau, în mod particular, omosonie) și polisonie. Oricare alt aspect de combinare a acestora determină o nuanță sintaxică particulară. • UNELE CHESTIUNI o Orizontului exterior al Vf Se pune următoarea întrebare: putem vorbi de un orizont exterior al Vf, știind că pentru exprimarea acestuia sunt necesari trei termeni de poziție, ceea ce este lesne de înțeles în raport cu secvența? Răspunsul este cu da și nu, în același timp. Nu, desigur, pentru că întregul Vf
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
formal. Se poate spune despre Vf a unei anumite sonate pentru pian că are un orizont exterior în cadrul genului de sonată. Conceptul de evoluție reperă în acest caz expresia de continuitate în raport cu genul sonatei. o Monodia acompaniată O serie de întrebări se pot formula cu privire la încadrarea unor nuanțe sintaxice particulare, derivate prin combinările celor generice, în raport cu registrele cantitative ale Vf. Bunăoară: cărui registru cantitativ al Vf îi referim nuanța sintaxică de „monodie acompaniată”? Pentru a răspunde conform sistemului nostru de interpretare
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
pentru literatură (cărțile nu îți dau să mănânci în ziua de azi), nici plăcerea lecturii (multe si nenumărate sunt plăcerile vieții) si nici spiritul critic („critic" e un cuvânt extrem de labil), ci îi va lăsa. Liberi, pe gânduri, cu multe întrebări, nehotărâți, deschiși, dezorganizați în idei, dar având cu adevărat idei - ale lor, nu date de-a gata. Poate că ar trebui să se adopte „metode" prin care profesorul de română să fie „mai deschis ca o carte", să împartă nu
ALECART, nr. 11 by SIDONIA SERINOV () [Corola-journal/Science/91729_a_92898]
-
această civilizație supraviețuiește încă pe malul sudic al Mării Mediterane ? Care este secretul acestei continuități culturale nemaiîntâlnite în condițiile unei strămutări brutale și masive de populații ? Analizând influențele creștino-gregoriene și evreiești existente până în ziua de azi în muzica arabo-andaluză, o întrebare se impune în mod firesc : cât de extra-europeană este această muzică ? Mai mult decât atât, influențele se propagă bilateral și atunci putem vorbi cu certitudine despre existența influențelelor arabo-andaluze în muzica europeană - fie ea de factură clasică sau populară. Se
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
cum scrie, care îi sunt obișnuințele. E important să știm și lucrurile acestea. În manuale, noi nu aflăm aproape nimic despre scriitor, manualul furnizează niște texte, iar elevii trebuie să le analizeze după un anumit model. Scriitorilor li se pun întrebări tocmai pentru că prin biografia lor noi putem avea acces la procesul creației, începem să deslușim ceva din misterul creației artistice. Literatura nu se scrie de la sine, e scrisă tot de oameni. Oamenii aceștia au suferit, s-au bucurat, au trăit
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
de exemplu prin teme de lucru formulate mai vag și mai creativ. Răspunsul meu este simplu și usor. Nu Îmi aduc aminte de niciun personaj literar care să mă fi plictisit cumplit. Nu cred că veți primi răspunsuri bune la Întrebare din altă parte pentru că personajele (și cărțile) plictisitoare sunt uitate imediat. Voi răspunde la altă Întrebare. Credeți că sunt atât de importante personajele În percepția unui roman, mai ales În timpul lecturii? Eu nu sunt de acord că pentru tinerii (sau
ALECART, nr. 11 by Argument () [Corola-journal/Science/91729_a_92897]
-
și usor. Nu Îmi aduc aminte de niciun personaj literar care să mă fi plictisit cumplit. Nu cred că veți primi răspunsuri bune la Întrebare din altă parte pentru că personajele (și cărțile) plictisitoare sunt uitate imediat. Voi răspunde la altă Întrebare. Credeți că sunt atât de importante personajele În percepția unui roman, mai ales În timpul lecturii? Eu nu sunt de acord că pentru tinerii (sau mai puțin tinerii) cititori personajele sunt cel mai interesant aspect al unui roman. Pentru mine, cea
ALECART, nr. 11 by Argument () [Corola-journal/Science/91729_a_92897]
-
personaj mai pasiv, mai depersonalizat, mai blazat de rutina vieții mai rar se întâlnește de la Oblomov încoace. Ce e drept, criza existențială se subînțelege, romanul este unul modern, dar Ulrich pare să fi renunțat chiar la a-și mai pune întrebările hamletiene, e un Don Quijote complet învins. Aș zice că „omul fără însușiri" este unul din acele personaje care devin atât de plictisitoare încât te înspăimântă. Romanul este, în mod evident, o metaforă a decăderii Imperiului AustroUngar, dar, zic eu, nu
ALECART, nr. 11 by Argument () [Corola-journal/Science/91729_a_92897]
-
din text, ci este lăsată în seama tiparelor de gândire constituite în practica seculară. Ideile citate mai sus nu sunt decât momente dintr-o discuție probabil eternă, despre modul cum interpretarea se raportează la textul muzical. Nu ne propunem reluarea întrebărilor asupra priorității textului muzical în raport cu interpretarea (sau invers), ci vom examina câteva probleme puse de modalitățile prin care aceasta se realizează. Pornim de la faptul că interpretarea este o acțiune vie, desfășurată linear, mereu reînnoită și niciodată împlinită definitiv, evoluând în
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
cât mai conformă normelor constituite în timp ale limbajului muzical, care să poată dezvălui conținutul spiritual expresiv al operei respective, respectând întrutotul indicațiile existente în textul scris, presupuse a exprima viziunea sonoră a creatorului ei. În acest caz, se pune întrebarea unde se situează limitele corectitudinii, a căror depășire ar constitui o abatere de la voința acestuia; cu alte cuvinte care este teritoriul strict al fidelității unei interpretări. Și aici părerile diferă. De la poziții extreme ca acelea bine cunoscute ale lui Maurice
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]