5,014 matches
-
precipitat roșu-brun, care are stabilitate redusă și se descompune cu explozie. Cu metalic se dizolvă in HNO3, in H2SO4 conc. la cald , în soluțiile cianurilor alcaline , în amoniac sau în soluțiile sărurilor de amoniu sau de fier trivalent. 1.6. Întrebuințări: Cuprul și aliajele sale se utilizează în numeroase aplicații, dintre care se menționează generic cele mai reprezentative: -în industria electrotehnică, cuprul electrolitic servește la confecționarea de cabluri electrice; -construcții, pentru utilizări ce solicită rezistență la expunerea atmosferică; -aplicații navale, inclusiv
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
-În industria metalurgică se folosește o cantitate mare de cupru la fabricarea diferitelor aliaje. Aliajele ce conțin cupru ( alame: Cu-Zn, bronzuri: Cu-Sn, aliaje cu rezistență electrică: nichelina sau constantanul Cu-Ni, cu proprietăți magnetice: Fe-Co-Cu-Ni) își găsesc numeroase întrebuințări practice, dintre care putem aminti fabricarea de: robineți, tablă pentru acoperișuri, monezi, cabluri electrice și conductori, vase de aramă, plăci de circuite, imprimate, confecționarea de instalații și aparate industriale, radiatoare de mașini și piese auto. Alamele servesc la confecționarea pieselor
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
la o vînătoare la Rezina, am fost izbit de acest fapt. Ispitind În jurul meu pe mazilii basarabeni cu care eram tovarăș și pe țăranii care dădeau ajutor la hăituiala pădurilor și rediurilor, m-am Încredințat pe de o parte că Întrebuințarea vorbelor nouă se făcea În chip perfect și pe de altă parte că această Întrebuințare se făcea cu predilecție, fără nici o sforțare sau ezitare. Procesul remarcat de Mihail Sadoveanu era În firea lucrurilor, căci vorbirea moldovenilor, cum Își ziceau, se
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
mazilii basarabeni cu care eram tovarăș și pe țăranii care dădeau ajutor la hăituiala pădurilor și rediurilor, m-am Încredințat pe de o parte că Întrebuințarea vorbelor nouă se făcea În chip perfect și pe de altă parte că această Întrebuințare se făcea cu predilecție, fără nici o sforțare sau ezitare. Procesul remarcat de Mihail Sadoveanu era În firea lucrurilor, căci vorbirea moldovenilor, cum Își ziceau, se reîntorcea la ansamblul de tradiții numit limba română, mai presus de aspectele dialectale, prin conștiința
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
vedere că În domeniile respective se folosise mai Înainte numai limba rusă, iar În limba moldovenească nu-și aflau corespondent, au fost repede abandonate. Aflat la o partidă de vînătoare În Basarabia, Mihail Sadoveanu constata pe de o parte că Întrebuințarea vorbelor nouă se făcea În chip perfect și, pe de altă parte, că această Întrebuințare se făcea cu predilecție, fără nici o efortare sau ezitare. Lipsa de ezitare mi-o explicam. Oamenii vorbeau cu orășeni și regățeni și voiau să se
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
moldovenească nu-și aflau corespondent, au fost repede abandonate. Aflat la o partidă de vînătoare În Basarabia, Mihail Sadoveanu constata pe de o parte că Întrebuințarea vorbelor nouă se făcea În chip perfect și, pe de altă parte, că această Întrebuințare se făcea cu predilecție, fără nici o efortare sau ezitare. Lipsa de ezitare mi-o explicam. Oamenii vorbeau cu orășeni și regățeni și voiau să se facă Înțeleși. Făceau Însă lucrul și cu o plăcere a lor, vădind adaptare și voință
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
Răutu din liceu, - chiar fără excepție pentru Prestea și Pătrașcu, - dacă nu se simțeau rusificați pe deplin, se credeau mai presus de distincțiunile naționale. În școlile din Basarabia nu numai că dispăruse predarea limbii românești, dar nu era iertată elevilor Întrebuințarea limbii lor materne nici chiar Între ei, iar aparteneța la orice altă etnie afară de cea rusă Îl punea adesea pe elev În condiții delicate. Este explicabil de ce rusificarea s-a produs aproape numai la nivelul boierimii, care Își dădea copiii
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
198-204. Avram, M., 1986, Gramatică pentru toți, București, Editura Academiei; ed. a II-a, revăzuta și adăugita: 1997a (București, Humanitas), ed. a III-a: 2001 (București, Humanitas). Avram, M., 1987, Probleme ale exprimării corecte, București, Editura Academiei. Avram, M., 1987a, " Întrebuințări actuale ale substantivului idee", în: Avram (1987), p. 234−237; prima apariție în LR, XXXVI, 1985, 2, p. 140-143. Avram, M., 1991−1992, "Genul substantivelor străine întrebuințate ca atare în limba română", în Studia linguistica în honorem Eugenio Coseriu (AUI
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
și practice din diverse domenii, Ea constituie un mijloc necesar oricărui om pentru realizarea exprimării orale sau scrise, a ideilor, a gândurilor, a sentimen Limbajul copilului nu se dezvoltă de ia sine. spontan, prin simpla maturizare, ci se dobândește prin întrebuințarea lui în diferite situații de viață, prin învățarea cuvintelor, prin formarea unor noțiuni și însușirea unor idei, prin sporirea culturii. În procesul comunicării trebuie să se facă distincție 'între limba și vorbire. Limba este un aspect abstract, general, este un
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
morale. civice, la dezvoltarea spiritului cetățenesc. Nivelul predării și însușirii limbii române depinde în mare măsură de competență, capacitatea. de atitudinea și metodele pe care învățătorul le folosește în însușirea temeinică a limbii române literare, trezirea interesului pentru cunoașterea și întrebuințarea ei adecvată, nu reprezintă numai c sarcina didactica ci și o datorie cetățeneasca patriotică. La sfarsitul ciclului primar elevii trebuie să realizeze următoarele obiective: · citirea fluenta, conștientă, expresiva a unor texte cu respectarea intonației adecvate; · redarea conținutului textelor narative după
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
cuvinte, ocupându-se de valorile și funcțiile acestor combinații. Alexandru Graur făcea Îndreptățită remarcă: "Morfologia nu are existența independența de sintaxa căci formele cuvintelor ar fi indiferente. mai bine zi.s nici n-ar exista, daca nu ar avea o întrebuințare sintactica, tot așa cum sintaxa n-ar exista dacă nu i s-ar pune la dispoziție cuvinte pe care să le grupeze în fraze."<footnote "Gramatică azi". Editură Academiei R.S .R. , Buc, 1973, p. 29. footnote> Nu există fapte de morfologie
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
individul. Privește societatea, întrucât mersul său înainte și progresul omenirii depinde de sănătatea, inteligența și forța de creație a membrilor săi. Privește individul, deoarece dezvoltarea lui fizică, psihică și morală este influențată de timpul liber de care dispune și de întrebuințarea pe care i-o dă omul. În prezent timpul liber, „puțin pentru unii, mult pentru alții și inexistent pentru anumite persoane” se transformă realmente într-o unitate de măsură a bogăției sociale și personale reprezintă un mijloc eficient pentru dezvoltarea
Activităţi Sportiv-recreative şi de timp liber: paintball, mountain bike şi escaladă. by Balint Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/321_a_640]
-
sa a muncit de dimineață până noaptea, nu va știi ce să facă atunci când dintr-o dată va dispune de timp liber. Căci, fără un anumit cuantum de timp liber, omul se simte izolat de multe lucruri din cele mai bune”. Întrebuințarea rațională a timpului liber are un efect tonic, atât asupra organismului, cât și asupra dezvoltării personalității, dar mai ales contribuie la menținerea „prospețimii fizice a omului”, prospețime diminuată de stresul informațional și transformabil al vieții. Activitățile și preocupările din timpul
Activităţi Sportiv-recreative şi de timp liber: paintball, mountain bike şi escaladă. by Balint Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/321_a_640]
-
nu le stăpânești cu rațiune și statornicie, vei fi aruncat încoace și încolo, ca o corabie fără greutate și te vei îneca în „marea” păcatului. Patimile nu sunt rele în sine; ele pot deveni bune, dacă li se dă o întrebuințare inspirată. Pentru Sf. Vasile, antiteza dintre monahism și lumea profană a jucat doar un rol limitat. El le cere tuturor creștinilor trăirea autentică a Evangheliei, iar monahilor le pretindea o trăire a ei în mod total. Episcopul Cezareei recunoaște valoarea
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
anterioare, anticiparea, apariția, abordarea bruscă a soluției unei probleme fără încercări și erori) și ingeniozitatea (o formă superioară a imaginației creatoare). Aptitudinea de a redefini, de a restructura și transforma reprezintă aptitudinea de a găsi lucrurilor valențe noi în vederea unor întrebuințări, folosindu-ne de gândire - „facultatea de a schimba funcția unui obiect pentru a-l face util într-o formă nouă”. Informațiile cunoscute sunt structurate, transformate, într-o manieră inedită. Aptitudinea de a organiza și elabora se concretizează în capacitatea de
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
rezultate. Exemple de exerciții: 1. Alcătuiți scurte texte cu cuvintele: jar, chemare, vraja, cupă; 2. Alcătuiți propoziții în care toate cuvintele să înceapă cu aceeași literă 3. Cu ce se aseamănă un pom? 4. Cum poate fi adaptată pentru alte întrebuințări a cană? Un penar? O tavă? 5. Cum ar putea omul să oprească ploaia? 6. imaginați-vă că privighetoarea ar cânta cu cuvinte. Ce v-ar spune? 7. Personificați manualul de limba română. Ce v-ar spune? 8. Alcătuiți enunțuri
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
lumii, fiind enunțuri vericondiționale; dar ele au și rolul de a forma, transforma stările lumii (socio-psiho-culturale și fzice), incluzând și enunțuri non-vericondiționale, performative. Cu alte cuvinte, o secvență discursivă, ca și conexiune de semne sau entități lingvistice, are atât o întrebuințare teoretică, cognitivă sau referențială, cât și una a teoretică, practică, performativă. Limbajul este mediu al experienței sau cunoașterii lumii, întrucât aceasta din urmă nu poate fi constituită, vehiculată și statornicită decât prin și în limbaj. Limbajul este mediator al acțiunii
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
de fapt modalitatea de referință, în sens fregean. Așadar, atunci când ne interesează sensul și referința cuvintelor și enunțurilor nu putem face abstracție de contextul folosirii lor. Wittgenstein afirmă că sensul nu este și nici nu poate fi altceva decât folosire, întrebuințare (a cuvintelor și enunțurilor). Oprindu-ne asupra termenului context, observăm că acesta, întâlnindu-se la mai multe niveluri, putem vorbi, mai degrabă, de contexte. Dihotomia cea mai relevantă este, credem, aceea dintre contextul lingvistic și cel extralingvistic. Contextul lingvistic este
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
despre locul și momentul enunțării; identitatea, rolul și statutul social al interlocutorilor; mimico-gesticulația; supozițiile, ipotezele sau cunoștințele comune interlocutorilor; comunitatea socioculturală, etc. Wittgenstein - pentru care entitățile lingvistice au un sens doar pentru că sunt folosite de om și numai prin această întrebuințare li se garantează legătura cu un sens determinat - afirma că „știu ce înseamnă un cuvânt în anumite contexte” (1993:37). El va evidenția rolul „contextului idiomatic” (al limbii materne) și al contextului socio-cultural în determinarea sensului și referinței unei unități
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
politică se înrăutățesc (e metaforă) ori să sugereze că e necesară umbrela în cazul unei ieșiri (e o recomandare). 3.4. Metafora ca modalitate referențială „slabă” Indiferent de domeniul sau situația de comunicare în care practicăm discursul, putem deosebi o întrebuințare literală a limbajului de una nonliterală a sa. Dacă spunem „omul este fragil bio-psihic dar prin inteligență reușește să supraviețuiască” ne situăm într-o întrebuințare literală a limbajului, pe când dacă spunem, precum Pascal, „omul este o trestie cugetătoare” suntem într-
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
slabă” Indiferent de domeniul sau situația de comunicare în care practicăm discursul, putem deosebi o întrebuințare literală a limbajului de una nonliterală a sa. Dacă spunem „omul este fragil bio-psihic dar prin inteligență reușește să supraviețuiască” ne situăm într-o întrebuințare literală a limbajului, pe când dacă spunem, precum Pascal, „omul este o trestie cugetătoare” suntem într-o întrebuințare nonliterală a acestuia. În primul caz, persoana care vorbește (scrie) vrea să comunice interlocutorului într-un mod direct ideea că „omul este slab
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
a limbajului de una nonliterală a sa. Dacă spunem „omul este fragil bio-psihic dar prin inteligență reușește să supraviețuiască” ne situăm într-o întrebuințare literală a limbajului, pe când dacă spunem, precum Pascal, „omul este o trestie cugetătoare” suntem într-o întrebuințare nonliterală a acestuia. În primul caz, persoana care vorbește (scrie) vrea să comunice interlocutorului într-un mod direct ideea că „omul este slab bio-psihic dar că prin rațiune devine tare”; în cazul al doilea, Pascal ne comunică aceeași idee (ca
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
și sugestiv. Distincția este clasică, avându-și originea în tradiția retorică, începând cu Aristotel, dar este cunoscută, în special, sub forma distincției sens literal - sens figurat. Deși studiile de retorică tradițională impun mai multe tipuri de figuri retorice ce ilustrează întrebuințarea sensului figurat sau a nonliteralității în practica discursivă, noi vom aborda metafora ca exponent al acestei întrebuințări, copilul reușit al mariajului retoric. Metafora este inclusă în clasa figurilor ce țin de sens, fiind numită și figură semantică, figură de stil
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
în special, sub forma distincției sens literal - sens figurat. Deși studiile de retorică tradițională impun mai multe tipuri de figuri retorice ce ilustrează întrebuințarea sensului figurat sau a nonliteralității în practica discursivă, noi vom aborda metafora ca exponent al acestei întrebuințări, copilul reușit al mariajului retoric. Metafora este inclusă în clasa figurilor ce țin de sens, fiind numită și figură semantică, figură de stil sau trop, „prin intermediul căreia se prezintă ca echivalenți doi termeni distincți, realizându-se între aceștia un transfer
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
punct de vedere literal e fals, dar verosimil din punct de vedere nonliteral deoarece cel puțin unele dintre implicațiile pe care le declanșează sunt adevărate, de exemplu faptul că „în camera ta e dezordine.” (Reboul, 2001:173-174). Și pentru ei întrebuințarea metaforei se explică prin faptul că anumite gânduri nu pot fi exprimate decât prin enunțuri nonliterare. Cu toate acestea, P. Ricoeur în Metafora vie ne atrage atenția că „referința metaforică” deși este prezentă, ea nu este totuși una directă, primară
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]