3,589 matches
-
foștii salariați; - furnizorii și clienții; - prietenii și cunoștințele întreprinzătorului; - agențiile județene de ocupare a forței de muncă; - căutători ocazionali de lucru; - mijloacele de informare în masă. d. Recrutarea din școli a unor studenți și elevi care pot fi sponsorizați de întreprinzător, pentru ca apoi, după terminarea studiilor, să fie angajați la firma sponsorizatoare. 3. Orientarea și pregătirea salariaților Personalul selectat și angajat trebuie introdus rapid și efectiv în mediul de lucru al activității. Pentru aceasta va trebui pregătit și orientat profesional. a
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
după terminarea studiilor, să fie angajați la firma sponsorizatoare. 3. Orientarea și pregătirea salariaților Personalul selectat și angajat trebuie introdus rapid și efectiv în mediul de lucru al activității. Pentru aceasta va trebui pregătit și orientat profesional. a. Orientarea salariaților Întreprinzătorul trebuie să fie sigur că noul salariat are prilejul de a se întâlni cu fiecare colaborator al său. Va trebui alocat timp suficient pentru a se verifica dacă salariatul s-a acomodat cu noile responsabilități. Pentru o cât mai bună
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
să se concentreze asupra prezentării noului salariat asupra specificului firmei, ce o diferențiază de ceilalți concurenți, care sunt punctele tari ale firmei și care sunt punctele slabe, ce misiuni, scopuri și obiective are aceasta și cum pot fi ele realizate. Întreprinzătorul trebuie să cultive la noul salariat entuziasmul pentru munca ce o desfășoară și să-i arate modul în care munca sa contribuie la succesul firmei. b. Pregătirea personalului Perfecționarea pregătirii are drept consecință imediată o muncă mai eficientă și creșterea
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
a schimbărilor tehnologice rapide, învățarea a noi deprinderi este singura cale de a rezista cheltuielilor pentru pregătirea personalului. Este o investiție ca oricare alta. Metodele de pregătire sunt, de obicei, la locul de muncă și în afara locului de muncă. Micii întreprinzători folosesc, în special, metoda pregătirii la locul de muncă, care are un mare impact asupra muncitorilor, pentru că este legată direct de performanțe. Oamenii doresc, în general, să facă un lucru bun și vor să-și îmbunătățească performanțele. Noii salariați pot
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
Ucenicii învață din exemple. Salariații învață observând, punând întrebări și fiind întrebați și, în același timp, lucrând. Pregătirea în afara locului de muncă presupune urmarea unor școli, seminarii ori lucrul în afara locului de muncă. Imboldul principal al perfecționării profesionale îl dă întreprinzătorul. Dacă el va continua pregătirea, ceilalți îl vor urma. 4. Evaluarea performanțelor Evaluarea performanțelor este un proces continuu și nu se rezumă doar la aprecierea anuală a realizărilor. Evaluarea performanțelor oferă întreprinzătorului posibilitatea de a aprecia rezultatele bune ale salariaților
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
muncă. Imboldul principal al perfecționării profesionale îl dă întreprinzătorul. Dacă el va continua pregătirea, ceilalți îl vor urma. 4. Evaluarea performanțelor Evaluarea performanțelor este un proces continuu și nu se rezumă doar la aprecierea anuală a realizărilor. Evaluarea performanțelor oferă întreprinzătorului posibilitatea de a aprecia rezultatele bune ale salariaților și de a-i corecta pe cei care nu au obținut rezultate satisfăcătoare. Evaluarea performanțelor poate servi la determinarea creșterii salariului, promovare, necesități de perfecționare a pregătirii și progresul general al activității
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
ale proprietăților și gradul ridicat de parcelare; incoerența politicii agrare, care a prelungit starea de criză a agriculturii; pregătirea slabă, tehnică și economică a proprietarilor, care s-au decis să desfășoare o activitate pe cont propriu; și inexistența mentalității de întreprinzător. Pentru a surprinde caracteristicile principale ale agriculturii asociative și a evidenția câteva soluții alternative pentru a veni în sprijinul exploatațiilor agricole în desfășurarea unei activități mai eficiente, am structurat lucrarea pe cinci capitole cu următorul conținut: primele două le-am
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
poartă numele de "întreprinderi cooperatiste". O altă încercare de definire a cooperației din punct de vedere economic se datorează profesorului E. Antonelli care făcea următoarea afirmație: "avem o organizație cooperativă, sau cooperație în general, întotdeauna când într-o întreprindere rolul întreprinzătorului este ținut de către muncitorii sau consumatorii acelei întreprinderi"7. Analizând această definiție putem constata că ea se referă numai la cooperativele de producție industriale și la cele de consum, pe de o parte, iar pe de altă parte, legând noțiunea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
ținut de către muncitorii sau consumatorii acelei întreprinderi"7. Analizând această definiție putem constata că ea se referă numai la cooperativele de producție industriale și la cele de consum, pe de o parte, iar pe de altă parte, legând noțiunea de întreprinzător în cadrul cooperativei de cea de muncitor cooperația ar căpăta un caracter de organizație de clasă. Acest lucru nu corespunde realității deoarece cooperativele trebuie să fie asociații liber consimțite. Analizând critic definiția formulată de către Profesorul Antonelli, A. G. Galan ajunge să definească
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
cooperației sătești. Pentru a putea produce eficient și pentru a beneficia de cuceririle științei și tehnicii agricultura are nevoie de capitaluri, de care, micii proprietari de pământ nu dispun. Creditul agricol este chemat să acopere aceste nevoi de capital ale întreprinzătorului din lumea rurală, până în momentul valorificării produselor obținute în propria exploatație. Spre deosebire de industrie, care are nevoie de finanțări pe termene mai scurte ( 3-6 luni), agricultura imobilizează fondurile pentru perioade mari (1 an), sau chiar foarte mari atunci când sumele împrumutate sunt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
țăranul proprietar de pământ în imposibilitatea de a utiliza acest instrument atât de necesar producției agricole. La formele de cooperare în domeniul serviciilor mai sus amintite, se adaugă mutualitățile, respectiv asigurările în sistem cooperatist, care au menirea de a proteja întreprinzătorii agricoli împotriva numeroaselor riscuri la care sunt expuși: calamități, incendii ale produselor sau locuințelor, moartea animalelor etc. Referitor la aceste riscuri Nicolae Ghiulea spunea " Dintre toate activitățile omenești, agricultura este cea mai supusă calamităților naturale, fiind din acest punct de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
calamități, incendii ale produselor sau locuințelor, moartea animalelor etc. Referitor la aceste riscuri Nicolae Ghiulea spunea " Dintre toate activitățile omenești, agricultura este cea mai supusă calamităților naturale, fiind din acest punct de vedere un sector de activitate puțin atrăgător pentru întreprinzători. Agricultorul nu este sigur de munca și produsul muncii sale în nici un moment al exploatării sale"20. Astfel producătorul agricol, ca întreprinzător, este cel mai expus la riscuri. Acestea pot afecta producția fie înainte de recoltare și depozitare (secetă, grindină, inundații
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
cea mai supusă calamităților naturale, fiind din acest punct de vedere un sector de activitate puțin atrăgător pentru întreprinzători. Agricultorul nu este sigur de munca și produsul muncii sale în nici un moment al exploatării sale"20. Astfel producătorul agricol, ca întreprinzător, este cel mai expus la riscuri. Acestea pot afecta producția fie înainte de recoltare și depozitare (secetă, grindină, inundații, atac al bolilor și dăunătorilor, ploi abundente), fie după recoltare ca urmare a incendiilor ce pot distruge atât producția stocată cât și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
considerat ca o parte a venitului economiei naționale. G. Tașcă vorbește despre profit ca excedent realizat de către întreprinderea cooperatistă într-o anumită perioadă de timp, excedent prezentat de către soldul contului de profit și pierdere. Excedentul întreprinderii este format din profitul întreprinzătorului alături de alte elemente: dobânda capitalului, amortizări, fond de rezervă etc. În întreprinderea cooperatistă nu se împarte profitul ci excedentul. Astfel, după scăderea din acesta din urmă a prelevărilor pentru formarea fondurilor colective și pentru acordarea unei dobânzi echitabile capitalului, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
numără W. Wolf și George-William Rusel. Primul propunea introducerea și dezvoltarea creditului cooperatist, în condiții favorabile și stimulatoare acordat de către instituții înființate de către asociația cooperativelor agricole. El era de părere că valoarea fiecărui credit acordat trebuie stabilită în funcție de capacitatea de întreprinzător a beneficiarului. Russel, la rândul său, vedea în introducerea principiilor cooperatiste în agricultură rezolvarea problemelor agriculturii și sfârșitul contradicțiilor dintre lumea rurală și cea urbană. Ideea cooperației în agricultura engleză a cunoscut pentru o lungă perioadă de timp o răspândire
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
a produselor vegetale sau zootehnice rezultate din activitatea fermelor individuale. Având această orientare cooperația agricolă urmărește să ajute ferma individuală în activitățile colaterale, în care asociaționismul ar putea dovedi o eficacitate mai mare. Ea nu urmărește să se substituie inițiativei întreprinzătorului agricol individual. Cooperativele agricole engleze tind să ia forma unor cooperative de consum, o explicație a acestui fapt ar fi aceea că în domeniul cooperației de consum Anglia a avut o experiență directă. Incidența diferitelor sectoare de organizare a cooperativelor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
presiuni și asupra prețurilor produselor agroalimentare, în aceste condiții producătorii trebuie să se preocupe în permanență de găsirea unor soluții de reducere a costurilor astfel încât reducerea prețurilor să nu le afecteze profiturile; creșterea importanței informațiilor despre piață cu cât un întreprinzător este mai bine informat și obține informațiile necesare în timp util deciziile sale vor fi cele corecte. În condițiile actualei structuri a proprietății din țara noastră, în care predomină exploatațiile de mici dimensiuni, problema raționalizării desfacerii micilor cantități de produse
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
de exploatare. Alături de raționalizarea producției agricole este necesară și o organizare eficientă a a sistemului de acordare a creditelor de care are nevoie agricultura. Creditul , instrument absolut necesar pentru dezvoltarea oricărui sector de activitate, are rolul de a acoperi nevoile întreprinzătorului agricol până în momentul valorificării produselor obținute în propria exploatație. Pentru a asigura creșterea rentabilității întreprinderii agricole aceasta are nevoie de credite de exploatare acordate în condiții avantajoase, deoarece o într-o exploatație agricolă (spre deosebire de alte unități industriale) riscurile de pierdere
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
menționate mai înainte propunem o raționalizare a creditului pentru agricultură prin finanțarea exploatațiilor agricole cu credite acordate pe baze cooperatiste, ( eventual garantate cu produsele obținute și depozitate). Desfășurarea unor activități rentabile în cadrul exploatațiilor agricole individuale depinde de asigurarea continuității activităților. Întreprinzătorii care își desfășoară activitatea în această ramură a economiei sunt supuși unor riscuri multiple în comparație cu cei din alte ramuri. Astfel, pe lângă riscurile determinate de adoptarea unor decizii eronate, datorită unei necunoașteri a conjuncturii pieței sau incompetenței persoanelor de conducere, apar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
diverse riscuri naturale. Prin organizarea unui sistem de asigurări agricole (eventual pe baze cooperatiste) este garantat echilibrul exploatației agricole, prin înlăturarea atât a pagubelor materiale, generate de către factorii naturali, cât și a pagubelor de natură morală. Asigurarea agricolă poate da întreprinzătorului din acest sector liniștea necesară pentru a se concentra asupra sporirii patrimoniului personal și social. Riscurile din agricultură pot fi asigurate fie după principiile societăților de asigurare capitaliste, fie pe principiul mutualității adică prin înființarea unor asociații care să acopere
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
a exploatațiilor agricole ar putea ar putea fi obținute mult mai ușor prin relansarea și dezvoltarea activităților din celelalte sectoare ale economiei. Creditul este instrument absolut necesar pentru dezvoltarea oricărui sector de activitate și are rolul de a acoperi nevoile întreprinzătorului agricol până în momentul valorificării produselor obținute în propria exploatație. Pentru a asigura creșterea rentabilității întreprinderii agricole aceasta are nevoie de credite de exploatare acordate în condiții avantajoase deoarece într-o exploatație agricolă riscurile de pierdere a producției sunt mai mari
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
își asumă obligația. Cooperativele pot avea următoarele obiective: 1. De a reduce, în beneficiul membrilor lor și prin efort comun al acestora, prețul de revânzare, și dacă este cazul, prețul vânzării unor anumite produse sau servicii, pentru a îndeplini funcțiile întreprinzătorilor sau intermediarilor, când remunerarea va reflecta acest preț de revânzare; 2. De a îmbunătăți calitatea produselor furnizate membrilor lor sau a produselor furnizate de aceștia consumatorilor; 3. În general, de a contribui la satisfacerea nevoilor și promovarea activităților economice și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
vecini. Nu eram sigură că, eu, americanca născută să mă lăfăi într-o căldură plăcută, creată artificial, aș fi făcut față, cu constituția mea fragilă, temperaturilor scăzute pe care le presupune căsătoria cu un filfizon. 3. Tata Tata își spune „întreprinzător în domeniul antichităților“, dar este atât de întreprinzător, încât e fraierit la fiecare afacere, cum s-a-ntâmplat și cu scaunele Chippendale false, pe care le-a vândut contelui. Afacerea asta l-a întors pe dos în așa hal, încât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
să mă lăfăi într-o căldură plăcută, creată artificial, aș fi făcut față, cu constituția mea fragilă, temperaturilor scăzute pe care le presupune căsătoria cu un filfizon. 3. Tata Tata își spune „întreprinzător în domeniul antichităților“, dar este atât de întreprinzător, încât e fraierit la fiecare afacere, cum s-a-ntâmplat și cu scaunele Chippendale false, pe care le-a vândut contelui. Afacerea asta l-a întors pe dos în așa hal, încât a devenit un subiect tabu. De fapt, nimeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
de o parte și Președinția Consiliului C.E. și Comisia C.E., pe de altă parte; - folosirea deplină a canalelor diplomatice. În ceea ce privește alinierea legislativă, prevederile tratatului se referă la: - reguli privind concurența. Între părțile semnatare se aplică reguli referitoare la acorduri între întreprinzători în vederea limitării sau denaturării competiției, la abuzul bazat pe poziția dominantă și la ajutorul public, similare cu regulile prevăzute în Tratatul de la Roma. - proprietatea intelectuală, industrială, comercială. În decurs de 5 ani de la intrarea în vigoare a Acordului Interimar trebuie
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]