1,698 matches
-
anecdota era o povestire scurtă a unui epizod mărunt, ignorat de istorici. Cu timpul, senzul noți-unei s-a lărgit. Anecdota a intrat chiar în istorie și în unele genuri literare, bunăoară în memorii. Așa cum se cultivă astăzi, anecdota ar ținea întrucâtva de istorie prin conținut și de folklor prin formație. De aceeași natură cu legenda, ea nu conține decât un sâmbure de adevăr, acesta însuși adeseori îndoielnic. Ceea ce îi dă însă importanță e cu deosebire "caracteristicul", "sinteticul", adică ceea ce formează nota
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Pe când ceea ce mi se întâmplă acum, când inima mea a început a-și câștiga calmul al care aspir de atâta timp, iar cugetul meu devine, pe zi ce trece, tot mai rece, mai lucid și deci mai sceptic, lucrul e întrucâtva neașteptat. Grădina mea! Spalierii mei cu roze urcătoare... Violetele, bujorii, clematitele, glicinele, daliile, crizantemele mele... De fiecare sezon altă toaletă, altă trenă, altă înfățișare... Mereu nouă și totuși aceeași, cu aleile sale înguste, peste care liliecii, deutzia și toată colecția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
unde rememorează câteva experiențe, despre care crede că vor fi de folos altora, în special acelora care sunt călăuziți de același spirit asemenea lui. „A fi de folos”: acesta este unicul motiv care-i justifică mărturisirile. Dacă acest lucru elucidează întrucâtva geneza scrierilor sale, el nu este încă suficient pentru a le credita drept „literare”. Și totuși, azi se vorbește despre valoarea literară a Exercițiilor spirituale și a altor opere ignațiene 2, în special datorită forței generatoare a structurii lor. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
pomenit mai sus și deoarece era absorbit de călătoria pe care avea de gând să o întreprindă cât de curând, nu-i mai dădu mare însemnătate, întrucât urma să se ocupe de acest lucru abia la întoarcere. Acum, simțindu-se întrucâtva în putere, socoti că sosise vremea să pornească la drum și îi zise fratelui 1 său: „Domnule, știți că ducele de Nájera a aflat că m-am însănătoșit 2. Ar fi bine să merg la Navarrete”. (Ducele se afla atunci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
lacrimi în ochi. Apoi, în capelă și la liturghie, evlavie la acest gând, făcându-mă una cu ceea ce Domnul îmi poruncea și gândindu-mă că Maiestatea Sa dumnezeiască orânduia, purtând totul ad bonum 1 etc. Uneori, în aceste răstimpuri, vedeam întrucâtva, când ființa Tatălui, și anume, mai întâi ființa și apoi pe Tatăl, cu alte cuvinte, evlavia sfârșea mai întâi la esență și numai pe urmă la Tatăl, când în alt fel și fără atâta deosebire. A STĂPÂNEI NOASTRE 29 șbisț
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
În capelă, la pregătirea altarului, și apoi lacrimi, evlavia sfârșind la Stăpâna noastră, fără a o vedea. De-a lungul întregii liturghii, evlavie și uneori mișcări ducând spre lacrimi, iar după aceea, evlavie. De-a lungul acestor răstimpuri vedeam uneori întrucâtva ființa dumnezeiască, uneori sfârșind la Tatăl, și anume mai întâi la esență, apoi la Tatăl. Înainte de liturghie, în capelă, șm-am simțitț ca și cum mi-ar fi fost îngăduit să privesc spre înalt, întrucât mi se părea că a privi spre înalt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
cer, îngerii le-au spus: („Bărbați galileeni, de ce stați privind la cer? Acest Isus care a fost înălțat sub ochii voștri la cer, va veni tot așa cum L-ați văzut mergând spre cer”). 313. REGULI PENTRU A SIMȚI ȘI CUNOAȘTE ÎNTRUCÂTVA DIFERITELE MIȘCĂRI CARE SE PETREC ÎN SUFLET: CELE BUNE PENTRU A FI PRIMITE, CELE RELE PENTRU A FI ÎNDEPĂRTATE. ACESTEA SUNT MAI POTRIVITE PENTRU SĂPTĂMÂNA ÎNTÂI. 314. Prima regulă. Dușmanul obișnuiește să ademenească cu plăceri amăgitoare persoanele care merg dintr-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
destul cu asta, da? Suntem, amândouă, ființe viteze. [...] Draga mea, sunt mișcată până la lacrimi să văd ce mult ne iubim, dar te implor încearcă să-ți faci un cerc de prieteni buni și de încredere care încet-încet să mă înlocuiască întrucâtva. Nu sunt normale strigătele astea traversând distanțele ca și cum noi două am fi legate pe viață și pe moarte. Sunt așa de bătrână, dulcea mea. Iar tu ești așa de tânără și de frumoasă. Bucură-te de tinerețea ta. Te iubesc
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
nu încearcă să facă sex oral (atît e de sensibil...). Aș mai adăuga că Margo e cel de-al treilea film al lui Cărmăzan în trei ani și că încep să mă împac cu ideea ; nu pot să nu simpatizez întrucîtva cu un om care filmează așa cum respiră. Pe de altă parte, cei mai mulți dintre noi nu consumăm atîția bani publici la fiecare respirație. Dilema Veche, septembrie 2006 Toți e hoți Ticăloșii (Romînia, 2007), de șerban Marinescu Noul film al lui șerban
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
că nu are propriu-zis o poantă, pentru că beneficiază mai puțin de jovialitatea care-l recomandă pe nenea Iancu. Avem, dimpotrivă, un Caragiale întors pe dos, sau mai precis, de‑a‑ndoaselea, cu o doză mare de resentiment, aceasta dacă apropiem întrucâtva nepermis umoarea nara- torului de presupusele umori ale scriitorului. Ne asumăm însă prudent riscurile unei lecturi de suprapunere a afec- telor acolo unde există foarte multe indicii autobiografice. În locul ocheadelor amuzate, a aluziilor malițioase, a sub- înțelesurilor împărtășite cu care
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
avem însă o polisemie deru- tantă pentru că senzaționalul este înregistrat și la nivelul percepției senzoriale și ea declanșează în personaj o stare inhibitorie. Pentru un ziarist care forjează momente senza- ționale, Caracudi, spre exemplu, „situațiunea” ar trebui să-i fie întrucâtva familiară. Cu toate acestea nu avem nicio explicație imediată asupra senzației pe care o produce apariția naratorului. Comportamentul acestuia, felul în care este îmbrăcat, niciun detaliu nu vine să precizeze „senzația” pe care o generează. Recunosc locuitorii în el pe
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
În proza intitulată Boborul, apărută pe 21 noiembrie în Epoca literară, Caragiale transcrie pronunția defectuoasă a unuia dintre personaje, întâmplător un om al legii, poli- țistul Stan Popescu, aflat într-o stare avansată de mahmu- reală și turpitudine. Scena este întrucâtva memorabilă prin grotesc, cu atât mai mult cu cât este plasată la finele istoriei scurte a republicii ploieștene, ca un anticlimax deriziv. Autorul își asumă prin titlu tocmai această defor- mare, iar intenția sa depășește nivelul anecdotic pentru a reproiecta
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
plajă, ba cu petreceri cu pături pe noi, cu artificii, cu o mare scăldată În lumina lunii și o cantitate frumușică de Muscat Lunel din Crimeea, hârjoneala amoroasă era În toi; și Între timp, pe acest fundal frivol, decadent și Întrucâtva ireal (care - Îmi făcea plăcere să cred - reconstituia atmosfera vizitei lui Pușkin În Crimeea, cu un secol În urmă), Lidia și cu mine practicam un joc de oază născocit de noi. Ideea care stătea la baza lui era parodierea unei
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
admirația față de literatura rusă. Născocisem împreună un joc, un joc de stradă i-aș zice, care ne amuza teribil și care se baza pe verificata lege a contrastului, producătoare de sigure efecte hilare. Căutam printre trecători oameni care să semene întrucâtva cu profesorii noștri de la Universitate, dar să se și deosebească frapant de ei prin ceva - în descoperirea acestor „abateri” trebuia să ne dovedim toată măiestria, și în ele consta tot farmecul jocului. „Uite-l pe Iorgu Iordan”, îmi spunea, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
influențat probabil de crisparea mea, nici el nu mi s-a adresat niciodată direct, cât a durat acea masă. Lipsa mea de dialog cu Marin Preda, ratarea unui bun prilej de a comunica măcar o dată cu el mi-a umbrit, firește, întrucâtva seara, altfel foarte reușită. Și totuși, acea întâlnire de la „Capșa” cu Marin Preda n-avea să se termine așa, pe o notă de nemulțumire, în primul rând față de mine însumi... Mi se rezerva o minunată surpriză... Pe la ora unu noaptea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
iar pe 21 (era într-o luni) un profesor, o somitate ne-a dat (v. mai sus) mari speranțe afirmând că se va face bine și chiar că „va mai putea face treabă prin casă”. Cu sufletul plin de bucurie, întrucâtva liniștit, a doua zi am încercat să reiau lucrul la Dicționar, dar pe 23 a survenit a doua congestie cerebrală, iar vineri, în ziua de Crăciun, mama nu mai era printre cei vii. Pe atunci - după cum am mai spus - aveam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
Vasul, de proveniență olandeză, era proprietatea a doi tineri ingineri, românul Anton Lupan și francezul Pierre Vaillant, care-l cumpăraseră din Istanbul, pentru a căra marfă și a strânge bani, în vederea unei plănuite călătorii spre Țara de Foc. Ea urma, întrucâtva, o mai veche dorință a lui Charles Darwin, un apropiat al bunicului lui Pierre, la care tinerii găsiseră o scrisoare a renumitului naturalist. Pierzând un prieten, o corabie și un vis, Anton Lupan a abandonat, pentru o vreme, speranțele și
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
arte, științe umaniste și științe sociale, dat fiind că orice rezultat al creației și al interpretării noastre critice poate fi ancorat, la mai mică sau mai mare distanță, implicit sau explicit, în diverse forme de imaginar. Fenomenul ar fi asemănător întrucâtva cu acel cuvânt miraculos în căutarea căruia poate că încă se mai află urmașii poetului despre care povestea Borges 1, dacă este să acceptăm generoasa definiție datorată lui Gilbert Durand: Imaginarul - adică ansamblul imaginilor și al relațiilor dintre imagini care
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
acest studiu unii din scriitorii citați (după vechile ediții Socec) au apărut în ediții noi, mai accesibile publicului (e vorba de Negruzzi, Alecsandri, Odobescu, Maiorescu), iar operele altora, răs-pîndite în publicații periodice, au apărut de atunci încoace în volum (Russo, întrucîtva Kogălniceanu), am lăsat totuși citațiile neschimbate, pentru că adaptarea lor la edițiile noi mi-ar fi dat o muncă disproporțională cu folosul cititorilor. Iar întru cât privește pe Russo, citarea de-a dreptul din revistele și ziarele în care și-a
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
șanțiforme, puternic elongate și adânci, distribuite aleatoriu (definitorie pentru celulele din faza staționară sau în curs de senescență). Odată apărute, invaginările se conservă, iar celulele formează continuu invaginări, până la maturitate. Temperatura s-a dovedit a afecta densitatea șănțulețelor, care este întrucâtva mai mică în culturile fazei exponențiale crescute la 37°C față de cele crescute la 23°C. Carența de azot a mediilor de cultură este constant corelată cu o densitate maximă a șanțurilor la celulele de Saccharomyces cerevisiae din culturile fazei
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
pe care să ți le menții, chiar să ți le protejezi - decât să fii mereu ghiftuit și să nu mai știi ce e lipsa. Cred că am rezonat în sensul Jocului secund de Ion Barbu, și am dori să insistăm întrucâtva asupra acestui „zbor invers”. A plonja în nadir acvatic, adică a-ți urma setea către adevărul cât mai adânc - asta implică drum prin „grupurile apei”, din grup în grup - aranjate strict cronologic în cazul unui drum-săgeată, sau doar identificate ca
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
imnul lui Mureșanu și în stabilimentul din Str. Plantelor. Este vorba de textul lui Ilie Ighel, redactor la Fântâna Blandusiei (revistă scoasă de prietenii poetului), care l-a vizitat în sanatoriu. Redăm mai întâi fragmentul care interesează, dar vom insista întrucâtva pentru că este un moment foarte important privind modul cum se face, la noi, istorie literară, bibliografie, imagine: „Internat în ospiciul din strada Plantelor, la început era blând, bun, avea momente lucide; scria cu ce apuca și unde putea. Păreții odăii
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Grigore Ventura spune că poetul amenința chiar portretul regelui în Cafeneaua Capșa iar D-na Capșa s-ar fi aflat, la un moment dat, pe raza imaginară a glonțului... ... Acestea sunt, însă, de resortul lui 1883, și le-am analizat întrucâtva. Acum suntem în 1889 și constatăm că ceea ce George Potra crede a fi un raport de autopsie se dovedește o compilație desigur, savantă, făcută în termeni medicali. Am redat începutul, să redăm și partea referitoare la creier. Spune actul lui
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
liberă. În cursul șederii mele la Iași am acceptat cu mare bucurie propunerea domnului N.Iorga, profesor la Universitatea din București, care m-a invitat să pregătesc împreună cu el o Antologie a literaturii române: găseam astfel prilejul să-mi achit întrucâtva datoria de recunoștință pe care o aveam față de această țară care mă adăpostise, așa cum un marinar salvat de la furtună închină un umil ex-voto. Distinsul și eruditul meu colaborator, ale cărui lucrări despre istoria și literatura română sunt de o mare
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de Chatterton, pentru că altminteri puterea fascinatoare era anulată. Dar chiar și cu aceste argumente aduse în favoarea pro-rowleyenilor, este inevitabilă observația că literelor engleze le-au fost necesare peste 100 de ani de dezbateri aprinse pentru a ajunge la o concluzie întrucîtva consolidată. Peste 100 de ani pentru a ajunge la observația că Chatterton de fapt nu utilizase decît două surse majore, și anume: 1) John Kersey, Dictionarium Anglo-Britannicum: or, A general English dictionary, tipărit de J. Wilde pentru J. Phillips et
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]