9,251 matches
-
următoare rezolvă enigma: „Resemnat,/ și de-aici se mută,/ definitiv,/ în rama strămoșilor,/ zilnic ștearsă de praf („Tristeți convenabile”). Limbajul acestei poezii are o funcție poetică, pentru că deplasează atenția de la referință la mesajul însuși: „Biciul lui Dumnezeu/ s-a vrut șarpele acesta,/ strivit în aurul risipit/ de propriul car alegoric./ Fire subțiri de lapte roziu/ din botu-i căscat se preling / unduind / către sânul/ de-acuma uscat”. Și acum intră mesajul: „Atât a rămas: / un dinte sfărmat/ și marele ochi de safir
MARIANA CRISTESCU SAU VIZUALIZAREA ÎN INTERIORUL CUVÂNTULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382593_a_383922]
-
-i reproșa iubitei defectele! Află un nume măgulitor pentru fiecare defect. Nu întreba de ani, nici sub ce consul s-ă născut.” El dă și sfaturi femeilor. Zice că cine refuză un cavaler va tremura babă în patul ei pustiu. ,,Șarpele își schimbă pielea, cerbul înnoiește coarnele, tinerețea femeii nu mai vine înapoi.! Femeia să fie elegantă,să uzeze de toate mijloacele ei pentru ă atrage un bărbat. Femeia cu capul prelung să-și facă pieptănătura la mijloc, cea cu capul
PUBLIUS OVIDIUS NASO- UN PETRARCA AL ANTICHITĂŢII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383843_a_385172]
-
își lașaseră fructele mici și dulci să fie culese de oricine, darnici că pomii din grădinile Edenului biblică¦cântecul preoților amintea de acelasi Răi biblic, unde viața primilor oameni, Adam și Eva, decurgea atemporal și atât de lipsită de grijia¦Șarpele îndoielii nu i se strecura în minte că Evei și nici nu putea să îl convingă pe Adam să muște din pomul cunoașterii binelui și râului, pentru că aceasta liniștită grădină nu avea meri în ea, așa credea ea că era
ROMANUL DIANEI de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383759_a_385088]
-
Ediția nr. 1874 din 17 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Îmbrățișați sub franjurile timpului Că dintr-o piersica tare Ai mușcat din inima mea. Tu ai aruncat un sâmbure Eu am lepădat un corp de femeie Că o piele de șarpe Pe un colț de stea. Moartea trece pe lângă noi cu ochi de copii Își caută mingea, șutează Face un pas înapoi, își aduce aminte Aici cândva s-a iubit cineva Acum mă poți reinventă. Peste un secol vom veni cu
COPACUL DIN VIS de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383924_a_385253]
-
alt cer, altul să fie). Moartea credeam Că e o lebădă neagră. Am visat-o, avea Șase copaci doborați de furtună Șase ochi scoși, șase brațe rupte Șase turle rostogolite în țărâna Șase corăbii scufundate Șase limbi legate de șase șerpi veninoși. (Să luăm o pauză de cafea să ne lepădam de păcat cu două cuvinte, acelea cu care te iubesc, cu care îmi iau adio, cu care plătesc la caserie prețul pe care zeii îl pun ochilor mei și uită
LEBEDELE de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383919_a_385248]
-
Acasă > Strofe > Simpatie > NOAPTE BUNĂ, DOMNITĂ Autor: Gabriela Ana Bălan Publicat în: Ediția nr. 1867 din 10 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Noapte bună, Domnită Închieie-ți șerpii la bluzița Că o femeie de la Ecuator Lasă doar u- Mărul gol Cum ai văzut într-un tablou Scaldă-ți visele în cobilița Cu lapte de nucă de cocos Întinde-te să dormi în râma Dintre timpul meu și timpul
NOAPTE BUNĂ, DOMNIŢĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383922_a_385251]
-
Poeme > Meditatie > MUNAY-KI Autor: Daniel Vișan Dimitriu Publicat în: Ediția nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Ascult chemarea nopții cu plăcerea pe care-o simt când vocea ei mi-alină căderea ca o piatră de lumină din șarpele ce-a inventat durerea, Spirala unui foc ce se ridică, formând vârtejul cel pierdut în noapte, înconjurând, din stele, numai șapte, în ritualul celor fără frică. O-aștept pe ea, ca ghid, să mă conducă în căutarea pietrei mele Pi
MUNAY-KI de DANIEL VIȘAN DIMITRIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384062_a_385391]
-
plutire în gloria vieții complete; patima din cântecele sale e fructul oprit din floare, ori ecoul vagoanelor trenului pierdut în tunel. Toate compozițiile lui Florin Bogardo sunt un râu ce se iubește cu o livadă! El e fugar, ducându-și șarpele apei în brațele altei ape, ea-și deschide florile la albine! Toate cântecele sunt o iubire duioasă, un soare vioriu pe cristalul geamului inimii. O salbă de comoară jucând pe sânul viu și capricios al iubirii sunt cântecele compozitorului Florin
FLORIN BOGARDO. IUBIREA RÂULUI CU LIVADA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384123_a_385452]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > ISPITA Autor: Dorel Dănoiu Publicat în: Ediția nr. 2317 din 05 mai 2017 Toate Articolele Autorului Ispita Când dracu' dete cu copita pe loc a născocit Ispita, cu viață lungă, nesfârșită, nebună și nestăpânită. Apare șarpele-ncercării cu șoapta fină a-ndemnării. Mentalul orb se amețește, când vrea un lucru ce-și dorește. Ispita vrea o învoire ca tu să-i dai o prețuire când lupți cu o ușă ce-i deschisă. Să șovăi pentru o premisă
ISPITA de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383522_a_384851]
-
IZGONIREA MEA DIN RAI, de Valer Popean , publicat în Ediția nr. 2332 din 20 mai 2017. Izgonirea mea din Rai Aripi de înger te ating La izgonirea mea din Rai, Încet,încet durerea sting Acum la început de Mai Știm,șarpele e vinovat, În a mea zburătăcire Cu nemurire am gravat Pașii către împlinire, Pentr-un pic de fericire Răstigniți pe cruci toride Nu renunț la nemurire Nici când dorul mă divide, Nu știu dacă-n drum spre mare Mi-aș
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383504_a_384833]
-
te cuprind La coborârea mea în Rai, Încet prin stele șiroind Mă devorezi în nopți de mai.! ... Citește mai mult Izgonirea mea din RaiAripi de înger te atingLa izgonirea mea din Rai,Încet,încet durerea stingAcum la început de Maiștim,șarpele e vinovat,În a mea zburătăcireCu nemurire am gravatPașii către împlinire, Pentr-un pic de fericireRăstigniți pe cruci torideNu renunț la nemurireNici când dorul mă divide,Nu stiu dacă-n drum spre mareMi-aș dori să fiu cu tineDar sublima
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383504_a_384833]
-
s-a aruncat asupra ochiului meu stâng. Irisul acestuia deveni pe dată cadranul unui ornic straniu, purtând orele îndărăt spre originea timpului. Prin limbile sale, în loc de vetustul ticăit, se repetă în ritm perfid un leitmotiv: Sunt arborele vremii. Rădăcinile-mi, șerpi negri, străpung un pian mut. De unica-mi ramură atârnă sângerie o batistă din mătase. E chipul meu străpuns de bumerangul idelor neînvinse! Căutătura-mi culege subit din oniric o roadă-imagine, în care șarpele-rădăcină se-aurește înălțându-se încolăcit pe
COCOŞUL CU PENE DE RUBIN de ANGELA DINA în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382865_a_384194]
-
pare, în ea e putere cerească Ce-ascunde sub cetini furia naturii Când lupii-n păduri pot din nou să vorbească Urlând disperarea pornind iadul gurii. E timpul ca oamenii răi să se culce, Să doarmă pe veci ucigașii și șerpii, Ca pruncii să doarmă, un somn veșnic, dulce Și-apoi să se nască-n prinsorile ierbii. Dormiți!... este noaptea când luna veghează Nu-i teama prezentă-n cotloane de gânduri, Nu-i semn că măicuța din suflet oftează E somnul
LUNĂ PLINĂ de ANA PODARU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382878_a_384207]
-
Vechiul Testament între interdicția chipurilor cioplite (Exod. 22, 4-6; 22, 25; 32, 1-4; Levitic 26, 1; Deuteronom 4, 19-20; 27, 15) și porunca de a se turna doi heruvimi în cortul sfânt( Exod. 25, 18-21), sau de a se turna un șarpe de aramă ca semn a lui Hristos (Numeri 21, 8-9). Iată un citat clasic a Sfântul Teodor Studitul (Antiorh I) „O ce nebunie! Negația (închinări la idoli), oprește a se asemăna Dumnezeu cu o făptură din cele ce sunt, cu
„ANUL OMAGIAL AL SFINTELOR ICOANE, AL ICONARILOR ŞI AL PICTORILOR BISERICEŞTI” DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL... de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/382857_a_384186]
-
din 02 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Copiii se nasc mai totdeauna plângând. Presimt oare că vor trece printr-o lume ostilă? • Dintr-o sămânța a răului, dintr-un ou înveninat pot încolți jungle de vipere viclene, dar și de șerpi înțelepți. Dar tot dintr-un ou se poate naște și un stol de porumbei inocenți. Paradoxul rămâne totuși dacă binele și răul au existat înainte de a fi existat oul, sau oul prin care se proliferează în lume binele și răul
DESPRE ISPITA CẰDERII de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2163 din 02 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382903_a_384232]
-
în hău Am adormit un timp atât de rău Nici n-am simțit cum trupul îmi asudă. Visam cum îngeri negri mă ridică Cu aripi jumulite se-opinteau De rădăcini pierdute mă loveau Iar stelele se zgribuleau de frică. Reci șerpi se unduiau din vizuină Târându-se pe trupu-mi ud și rece Pământul crapă -adânc la doisprezece Și râuri sapă șanțuri de ruină. Mă zvârcoleam, și ale mele brațe O rugă către lună înălțau Iar ochii mei de ramuri se-agățau
CÂNTUL APUSULUI de ANA PODARU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382939_a_384268]
-
glasul viorii sau apusul culorii, despre flori ce-nfloresc, despre cum să trăiesc, despre pași ce se șterg, despre unde ei merg sângerând pe cărări rând pe rând... Dezamăgire Ana Podaru Dezamăgire... te-ai întors vicleană ca un pui de șarpe și ai mușcat cum ai putut mai rău...veninul m-a pătruns până la os și am căzut acolo-n iarbă... fără puteri, fără de rost, fără să știu de sunt un... fost... strângând în pumn durerea acelor frunze ce-au murit
SALT PESTE TIMP- SCRISOARE CĂTRE EMINESCU de ANA PODARU în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382940_a_384269]
-
de listă, nimic nu te poate compromite în istorie mai mult decît un strănut semnificativ la momentul nepotrivit. Ce să mai inventăm, cînd de mici ne cunoaștem evoluția propriilor buzunare? Adevărurile au rămas suspendate în fiolele mari, cu formol și șerpi de rîu, poștașul lunecă pe lîngă marile scrisori ale destinului, vecinii se îmbulzesc, ca întotdeauna, să culeagă alune de sub șipcile parchetului. Ne-om tot chibzui putreda avere pînă n-o mai rămîne nimic, și atunci abia, la sfîrșit, ne vom
GAIA-MAŢU de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382984_a_384313]
-
Popor Român, cum poți să vezi altfel decât în negru! Un alt președinte, dar tot de structură comunistă, stă un mandat și nu mișcă un deget pentru a lămuri problema sfârtecatei Basarabii, a vecinătății cu Ucraina hrăpăreață, a problemei Insulei Șerpilor și a zăcămintelor din Marea Neagră și se ,,retrage” cu toate onorurile unui fost președinte. Nimic mai convenabil. Și în final, pentru a rotunji acest sfert de veac, o caricatură de președinte, tot unealtă comunistă, susținut în fel și chip de
BORIS DAVID (III) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383015_a_384344]
-
cu ochii-nchiși, se încuraja el. De la marginea satului cotește la stânga, pe lângă pâlcul ăla de salcâmi, pe lângă pârâu și...în cel mult, o jumătate de oră, sunt la Cișmele. Știa el că astă vară, pârâul șipotea pe lângă drum, ca un șarpe argintiu, care se strecura prin păpuriș și rogoz, alintat de crengile pletoase ale sălciilor. Iar de la Cișmele, urca spre apus peste deal. Pe urmă devenea drept, pe câmpia ușor vălurită cu orizonturi largi, pensulate ici-colo cu verdele rotund sau țuguiat
NUIAUA FERMECATĂ-FANTEZIE FEERICĂ DIN VOL. MAGIA COLINDEI(PARTEA ÎNTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1800 din 05 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383060_a_384389]
-
Ediția nr. 2163 din 02 decembrie 2016. Copiii se nasc mai totdeauna plângând. Presimt oare că vor trece printr-o lume ostilă? Dintr-o sămânța a răului, dintr-un ou înveninat pot încolți jungle de vipere viclene, dar și de șerpi înțelepți. Dar tot dintr-un ou se poate naște și un stol de porumbei inocenți. Paradoxul rămâne totuși dacă binele și răul au existat înainte de a fi existat oul, sau oul prin care se proliferează în lume binele și răul
MARIN MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/382951_a_384280]
-
nu ajungem îngeri căzuți. Citește mai mult • Copiii se nasc mai totdeauna plângând. Presimt oare că vor trece printr-o lume ostilă?• Dintr-o sămânța a răului, dintr-un ou înveninat pot încolți jungle de vipere viclene, dar și de șerpi înțelepți. Dar tot dintr-un ou se poate naște și un stol de porumbei inocenți. Paradoxul rămâne totuși dacă binele și răul au existat înainte de a fi existat oul, sau oul prin care se proliferează în lume binele și răul
MARIN MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/382951_a_384280]
-
între lațurile delicate degete flămânde și dau să înșfac măcar o minune. Vreau s-apuc, nebănuind că lipsa de pază-i himerică... Gândul e pe cale să devină faptă, când înțeleg că drept pavază e un lacăt gracil in formă de șarpe bătut în smarald, legat ca o fundă de capacul răsturnat. Amenințat de privirea mea se mișcă ușor țintindu-mă cu ochi de rubine sângerii. Desface perfid coada subțire, prelungă și capul și-l înălță spre mine sâsâind ușurel, agitând limba
CASETA CU BIJUTERII de ANGELA DINA în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385328_a_386657]
-
O mamica m-a întrebat zilele trecute cum am reușit să o fac pe Rebeca să stea în scaunul de mașină. Se plângea cum fetița ei, puțin mai mare decât Rebeca, țipă ca din gură de șarpe când trebuie să stea în scaun și se plictisește enorm de repede, mai ales dacă e vorba de un drum mai lung. Și se referea doar la drumurile prin oraș, pentru că încă nu îndrăznește să pornească la drum lung cu
Cum ii facem pe copii sa le placa sa stea in scaune auto? () [Corola-blog/BlogPost/92321_a_93613]
-
tu, copile, ai ajuns mare, să te porți cu cinste și respect cu ceilalți oameni! Să dai bună ziua tuturor, dar să privești atent, căci mulți oamenii care par că sunt miei, în realitate sunt lupi. Mulți au două limbi ca șarpele, cu una-ți vorbește, cu cealaltă te vinde, vorbește cu tine în fața oglinzii, ceartă-te de greșești, înjură-te, trageți palme, iar când vei fi în lume ascultă, iar de vorbit să vorbești despre vreme, nu despre vremuri”. Avea dreptate
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ XV de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2289 din 07 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385349_a_386678]