198,887 matches
-
Da, tu ești, îi răspund cu aceeași, simetrică, lipsă de umor. Vernisaj, 1995, cu ale mele Uși ieșene celebre. Din asistență se desprinde necunoscutul care e nelipsit din mai toate pozele vernisajelor. Ar fi, cică, unul din foștii lectori de la Școala de partid de pe fosta Karl Marx, azi Lascăr Catargi. Mi se-apropie de ureche și-mi susură prin galbena-i placă dentară: Cea de colo e ușa lui Ilie Pintilie, nu? Aferim! zic mie. Clandestinitatea (doctrinară) a portretului ca gen
Însemnări by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Imaginative/13422_a_14747]
-
socială nu ne mai îngăduie azi să ne îndoim de valoarea morală ca și socială a femeii. De altfel, Românii au dovedit un simț de dreptate sănătos când, mai înainte chiar decât unele popoare de cultură veche, au deschis porțile școlilor și deci a carierelor la fel pentru fete ca și pentru băieți. S-a desființat astfel o nedreptate: inegalitatea în împărțirea bunurilor sufletești. Desigur că același simț de dreptate a mânat, pe legiuitori și pe părinți, spre educarea tot mai
O conferință radiofonică de Alice Voinescu - Orientări în educația femeii by Antonia Mușețeanu () [Corola-journal/Imaginative/13116_a_14441]
-
Aluziilor din trecut la „ceva miez” șîn scrisoriț nu știu cum li s-ar putea riposta. Jurnal intim nu redactez, altminteri l-aș transcrie în epistole și ai vedea în fiecare zi același lucru: mă scol, mă imbrac, mănînc, mă duc la școală, plec de la școală, mănînc, dorm, mă plimb, mănînc, dorm, mă scol... etc. Sănătatea mea e dintre cele mai înfloritoare cu putință și simplul fapt că mă strecor teafăr prin plictisul cotidian este un indiciu categoric de vitalitate invincibilă. 28 apr
Din roase plicuri by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13166_a_14491]
-
la „ceva miez” șîn scrisoriț nu știu cum li s-ar putea riposta. Jurnal intim nu redactez, altminteri l-aș transcrie în epistole și ai vedea în fiecare zi același lucru: mă scol, mă imbrac, mănînc, mă duc la școală, plec de la școală, mănînc, dorm, mă plimb, mănînc, dorm, mă scol... etc. Sănătatea mea e dintre cele mai înfloritoare cu putință și simplul fapt că mă strecor teafăr prin plictisul cotidian este un indiciu categoric de vitalitate invincibilă. 28 apr. 1953. P.S. - Dacă
Din roase plicuri by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13166_a_14491]
-
un fragment: “Printre cei pe care i-am cunoscut mai de aproape în lumea literară se numără: E. Lovinescu (la ședințele «Sburătorului» am luat parte din toamna anului 1929), C. Sandu-Aldea (l-am cunoscut în casa părintească, fusese coleg de școală al tatei la liceul real «N. Bălcescu» din Brăila), Vladimir Streinu (coleg de lot și de detențiune și om de mare ispravă, a făcut mult bine multora), profesorul Al. Rosetti (m-a chemat la R.F.R. în 1946 și m-a
În jurul unui “denunț” al lui G. Călinescu by George Ar () [Corola-journal/Imaginative/13396_a_14721]
-
Constantin Mateescu Plecam în fiecare luni la șase dimineața, mă întorceam marți seara, a doua zi luam trenul la aceeași oră și reveneam acasă vineri - acesta a fost programul meu doi ani de zile cât am funcționat pe state la Școala agricolă Nucet. Naveta (obositoare, agasantă, fastidioasă) mă obliga să mă trezesc la patru și jumătate dimineața, afară întuneric, în cameră răcoare - toaleta repede în baie printre borcanele și cratițele cotoroanței, mă bărbieream într-o oglindă răpănoasă pătată cu bulion și
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
timpul total indiferent, ba chiar ostil - citeam până la Titu când vremelnicele mele companioane se trezeau deodată ca la o comandă, împinse de resorturi enigmatice, se pieptănau grăbite, își adunau calabalâcul cu ochii încețoșați de somn și coborau, vioaie, ciripitoare; până la școală (trei stații) - drum de câmpie, searbăd, nemărginit, fără istorie. *** Sfârșit de toamnă, lucram de două luni de zile cu elevii, aveam trei clase de copii cuminți (majoritatea fete) pe care-i învățam să scrie românește, erau obedienți și receptivi, mă
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
aveam trei clase de copii cuminți (majoritatea fete) pe care-i învățam să scrie românește, erau obedienți și receptivi, mă agasau mai mult colegii, toți agronomi, toți navetiști dinspre Târgoviște, anoști și plafonați, sătui de meseria de profesor (ademeniți de școală mai degrabă ca să evite gospodăriile agricole de stat, corvezile și servituțile activității „de teren”), care-și desfășurau programul între două trenuri, grăbiți să termine mai iute orele, să fugă, făceau o figurație deplorabilă; în recreații mă pomeneam cu câte unul
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
irepresibil dor de ducă. Între profesori se nimerise și un membru de partid (în vremea aceea rara avis) cu care am intuit de la început că o să am probleme, ipochimenul, abia ieșit din fabrica de ingineri agricoli, localnic, căsătorit cu directoarea școlii generale din comună, avea în fibră râvna parvenirii și cum aici, în școală, mai sus decât director nu putea ajunge, își propusese să-și atingă țelul săpându-l la partid pe Drăghiceanu, lucru pe care îl făcea metodic cu o
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
în vremea aceea rara avis) cu care am intuit de la început că o să am probleme, ipochimenul, abia ieșit din fabrica de ingineri agricoli, localnic, căsătorit cu directoarea școlii generale din comună, avea în fibră râvna parvenirii și cum aici, în școală, mai sus decât director nu putea ajunge, își propusese să-și atingă țelul săpându-l la partid pe Drăghiceanu, lucru pe care îl făcea metodic cu o perversă știință a delațiunii și astfel mai în fiecare săptămână sosea de la Târgoviște
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
anual și am rămas înduioșat de îmbelșugata activitate inutilă cu care mi-am irosit doi ani din viață oarecum inconștient dar și constrâns de spectrul nu atât al foamei ci mai degrabă al ratării și rușinii: planul mare (anual) al școlii, planurile săptămânale ale directorilor, planurile trimestriale ale acelorași, planificările calendaristice, planificarea desfășurării orelor de practică, planul trimestrial al diriginților și cel al muncii extrașcolare a profesorilor, planurile de lecție și cele ale orelor educative, planificarea activității pedagogului (un tânăr blând
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
al muncii extrașcolare a profesorilor, planurile de lecție și cele ale orelor educative, planificarea activității pedagogului (un tânăr blând, de treabă, ineficient, lipsit de personalitate), planificarea operațiilor și a lucrărilor urmând a fi executate cu elevii, planificarea instruirii practice în școală și gospodăriile agricole de stat, apoi registrul de activitate extrașcolară și metodică (sau „condica de basne” intrată astfel în folclorul dascălilor), caietul de asistențe la ore al „adjunctului”, planul consiliilor profesorale, planul bibliotecii (păstorită de o ființă blondă - excesiv -, fanată
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
pierdute în memoria colbuită a documentelor. În nebunia aceasta a hârțogăriei, plecarea elevilor la practică de două ori pe an avea asupra mea efectul unei partide de odihnă la Honolulu sau Miami. Mă văd și astăzi urcând în gaz-ul școlii - o șandrama rămasă din timpul colectivizării - și aventurându-mă prin labirintul de șosele prăfuite, prin sate de câmpie cu case prăpădite și biserici albe și ogrăzi sărace, pustiite de secetă sau ploi insațiabile, intrând apoi în peisaj de dealuri acoperite
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
trei-patru zile, rareori o săptămână, n-aveam ce face, hălăduiam prin vie, mă amețea parfumul îmbătător al strugurilor, sporovăiam cu puștii, erau entuziaști, se îngrășaseră, elevele își atribuiseră culesul și sortatul, băieții cărau recolta în coșuri de răchită, uitaseră de școală, de matematică și fizică și rusă, ieșiseră din rolul de elevi nătângi și speriați și hăituiți de dascăli, de cataloage și regulamente, se îmbujoraseră la față, se transfiguraseră, trăiau în mediul lor, redeveneau țărani, era o bucurie să-i vezi
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
întâmplător în fascinanta lume lermontoviană (cu corecții proletare), fumam și reciteam sonetele și madrigalurile lui Marino până alunecam domol în țara viselor. *** Din episodul bucolic cu care m-a procopsit ursita, nu pot uita figura Mutei, femeia de serviciu a școlii, ocrotitoarea mea fidelă, ce-mi aducea în fiecare dimineață un clondir cu lapte și o cană cu smântână, privindu-mă duios, admirativ, smerit, de parcă m-aș fi rupt de pe o frescă din pronaos, gângăvind ceva în graiul ei ocult în timp ce
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
și salarii era tovarășa Nițescu o sfrijitură ajunsă la vârsta când femeile își joacă ultimele cărți și aruncă în luptă garda de onoare înainte de a intra în tagma fetelor bătrâne, or cum directorul se întâmpla să fie singurul holtei din școală căruia ar fi fost dispusă să-i ofere fecioria, atât cât va fi fost să fie, a conceput o iscusită strategie de învăluire - surâsuri dulci, ce deschideau o amplă perspectivă asupra celor patru dinți din față, de aur, (în care
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
frământată de ideea de a mă readuce cu orice chip în Capitală, a purces la o asiduă campanie de persuasiune asupra doctorului - lamente, rugăminți și alte arme din panoplia unei femei energice și voluntare. Pe la sfârșitul verii (foială mare în școală, lucrări de zugrăvire și curățenie generală), în timp ce eu mă delectam cu funcțiuni, cu încadrarea dascălilor și cu organizarea examenului de admitere (bătaie mare - patru pe un loc), serviciul de personal al Ministerului Industriei Bunurilor de Consum a „identificat” cinci ore
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
zugrăvire și curățenie generală), în timp ce eu mă delectam cu funcțiuni, cu încadrarea dascălilor și cu organizarea examenului de admitere (bătaie mare - patru pe un loc), serviciul de personal al Ministerului Industriei Bunurilor de Consum a „identificat” cinci ore „neacoperite” la școala profesională de idustrie alimentară de pe Spătaru Preda, m-am prezentat imediat la „cadre”, discuție sumară cu tartorul cel mare - politicos dar rece - n-avea mai multe ore disponibile, mă mulțumesc cu ele? - mi-a spus nu cu regret și nici măcar
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
nu-i vorbea mamei decât atunci când era furios, și se înfuria și mai tare când ea refuza să-l asculte acoperindu-și urechile cu o pernă. Cert este că n-am știut niciodată mai mult decât alfabetul rusesc, învățat la școală. În schimb, casa era plină de cărți traduse din rusește pe care sindicatul de la Atelierele Grivița le vindea o dată pe lună salariaților. La începutul anilor ‘50, taică-meu fusese ridicat de câteva ori la miezul nopții, în pijama și papuci
O proză de Constantin Stoiciu by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/13439_a_14764]
-
brunetă cu ochi căprui care, în intimitate, visează în mod sigur să fie albaștri - s-a înfățișat, într-o zi de toamnă, oarecum pe la sfîrșitul lui noiembrie, în salonul meu bibliotecă din strada Gramont. Născută în ținutul Brașovului, își făcuse școalele cu note absolut eminente și ajunsese lector universitar la Literele bucureștene. Dar scrisul era marea ei menire pe pămînt și astfel căutase de timpuriu să colaboreze la diferite publicațiuni, ba chiar să scoată un volum de poesii pe care acum
...și virtuale () [Corola-journal/Imaginative/13822_a_15147]
-
și nimic nu cade în zona aceea obscură din care se nasc și în care se întorc nenumărate maladii sufletești. Negreșit, nu cu aceste cîteva trăsături, de altminteri esențiale, se poate defini în amănuntele ei ceea ce a fost și este școala nouă. Dar triumful scriitorilor ce s-au dezvoltat în sînul ei dă măsura propriului său triumf. Alex. Ștefănescu De peste zece ani, la ședințele României literare stau lîngă Ioana Pîrvulescu, ne șoptim la ureche vorbe pe care Șușară, cel care vine
...și virtuale () [Corola-journal/Imaginative/13822_a_15147]
-
de prin toate colțurile Europei își scriau lungi scrisori în latină și se amuzau cu jocuri stilistice în limba lui Horațiu. Dacă în mediile studențești de odinioară, fie ele sau nu umaniste, cunoașterea latinei era o condiție sine qua non, școlile și universitățile din secolul al XXI-lea au exilat latina la subsolul cărților, în notele și trimiterile bibliografice. Cu toate acestea, nici acolo, la subsol, latina nu e întotdeauna folosită adecvat, iar studenții care își pregătesc lucrările de diplomă nu
LECTURI LA ZI by Al. Ioani () [Corola-journal/Imaginative/13838_a_15163]
-
George Geacăr În vara anului 1941, tânărul Marin Preda, proaspăt absolvent al cursului inferior al Școlii Normale din București, era în căutarea unui loc de muncă. Nu a unui post de învățător, căci nu avea diplomă. Pentru diploma de învățător ar mai fi fost necesari încă patru ani de studiu, cursul superior. Iar, dacă ar fi
Portretul artistului la tinerețe by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13798_a_15123]
-
de studiu. Locul de muncă visat și vizat ar fi putut să fie o bibliotecă, un birou undeva, de unde, întorcându-se acasă, după-amiezile și le-ar fi putut petrece studiind și trecându-și examenele pentru toț cei opt ani de școală posibili. Ar fi fost vorba de opt ani în care ar fi urmat să se întrețnă din munca lui. Trimis fără bani de acasă în toamna anului 1940, când trebuise să schimbe și școala din cauza cedării către Ungaria a părți
Portretul artistului la tinerețe by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13798_a_15123]
-
pentru toț cei opt ani de școală posibili. Ar fi fost vorba de opt ani în care ar fi urmat să se întrețnă din munca lui. Trimis fără bani de acasă în toamna anului 1940, când trebuise să schimbe și școala din cauza cedării către Ungaria a părți de nord a Ardealului, se descurcase foarte greu în ultimul an școlar. Taxele nu le plătise, după sfatul și modelul tatălui său. Asta nu fusese posibil pentru că directorul școlii ar fi fost un fel
Portretul artistului la tinerețe by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13798_a_15123]