1,530 matches
-
că este probabil singurul dintre prietenii săi care „vorbește atât limba artei, cât și cea a sociologiei”. Golopenția este fondatorul, la Fundațiile Regale, al premiilor tinerilor scriitori, iar Comarnescu, după ce, în ianuarie 1934, scrie că a reflectat mult, că a șovăit dacă să voteze sau nu pentru premierea cărții Nu a lui Eugen Ionescu, în final a votat, împotriva raționaliștilor Tudor Vianu și Șerban Cioculescu, pentru premiere, explicându-și și în scris, în Vremea, în articolul De ce am votat pentru Nu
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Iată cum cîrdășia delicventă creează un circuit național elementar. În fapt, nu există decît un singur factor de accelerare a separatismului centro-european, care nu se manifestă în spațiul iugoslav. Și acesta este tocmai acela benign, bazat pe duplicitatea guvernanților care șovăie dacă să regrete dezmembrarea unui stat, examinînd fără nemulțumire secesiunea uneia dintre părțile componente. Nu este de neconceput faptul că Vaclav Havel și Vaclav Klaus să fi fost animați de un astfel de sentiment în 1993, cînd Slovacia a considerat
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
preferă să moară de bunăvoie pentru credința lor”<footnote Origen, Contra lui Celsus, cartea a II-a, cap. XVII, traducere și note de Pr. Prof. T. Bodogae, în PSB, vol. 9, Editura IBMBOR, București, 1984, p. 116. footnote>. Nu au șovăit în vreun fel când au fost împinși a alege între a-și lepăda credința și a muri mărturisindu-și convingerile de care erau total pătrunși. Mărturia dată despre Adevăr a făcut din bunii și biruitorii mucenici eroi ai credinței, căci
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
vol. 52, p. 290-291. footnote> Unii martiri, precum fericitul Gordie nu numai că erau departe de gândul de a da înapoi și de a se teme de chinurile ce-i amenințau, încât le chemau spre ei și spuneau: „«Pentru ce șovăiți? Pentru ce stați? Să-mi fie scrijelat trupul (striga Gordie)! Să-mi fie răsucite mădularele! Să-mi fie chinuite oricât veți voi! Să nu-mi invidiați cumva fericita mea nădejde! Cu cât veți prelungi chinurile, cu atât îmi veți prilejui
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
acest mod, nu făcea nicio greșeală. Eliberându-l poporului pe Baraba, Pilat îl dă pe Isus pe mâna trupelor romane, care vor pune în aplicare răstignirea. Deseori a fost pus sub semnul întrebării faptul că evangheliile îl înfățișează pe Pilat șovăind în dorința de a-l elibera pe Isus, acceptând în final solicitările elitei influente din Ierusalim. Mulți presupun că acest portret se datorează unor interese apologetice, din dorința de a-l prezenta pe Isus și creștinismul de la început de partea
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
de slănină. A scotocit în lada de gunoi de lângă cantina Partidului, nu departe de locul în care amenințase șeful că o împușcă. I s-a întâmplat să descarce vagoane pentru o pâine mare și rotundă. Copila, scheletică la început, a șovăit câteva zile la hotarul incert dintre lumină și neant, apoi, încet, cu o mirare ezitantă, s-a strecurat din nou în curgerea aceea extraordinară a zilelor, a cuvintelor, a mirosurilor - pe care toată lumea o numea viață... În martie, într-o
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
noastră nu este ea oare tocmai această transformare zilnică a prezentului mobil și plin de căldură într-o colecție de amintiri încremenite, ca fluturii prinși în ace, sub o sticlă prăfuită? Și atunci, de ce simt că aș da fără să șovăi toată colecția asta pentru senzația unică, acidulată, lăsată pe buzele mele de o cochilie imaginară de argint din cafeneaua iluzorie de la Neuilly? Pentru o singură gură de aer sărat din Cherbourg? Pentru un singur strigăt al Cucușkăi venit din copilăria
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
tot cu stângăcie, să mă smulgă din noul meu anturaj. Într-o zi, m-a invitat să mă duc la pescuit, pe Volga. Am refuzat în fața tuturor, cu o expresie vag disprețuitoare. A rămas câteva secunde în fața grupului nostru - singur, șovăind, ciudat de fragil, cu toate că era atât de spătos... Altă dată, m-a ajuns din urmă pe drumul spre casă și mi-a cerut să-i aduc cartea lui Spivalski. I-am promis-o. A doua zi, nu-mi mai aduceam
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
niște păsări cu mâna goală sau, În absența acestora, să „culeagă” ouăle rămase În cuib. Jaguarul vede umbra eroului pe pământ; Încearcă zadarnic să o prindă, ridică privirea, Îl descoase, repară scara, Îl invită pe Botoque să coboare. Speriat, acesta șovăie multă vreme; În fine, se hotărăște și jaguarul prietenos Îi propune să Încalece pe spinarea lui și să vină la el acasă pentru a se hrăni cu carne friptă. Dar tânărul nu cunoaște Înțelesul cuvântului „fript”, fiindcă În vremea aceea
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
farmec! Ok, poate că nu e În totalitate adevărat. Dar nu e și el la fel de disperat să știe, ca și mine? — Chiar Îți dorești cu adevărat asta? CÎnd ridic ochii, Îi citesc dezamăgirea În privire. — Să afli acum? — Păi... am șovăit. Nu dacă nu vrei și tu. Ultimul lucru pe care-l vreau e să-l supăr pe Luke. A fost atît de drăguț și de iubitor cu mine de cînd sînt Însărcinată! În ultima vreme, mă apucă tot soiul de
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
-l aplică expert pe buze. Gata! Își ia rochia elegantă de satin verde și se vîră În ea, după care scoate o clamă sidefată din geantă și-și răsucește părul Într-un coc. Ce drăguț! spun, admirîndu-i clama. — Mersi, zise șovăind. Lulu mi-a făcut-o cadou. — Am Înțeles. Acum, cînd mă uit din nou la clamă, nu mi se mai pare cine știe ce. — Și... Lulu ce mai face? mă sforțez să zic, de complezență. — Foarte bine! Nu-i văd fața, fiindcă
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
reprima o mică grimasă de satisfacție. — Ești atît de norocoasă, Bex! Și cum e Venetia Carter? — E super! E foarte tînără, e cool de tot și are tot soiul de idei care mai de care mai interesante despre naștere și... Șovăi. — Și e fosta iubită a lui Luke. Nu-i așa că-i incredibil? — E... ce? Suze pare că vrea să se asigure că a auzit bine. — E fosta iubită a lui Luke. Au fost Împreună la Cambridge. — Adică bebelușul tău o să
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
să fiu, mi-ar prinde bine niște rețete ca lumea de cocteiluri fără alcool. — Capitolul se numește „GÎndește-te la copil“, zise, Încruntîndu-se ușor. E absolut șocant ce bagă unele femei În ele În timpul sarcinii. Tot soiul de aditivi... zahăr... — Aha. Șovăi, cu brioșa cu ciocolată În aer, după care mi-o Îndes sfidătoare În gură. — Mmm, ce bună e. O văd pe Suze cum Își ascunde un chicot. — Crezi că vor și copiii tăi să vadă cum e? adaug, rupînd-o În
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
nu m-am simțit mai bine! — Păi, Luke se uită la ceas, ar cam trebui să plecăm În curînd. Fac un duș rapid și chem un taxi. E destul de vesel, dar, cînd se ridică, Îi văd umerii destul de Încordați. — Luke... șovăi. Totul e În regulă, da? — Becky, nu-ți face griji. Îmi ia ambele mîini Într-ale lui. — Totul e bine. În fiecare zi apare cîte o criză minoră. E În natura meseriei mele să fie așa, și o știi și
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
să fie femeie... — Nu e vorba de asta, Îl Întrerup cu dispreț. Ci de faptul că a fost prietena lui și are plete lungi, pe care și le aruncă pe spate. Dar n-am să-i spun asta. — E vorba... șovăi. E vorba... de faptul că sîntem soț și soție, Luke. Ar trebui să Împărtășim totul. N-ar trebui să ne ascundem nimic unui altuia. Eu sînt o carte deschisă! Uită-te În telefonul meu! Întind brațele. Uită-te În sertarele
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
legat papionul, observ brusc. Îmi vine să izbucnesc În lacrimi. — Becky, scumpa mea. Venetia crede că ar trebui s-o lași mai Încet. Mă uit la el mută, cu termometrul Încă În gură. — Rămîn cu tine, firește. Dacă vrei tu. Șovăie stîngaci. — Dar... dacă nu te deranjează să lipsesc o jumătate de oră, aș trece măcar să-i salut. Vin foarte mulți oameni pe care mi-ar face plăcere să-i revăd. Mi se pune un nod În gît. Lacrimile Îmi Împînzesc
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
putut uita de o ședință foto Vogue? Doamne, asta chiar Înseamnă că viața mea e zob. — Deci, totul e ok, da? și vocea Marthei ciripește veselă de la capătul firului. N-ai născut, da, sau ceva de genul ăsta? — Păi, nu... șovăi. Dar sînt În spital. În clipa În care rostesc aceste cuvinte, Îmi dau seama că n-ar trebui să am mobilul cu mine la spital. Dar, totuși, vorbesc cu cei de la Vogue. Nu se poate să nu existe o derogare
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
descifrat. — Și... zi așa, Becky, spune jovial. E Armageddon sau Pomegranate? — Poftim? mă uit la el confuză. — Azi-dimineață, cînd am ajuns acasă, am Încercat să-mi dau seama unde ești. Am scotocit prin sertare, În căutarea vreunui indiciu... zise el, șovăind. Și am dat peste Trusa de determinare a sexului copilului. Ai aflat ce e, așa-i? Mai să-mi sară inima din piept. Rahat. Trebuia să fi aruncat naibii testul la gunoi. SÎnt o proastă ce n-a văzut Parisul
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
mi-am adunat curajul de a o aduce la cunoștința vreunuia dintre ei. — Becky, vrei cumva masca de oxigen? se apropie Paula cu o mască la care e atașat un tub. Doar așa, ca să uiți un pic de durere. — Ăă... șovăi. Ar fi urît din partea mea să refuz. Bine, ok. Mersi! — Cum simți că Începe contracția, respiră În aparat, mă instruiește Paula, Întinzîndu-mi tubul. Nu sta pînă În ultima clipă! — Ok! Îmi pun masca pe nas și gură și respir adînc
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
sînt Penelopa și Ulise? Îmi șoptește Suze În ureche și eu ridic din umeri neajutorată. — Venetia, o săgetează Luke cu privirea. Noi n-am fost niciodată Penelopa și Ulise. Pentru prima oară de cînd o știu, o văd pe Venetia șovăind ușor. Nu spune nimic, se mulțumește doar să se holbeze la Luke cu un soi de sfidare. De parcă ar vrea să zică „Ba da, am fost“. Ok, trebuie să știu. — Luke, cine sînt Penelopa și Ulise? Întreb. Sper din suflet
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
această etalare a moravurilor, trebuie să ne temem în continuare să nu fie unul dintre ornamentele ambițioase pe care Horațiu ne ordonă să le înlăturăm." Chiar dacă Corneille consideră sentințele ca pe cea dintâi dintre utilitățile poemului dramatic, și chiar dacă nu șovăie să le introducă în cuvântarea personajelor sale, el le folosește totuși mult mai puțin decât autorii antici 13. "Prima (utilitate) constă în sentințele și instrucțiunile morale care pot fi semănate acolo aproape peste tot, dar trebuie folosite cu sobrietate", scrie
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
teatru, căci, prea eroice fiind, nu ar putea să impresioneze spectatorul. Stoicul este chiar prin natura lui antiteatral. Citând în Laocoon, eseu despre estetică scris în 1766, Filoctet și Trahinienele lui Sofocle, el face elogiul tragicilor greci care nu au șovăit să arate personaje care suferă în trupul lor, care jelesc, gem și strigă, atunci când durerea devine intolerabilă, în timp ce francezii, sub pretextul bunei cuviințe, au golit scena de spectacolul suferinței fizice. "Este de remarcat că printre puținele tragedii antice care ne-
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
de cea, mult mai teribilă și necesară, pe care lucrurile o pot exercita asupra noastră. Nu suntem liberi. Iar cerul ne mai poate cădea încă în cap. Și teatrul este făcut ca să ne învețe mai întâi acest lucru." Artaud va șovăi mereu între acești doi poli ai cruzimii, concepția grand-guignolesque, sălbatică, ce face sâmgele să curgă, care mutilează, care torturează corpul, și cruzimea metafizică ce rănește sufletul. Cele două pantomime ale sale, Piatra filosofală și Nu mai există cer, ilustrează aceste
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
dacă Socrate se mișcă Încă În incertitudine Între a se ocupa de filozofia Înțeleasă ca „muzică” supremă și modul obișnuit de a face muzică, așa cum le era propriu poeților care compuneau mythoi (Platon, Phaidon, 60 C-61 B), Platon nu șovăie să condamne miturile și poeții. Socrate se Întreba dacă Homer era Într-adevăr În măsură să Îi „educe” pe oameni (Republica, X, 600 C); Platon, În schimb, Îi refuza acest rol și Îndepărta din cetatea lui ideală mitul și poezia
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
A.I. ripostează, în numele Bisericii Ortodoxe, tendințelor de extindere ale catolicismului și calvinismului, decis să apere puritatea doctrinei de imixtiunile heterodoxe. Convins că limba română este în stare să exprime conceptele teologice și poate servi la oficierea serviciului divin, episcopul nu șovăie să o introducă în biserică, unde slavona începuse a-și pierde supremația. La Râmnicu Vâlcea, ca și la Târgoviște, publică, în românește, scrieri de bază pentru slujbele bisericești. Contribuția sa ține mai mult de prezentarea artistică (ilustrarea cu gravuri, realizarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]