18,429 matches
-
scaun, m-așez la altă masă, Mâncarea-i alta, râncedă, și rea. Și strada-i alta. Altu-i și orașul. Pe cale, mulți mă-ntreabă: “Nu saluți?” Dar mi-am uitat și-amicul, și vrăjmașul. Toți cunoscuții-mi sunt necunoscuți. S-au șters din minte nume și prenume. De când tu nu mai ești, mi-e tot mai greu. Trăiesc pe alt meleag, în altă lume, Și cel care trăiește nu sunt eu. 2015, februarie Referință Bibliografică: Eugen Dorcescu, Postbiografie / Eugen Dorcescu : Confluențe Literare
EUGEN DORCESCU, POSTBIOGRAFIE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1424268650.html [Corola-blog/BlogPost/377289_a_378618]
-
decât pot să știu, ca viermele face tunel în mărul discordiei. Inima și sufletul din mine se mută, se rotesc punctele cardinale și zilele se orientează spre nord. Sămânța naște întrupare înainte de a păși peste margini unde timpul nu poate șterge urmele de urme lăsate. Cerul din cer se desprinde și pământul îl prinde din urmă. Mai încrezător în tot ce există deși nimic nu am atins, nu văd nici un prag ce nu se poate trece. Referință Bibliografică: Semnele / Llelu Nicolae
SEMNELE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Semnele_llelu_nicolae_valareanu_1386872326.html [Corola-blog/BlogPost/363248_a_364577]
-
-n ferești - dar eu înăuntru - am dat foc tuturor coperților: să-mi fie măcar cald - în această ultimă noapte... ...o stea arzând - scânteie rătăcită din Marele Foc - din mine - o stea - teribil de emancipată - afară - singură pe o ramură -și-a șters aripile - cuminte - de praful și zgura de văduvie-ale cuvintelor - și-acum mă huiduie și mă descântă - luminoasă și proaspătă - precum Pasărea Măiastră: numai și numai - din spirit de contradicție *** RATAREA PLIMBĂRII am trecut printr-un crâng - de la care-așteptam minuni la
CONTRADICŢII DE PRIMĂVARĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 by http://confluente.ro/Contradictii_de_primavara.html [Corola-blog/BlogPost/349630_a_350959]
-
în când din inimă îmi rup ca să-i împrospătez culoarea, timid ca un fecior la-ntâia horă și-apleacă gazda roșul la pământ a mulțumire. la el găsesc oricând frunze curate-ntr-un sertar mă schimb și gândurile mi le șterg, le strâng apoi în coc regal, îi cer și-mi dă fărâma de culoare ce-i trebuie obrazului, pe pleoape las creionul s-alerge către tâmple iar la final cu degetele înmuiate-n roșu pe buze m-odihnesc și Soarele
LA CASA LUI de GABRIELA BLĂNARIU în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_blanariu_1469028312.html [Corola-blog/BlogPost/366608_a_367937]
-
pictat ca și în Cosmos. Pe el, în oglindire, se zăresc tablele lui Einstein (Noul Moise), cu întâia Lege a Fizicii și degetul dictator al Ființei supreme (notăm, în treacăt, că referirile la mâna sau degetul lui Dumnezeu au fost „șterse” în traducerea grecească a Vechiului Testament). Indirect, Niram proclamă aici o lume nouă și un crez renovat. Pe viitoarea pânză a reprezentărilor umane (dipticul) se vor întipări poate, cu vremea, noi plăsmuiri în locul vechilor „icoane” caduce, deja deteriorate pe la colțuri
FORMULA LUI DUMNEZEU de DAN CARAGEA în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 by http://confluente.ro/Caragea_dan_formula_lui_dumn_dan_caragea_1370353849.html [Corola-blog/BlogPost/346239_a_347568]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > AMINTIRI DESPRE IARNĂ Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1485 din 24 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului AMINTIRI DESPRE IARNĂ Fără voie să ne ceară A șters verdele de-afară, A luat un pămătuf Și-a umplut cerul de puf, Balansând un evantai A strâns frunzele pe plai, Pomilor le-a pus veston, Munții i-a tuns cu breton, A tras o perdea pe soare, Apele le-
AMINTIRI DESPRE IARNĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1485 din 24 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1422082873.html [Corola-blog/BlogPost/384558_a_385887]
-
din cânepă, la războiul ținut la păstrare în podul casei. Iar din fuiorul de in pregătit după aceleași canoane, țeseau pânză, din care ne făceau nouă, copiilor, cămășuțe. De asemenea, pentru casă, confecționau ștergare de pus la icoane, sau pentru șters vasele, mâinile și fața. Într-o zi, mai mulți copii de vârsta mea, până în zece ani, am plecat la acest lac, hotărâți să ne scăldăm și să prindem pește. Cum la undițele noastre nu venea niciun pește, am început noi
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1422624532.html [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
Maxim Mărturisitorul ne învață: „Dacă îți amintești de răul făcut de cineva, roagă-te pentru el și vei opri patima din mișcare, despărțind prin rugăciune amărăciunea de amintire a răului ce ți l-a făcut“. Devenind iubitor de oameni, vei șterge cu totul patima din suflet. Iertarea este singura cale de a te elibera de răul din tine și de răul celuilalt și de a-l încredința lui Dumnezeu care poate să ardă toată răutatea. Iertarea deschide perspectiva comuniunii cu Dumnezeu
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 by http://confluente.ro/Despre_sfanta_cruce_si_postu_stelian_gombos_1394011653.html [Corola-blog/BlogPost/383458_a_384787]
-
Toate Articolele Autorului Legenda teiului de-acasă Și-mi răsărise atunci un tei în soartă Pui primăvăratic sub caldul alizeu, Ecou al copilăriei mele-n poartă; Și-un râu de ani ce urma să ne despartă, În timp, mi-a șters potecile spre Dumnezeu. De ani și mărturii se-ncărca în ramuri, Tăcut și sfânt rotunjea coroana-n soare. Trăit lângă șosea văzuse multe neamuri, Cu joc de frunze ne imita în geamuri Și-am rămas o mistică asemănare. Se-opri
LEGENDA TEIULUI DE-ACASĂ de STELIAN PLATON în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_platon_1474238076.html [Corola-blog/BlogPost/368437_a_369766]
-
neam, ca să poată să-și respecte identitatea spirituală, personalitățile culturale, moștenirea istorică ? Întrebare, iarăși, retorică. Tot experiența mi-a arătat cum un popor, după ce a fost înrobit secole de-a rândul, când cuceritorul a făcut tot ce-a putut ca să șteargă de pe fața pământului urmele existenței sale, se poate ridica din propria cenușă și poate reconsitui după arhive și după alte relicve istorice moștenirea sa culturală. Am mai spus-o și o repet, misiunea de diplomat la Seul a fost o
NICOLAE BREBAN... de ILIE CHELARIU în ediţia nr. 105 din 15 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Nicolae_breban_.html [Corola-blog/BlogPost/341909_a_343238]
-
de Eminescu, cu o introducere de Titu Maiorescu. Printre multe alte personalități culturale C. Rădulescu - Motru spunea; * Opera lui Eminescu a pătruns până într-atâta ( în ) mentalitatea celor ce vorbesc și scriu românește, că urma ei nu se mai poate șterge pe veci: frumusețea * verbului * Eminescian, va sta încrustată deasupra, între podoabele sufletului românesc, cât timp acesta va exista. (...) Școala lui Eminescu, este prin excelență, școala culturii neamului nostru. Referință Bibliografică: Despre, Domnul Eminescu / Constanța Abălașei Donosă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
DESPRE, DOMNUL EMINESCU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_domnul_eminescu_constanta_abalasei_donosa_1326472404.html [Corola-blog/BlogPost/361259_a_362588]
-
dintr-un vulcan. A horcăit doar o dată, apoi nu s-a mai auzit decât strigătul unui elefant, undeva în apropiere. Chiorul a pus din nou ținta pe mine „Nu meriți un glonț. Tu meriți să muncești până la epuizare. Meriți să ștergem cu tine pe jos, să te umilim. Voi încă nu ați înțeles că nu sunteți la fel ca noi, că ne sunteți inferiori? Chiar nu vă duce capul deloc? Noi suntem stăpânii aici și vă punem să munciți precum animalele
CONGOLEZUL JUMA de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Congolezul_juma_ciprian_alexandrescu_1357920588.html [Corola-blog/BlogPost/348747_a_350076]
-
mine următorul, apoi următorul și următorul, până s-a terminat șirul. Mi-a venit să vărs. Tippu Tip a coborât de pe spinarea elefantului și s-a îndreptat către noi „Ce-i cu voi de v-ați tolănit așa?” M-am șters cu mâna la gură și i-am răspuns: „E vina mea, prea mărite guvernator. Mi-am revăzut părinții și frații morți și mi s-au înmuiat picioarele.” Tippu Tip mirat: „Ce bine stăpânești limba franceză, tinere! Și văd că ești
CONGOLEZUL JUMA de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Congolezul_juma_ciprian_alexandrescu_1357920588.html [Corola-blog/BlogPost/348747_a_350076]
-
îndeajuns, ușa scârțâi retractil, intră o arătare, nici cal și nici faun, cu copite pe pleoape, se așeză pe scaun și spuse, destul ați vorbit, e rușine, să trecem la fapte și plânse cu lacrimi diamantine. Nici un vers nu poate șterge scuipatul aruncat pe obrazul semenului. Mă gândesc la un Grau, dar ce contează el? Oamenii nu prea suportă recunoștința, amintirea propriei fapte ticăloase ( iartă-i, Doamne), ca și lacrimile altcuiva. Idiotul din Xeenemunde, o povestire de Nesvadba, oho! Un vânt
BĂIETE, ACUM EŞTI MATUR de BORIS MEHR în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Baiete_acum_esti_matur.html [Corola-blog/BlogPost/356568_a_357897]
-
Pârâu Publicat în: Ediția nr. 2178 din 17 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului M-am rătăcit, la fel ca prima dată, Prin pajiștea de nea a veșniciei Pe-un gând alunecând. Iar bucuriei Formă i-a dat, fereastra pomădată. Am șters o ghețișoară și-am privit Prin geamul alb, hotar spre Moș Crăciun. Întâi am vrut o vorbă să îi spun, Dar m-am oprit, văzându-l ațipit, Cu chipul luminat ca de o poznă, Cu barba spumă, peste piept lăsată
ÎN VIZITĂ LA MOŞ CRĂCIUN de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2178 din 17 decembrie 2016 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1481953179.html [Corola-blog/BlogPost/380377_a_381706]
-
un infern? Pe glia părințeasacă curge Prutul, plin de lacrimi ca pământul matern... Ignorați că minciuna e blestem, punând iar oglinda la încercare, de trădare și demonii se tem, iadul v-așteaptă plin de nerăbdare... Ne-ați izgonit, ne-ați șters chiar și din cuget, ca voi să vindeți totul mai apoi, ați uitat că-n țară avem și suflet, bucățile ce le-ați vândut din noi. Mi-e silă de trădători și îi urăsc, mi-e rușine să spun, că
MI-E SILĂ DE TRĂDĂTORI… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mihail_janto_1474582671.html [Corola-blog/BlogPost/374186_a_375515]
-
Vrei armonie și iubire când jertfa mi-a adus rușine? O, ce de ură-am adunat de când te știu și până azi! Chiar firea ta mă îmboldea să te împiedic ca să cazi... Abel se întoarce cu spatele pentru a-și șterge lacrimile, timp în care Cain se apleacă, pune mâna pe-o piatră și-l lovește cu ea în cap. Abel cade. De-abia când constată că și-a ucis fratele, Cain se dezmeticește și începe să plângă. Scena 3 Cain
TEATRU: FIAT VOLUNTAS TUA (POEM DRAMATIC) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 949 din 06 august 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_teatru_fia_george_petrovai_1375777525.html [Corola-blog/BlogPost/366626_a_367955]
-
de mână) Mă rog matale, ce-ai dori să fac ca să te pot convinge? Poate rotundu-l vrei zări? (De-abia rostește întrebarea și amândoi se înalță atât de sus, încât Pământul le apare în fața ochilor ca o bilă rotundă.) Cain: (ștergându-și sudoarea de pe frunte după revenirea instantanee, exact pe locul de unde s-au înălțat) Halal să-ți fie de ispravă, da' știu că ai putere multă! (cu îngrijorare) N-oi fi cumva chiar Necuratul? Ispititorul: (cu trufie) Ce-ți pasă
TEATRU: FIAT VOLUNTAS TUA (POEM DRAMATIC) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 949 din 06 august 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_teatru_fia_george_petrovai_1375777525.html [Corola-blog/BlogPost/366626_a_367955]
-
prin mine de parcă Aș umbla-ntr-o lume străină, Amintește-mi iubito și-ncearcă, Să m-aduci înapoi în lumină... M-a lovit peste viață-o erată Și mi-e noapte și frig și-i pustiu Din mine m-a șters dintr-odată Și nu știu oare-s mort ori nu-s viu? Referință Bibliografică: Iubito! / Gabriela Mimi Boroianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2218, Anul VII, 26 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Gabriela Mimi Boroianu : Toate Drepturile
IUBITO! de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2218 din 26 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1485439720.html [Corola-blog/BlogPost/379548_a_380877]
-
tai felii mari de lumină ca să le gust răcoarea încântat. Sunt mulțumit de câte-am strâns în mine și-abia aștept să le ofer în dar, ca vraja lor o clipă să aline orice durere, orișice amar. Din suflet am șters ultima rugină de când ființa mea a încetat să mai ofteze și să mai suspine. Trăiesc în fericire și în clar și nu mai las tristețea să-mi domine zilele-n care altu-ncerc să par. Anatol Covali Referință Bibliografică: Mai sunt
MAI SUNT ŞI TRIST CÂTE-MPLINIRI ! de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1450211317.html [Corola-blog/BlogPost/378628_a_379957]
-
este aproape teatrală. „Mina rostește cuvintele trebuincioase, mă înseamnă cu semnul crucii, îmi toarnă pe cap și pe umeri tot conținutul ibricului și mă botează în numele Tatălui, al Fiului și al Sfântului Duh. De spovedit m-am spovedit sumar : botezul șterge toate păcatele. Mă nasc din nou din apă viermănoasă și din duh rapid”. După 1964, când a ieșit din închisoare, își caută loc într-o mânăstire. Așa ajunge la Rohia, în 1980 îl tunde în monahism și îmbracă haina monahală
N.STEINHARDT-EVREUL CARE A ÎMBRĂCAT HAINA LUI HRISTOS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 992 din 18 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Nsteinhardt_evreul_care_a_im_ion_ionescu_bucovu_1379482186.html [Corola-blog/BlogPost/365065_a_366394]
-
epopee, A venit zâna cea rea (prin cea de-a ll-a Andree...) Care-a-nceput să anuleze frumoasele anticipări Schimbându-le sensul și forma, ca imposibile urări... Aducând reproșuri grave că deși neinvitată Forțând "Garda Princiară" : "iată-mă aterizată, Ca să șterg pe totdeauna tabla cu promisiuni Lăsate de cele 3 ! Le voi duce în genuni !" Frumoase și pe "din afară", cele 3 bune ursitoare ! (Precum și Cavalerul Silviu !), în clasica sărbătoare ! Iar ursitoarea rea, Andreea, cu mătura sub clar-de-lună Fără riduri și
FERMECĂTOARE URSITOARE ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1426360223.html [Corola-blog/BlogPost/377761_a_379090]
-
gânduri coboară peste mine când tu, doar câteodată, spre mine mai privești. Și crivățul se joacă pe-aleile cu soare, acolo unde poate m-aș fi plimbat și eu, mă doare curcubeul ce-n cerul meu iar moare și-i șterg cu mâna arsă o lacrimă de zeu. La tine pe terasă aș adăsta în seară și mâna mea fierbinte te-ar mângâia ușor ți-aș săruta șuvița rebelă de pe frunte și din vioara-mi veche ți-aș tot cânta cu
NELINIŞTITE APE de LEONID IACOB în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 by http://confluente.ro/Nelinistite_ape.html [Corola-blog/BlogPost/360730_a_362059]
-
din ochii frumoși și atât de triști ai Laurei. Încercă să-și stăpânească suspinele care puseră stăpânire pe ea din belșug, dar amalgamul de sentimente care-i bulversau sufletul erau mai puternice. Își strânse cu putere în brațe puiul, își șterse cu dosul palmei lacrimile, care, încăpățânate curgeau și îi zâmbi acestui suflet nevinovat, care o diviniza. Ionuț zâmbea, era fericit în brațele mamei, nu-i mai era teamă de tati și nici de nimeni altcineva, mami era cu el. Începu
D E S T I N E de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 by http://confluente.ro/Luchy_Lucia.html [Corola-blog/BlogPost/378304_a_379633]
-
copilărească, de a trece cu vederea anumite reguli impuse de părinți... Nimeni nu mai râdea... Copiii șoșoteau în camera lor și nu înțelegeau prea bine ce s-a întâmplat cu Tăticul lor. De ce o vedeau pe mama lor cum își ștergea lacrimile, mereu, pe ascuns...? Intrebări peste întrebări năvăleau în căpșoarele micuților. Se spune adesea în toate contextele posibile, că omul este o "creatură care se obișnuiește mereu cu împrejurările date...” Cel mai rău însă este atunci când, întreaga viață își schimbă
ALZHEIMER... UITAREA VEŞNICĂ de DOINA THEISS în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 by http://confluente.ro/Alzheimer_uitarea_vesnica_doina_theiss_1372971768.html [Corola-blog/BlogPost/370998_a_372327]