1,581 matches
-
2000, privind organizarea și funcționarea Regiei Autonome "Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat", publicată în Monitorul Oficial nr. 492 din 9 octombrie 2000, "Complex Buftea" situat în orașul Buftea, str. Stirbei Voda nr.36, jud. Ilfov, compus din: Palatul Știrbei, Capela Știrbei, Vila Știrbei, Clădire poartă, Clădire administrație, Construcții speciale, Parc, lac cu terenul aferent a trecut în administrarea RAAPPS și a fost deschis publicului. Moștenitorii legali ai palatului și domeniului, descendenți ai Principelui Barbu Știrbei, sunt Costinescu Tătăranu Alexandru Barbu, Costinescu
Palatul Știrbei din Buftea () [Corola-website/Science/318728_a_320057]
-
organizarea și funcționarea Regiei Autonome "Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat", publicată în Monitorul Oficial nr. 492 din 9 octombrie 2000, "Complex Buftea" situat în orașul Buftea, str. Stirbei Voda nr.36, jud. Ilfov, compus din: Palatul Știrbei, Capela Știrbei, Vila Știrbei, Clădire poartă, Clădire administrație, Construcții speciale, Parc, lac cu terenul aferent a trecut în administrarea RAAPPS și a fost deschis publicului. Moștenitorii legali ai palatului și domeniului, descendenți ai Principelui Barbu Știrbei, sunt Costinescu Tătăranu Alexandru Barbu, Costinescu Petre Nicolae
Palatul Știrbei din Buftea () [Corola-website/Science/318728_a_320057]
-
Ilfov, compus din: Palatul Știrbei, Capela Știrbei, Vila Știrbei, Clădire poartă, Clădire administrație, Construcții speciale, Parc, lac cu terenul aferent a trecut în administrarea RAAPPS și a fost deschis publicului. Moștenitorii legali ai palatului și domeniului, descendenți ai Principelui Barbu Știrbei, sunt Costinescu Tătăranu Alexandru Barbu, Costinescu Petre Nicolae, Costinescu Tătăranu Gheorghe, Flondor Iancu, Flondor Mircea, Pană Maria Barbara și Hiott Constantin. Cel care s-a ocupat de vânzarea palatului este baronul austriac Jakob Kripp, soțul Ilenei Costinescu Tătăranu, fiica primului
Palatul Știrbei din Buftea () [Corola-website/Science/318728_a_320057]
-
și ale rudelor acestora. Din pictura executata în 1890 de Gheorghe Tattarescu, rudă cu familia Știrbeilor, au mai rămas doar fragmente din pictura Maica Domnului cu Isus în brațe, restul picturilor și textul "“Acest sfânt lăcaș fondat de Vodă Barbu Știrbei și soția sa Elisaveta s-a terminat de fiul lor Alexandru Barbu Știrbei în anul 1890”", fiind pierdute. Accesul în capelă se face pe o scară monumentală compusă din două rampe de formă semicirculară, construite din marmură de Carrara. În
Palatul Știrbei din Buftea () [Corola-website/Science/318728_a_320057]
-
cu familia Știrbeilor, au mai rămas doar fragmente din pictura Maica Domnului cu Isus în brațe, restul picturilor și textul "“Acest sfânt lăcaș fondat de Vodă Barbu Știrbei și soția sa Elisaveta s-a terminat de fiul lor Alexandru Barbu Știrbei în anul 1890”", fiind pierdute. Accesul în capelă se face pe o scară monumentală compusă din două rampe de formă semicirculară, construite din marmură de Carrara. În Capela Palatului, care cuprinde un cumul de elemente gotice, bizantine și renascentiste, au
Palatul Știrbei din Buftea () [Corola-website/Science/318728_a_320057]
-
scară monumentală compusă din două rampe de formă semicirculară, construite din marmură de Carrara. În Capela Palatului, care cuprinde un cumul de elemente gotice, bizantine și renascentiste, au fost înhumate următoarele persoane din Neamul Știrbeilor: În 1992, în capela familiei Știrbei regizorul Francis Ford Coppola a filmat câteva scene din filmul „Dracula”. În 2002 capela a fost spartă și sicriele vandalizate de către niste băieți de 15-16 ani. Căutau aur, pietre prețioase, odoare bisericești, neștiind ca domnitorul Dimitrie Știrbei și nici urmașii
Palatul Știrbei din Buftea () [Corola-website/Science/318728_a_320057]
-
în capela familiei Știrbei regizorul Francis Ford Coppola a filmat câteva scene din filmul „Dracula”. În 2002 capela a fost spartă și sicriele vandalizate de către niste băieți de 15-16 ani. Căutau aur, pietre prețioase, odoare bisericești, neștiind ca domnitorul Dimitrie Știrbei și nici urmașii lui nu au fost înmormântați astfel împodobiți. Din cele 12 sicrie, în care odihneau descendenți și rude ale celebrului neam, au mai rămas întregi doar trei. În spatele capelei, într-un fel de groapă comună, sunt aruncate de-
Palatul Știrbei din Buftea () [Corola-website/Science/318728_a_320057]
-
măsurătorilor. De aceea, pentru a evita neînțelegerile, se cerea folosirea palmei cu care se făcuse anterior măsurătoarea unei moșii . În 1855 s-au unificat cele două etaloane vechi într-unul mediu, adaptat sistemului metric, cunoscut sub numele de "palma lui Știrbei vodă". "Palma lui Șerban vodă" a fost stabilită în timpul domniei lui Șerban Cantacuzino (1678-1688). În măsură modernă "palma lui Șerban vodă" păstrată pe o șipcă de lemn de la sfârșitul secolului 18 cu textul: "„palma domnească a lui Șerban vodă; opt
Palmă (unitate de măsură) () [Corola-website/Science/321055_a_322384]
-
Constantin Brâncoveanu (1688-1714), având 25,25 cm, fiind ceva mai mare decât cea anterioară, a lui Șerban vodă. Palma lui Constantin vodă a fost folosită mai rar decât cea al lui Șerban vodă, fiind întâlnită îndeosebi în Oltenia. "Palma lui Știrbei vodă" a fost stabilită în timpul domniei lui Barbu Știrbei (1849-1853 și 1854-1856). În septembrie 1855 Vornicia din Lăuntru a propus și domnul Barbu Știrbei a aprobat ca stânjenul folosit în țară "„să se determineze după sistemul metric, hotărându-se a
Palmă (unitate de măsură) () [Corola-website/Science/321055_a_322384]
-
mai mare decât cea anterioară, a lui Șerban vodă. Palma lui Constantin vodă a fost folosită mai rar decât cea al lui Șerban vodă, fiind întâlnită îndeosebi în Oltenia. "Palma lui Știrbei vodă" a fost stabilită în timpul domniei lui Barbu Știrbei (1849-1853 și 1854-1856). În septembrie 1855 Vornicia din Lăuntru a propus și domnul Barbu Știrbei a aprobat ca stânjenul folosit în țară "„să se determineze după sistemul metric, hotărându-se a fi pe viitor de o lungime de 2000 de
Palmă (unitate de măsură) () [Corola-website/Science/321055_a_322384]
-
folosită mai rar decât cea al lui Șerban vodă, fiind întâlnită îndeosebi în Oltenia. "Palma lui Știrbei vodă" a fost stabilită în timpul domniei lui Barbu Știrbei (1849-1853 și 1854-1856). În septembrie 1855 Vornicia din Lăuntru a propus și domnul Barbu Știrbei a aprobat ca stânjenul folosit în țară "„să se determineze după sistemul metric, hotărându-se a fi pe viitor de o lungime de 2000 de milimetre sau de 2 metre și aceasta să serve de bază de acum înainte la
Palmă (unitate de măsură) () [Corola-website/Science/321055_a_322384]
-
de Resbel" (după ortografia vremii). La momentul înființării, era a șasea școală de stat major din Europa, înființată după cele din Berlin, Viena, Paris, Torino și Bruxelles. În anii 1889-1897, Școala Superioară de Război a funcționat în clădirea din strada Știrbei Vodă, unde își are acum sediul Direcția Națională Anticorupție. În toamna anului 1897, "Școala Superioară de Război" s-a mutat în clădirea din actualul bulevard Nicolae Bălcescu (vis-a-vis de sala Dalles), unde a funcționat împreună cu Marele Stat Major, până în anul
Universitatea Națională de Apărare „Carol I” () [Corola-website/Science/322388_a_323717]
-
care a făcut istorie. Ioan Cuza apare în portretul lui Mișu Popp în costum de paradă, lentă și mantie, cu multe decorații. Chipul lui degajă o forță morală și o asemănare fizică suficientă, diferită prin comparație cu portretul lui Barbu Știrbei, domnitorul sub care artistul a trăit mai mult timp în Țara Românească. Chiar dacă, multe din portretele lui Mișu Popp nu sunt cele mai bune din câte a creat, reprezentative pentru artist sunt portretele lui Vasile Alecsandri, Alecu Russo, Gheorghe Lazăr
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
pe 7 hectare din Parcul Tineretului, salvarea de la demolare a unui număr de clădiri de patrimoniu de pe Șoseaua Kiseleff, anularea deciziei de demolare a Pieței Matache și anularea unui proiect care ar fi construit o clădire de birouri în cadrul Palatului Știrbei pe Calea Victoriei. Asociația a reușit de asemenea să facă în 2009 câteva schimbări la legea urbanismului. Cu toate acestea, au existat și cazuri în care Nicușor Dan și asociația Salvați Bucureștiul nu au reușit să salveze câte o construcție, ca
Nicușor Dan () [Corola-website/Science/326004_a_327333]
-
Ilinca, Costache Neaga, Dobre ... Dumitra, preotul Marin erei, Dumitra prezv[iter], Radu, Badea prezv[iter], d[omnul] logof[ăt] Gheorghe Protopopescu, Joița, și s-a săvrșit și s-au sf[i]nțit în zilele lum[i]natului domn Barbul Dimitrie Știrbei voivod, leat 1849 dece[mbrie] 6. Dimitrie zugravu, Gheorghie zugravu și Costandin Zugravu ot Roata”". Pisania preia la început informațiile despre ridicarea bisericii, de la o pisanie inițială, pierdută la momentul refacerii ei. Din ea aflăm anul și domnia. Pe ctitorii
Biserica de lemn din Sârbenii de Jos () [Corola-website/Science/323025_a_324354]
-
București în 1774, mai întâi despre evenimentele ce frământau locuitorii din zonă: "„La anu 1849, pre când prințipatu era plin de oștirile rusești și turcești, s-au mai liniștit pacea în prințipatu Valahiei, puindu-se domn Țării Rumânești Barbul Dimitrie Știrbei voivod. Și am scris eu, să să țină minte. Dimitrie zugrav ot satu Roata de Jos”", apoi despre zugrăveala bisericii: "„Sfânta biserică din Sărbeni s-au început a jugrăvi în anu 1849, când au luat și sfințire, și s-au
Biserica de lemn din Sârbenii de Jos () [Corola-website/Science/323025_a_324354]
-
pare că Marele A'Tuin - țestoasa gigantică pe spatele căreia se află Lumea Disc - și-a modificat drumul și se îndreaptă spre un soare roșu cu opt sateliți. Vânturache și Doiflori sunt însoțiți de Cohen Barbarul, un erou bătrân și știrb și de Bethan, o virgină salvată de cei trei. Vânturache devine unul dintre foarte puținii oameni care intră pe domeniul Morții fiind în viață, găsindu-l acolo pe Doiflori care joacă cărți cu Cei Patru Călăreți ai Apocalipsei. Când o
Lumină fantastică () [Corola-website/Science/323257_a_324586]
-
a existat în decursul existenței Principatelor Române: Transilvania, Moldova și Țara Românească, până la desființarea sa în 1786 în teritoriile Imperiului Austriac de către Iosif al II-lea, 1855 în Moldova, și 1856 în Țara Românească de către Barbu Știrbei. Robia este un statut de servitudine, având aspecte comune, dar și diferențe, cu șerbia (iobăgia) și cu sclavia. A fost, cu precădere, situația persoanelor de etnie romă. În Moldova au existat robi tătari, capturați în timpul bătăliilor pierdute de ei, și
Robia în țările române () [Corola-website/Science/323267_a_324596]
-
Petre Alexandrescu (n. 1828, Craiova - d. 18 iulie 1899, Brăila) a fost un pictor român. A urmat Școala Centrală din Craiova unde l-a avut profesor pe pictorul Constantin Lecca. Domnitorul Barbu Știrbei l-a remarcat pe tânărul Petre Alexandrescu, care la numai 17 ani era suplinitor la o catedră de desen din orașul lui natal. Domnitorul, impresionat de talentul acestuia a hotărât în 1851 să-l trimită în străinătate pentru aprofundarea studiilor
Petre Alexandrescu (pictor) () [Corola-website/Science/326731_a_328060]
-
prin remotorizare, din ICAR M23b, care era construit la fabrica ICAR pe baza unei licențe a aparatului Messerschmitt M23b. Avioanele destinate școlilor de pilotaj erau cu două locuri, dar, la comandă, cum au fost de exemplu avioanele construite pentru Marina Știrbei (YR-MAI) și Constantin Suțu (YR-CCI) s-au realizat și avioane monoloc, prin acoperirea postului din față. Locul respectiv a putut fi folosit ca spațiu suplimentar pentru bagaje și pentru rezervoare de benzină suplimentare, care au mărit autonomia avioanelor și au
ICAR Universal () [Corola-website/Science/325728_a_327057]
-
Pitia, Floria St[an]g[a], Radu St[a]ngu, ... Radu ... Marin Stânga, Gheorghe Ocheșel, Costând[i]n Andrica cu fii”". Pisania pare a fi o continuare a unei pisanii introductive, probabil datata, care astăzi lipsește. Totuși domnia lui Barbu Știrbei fixează renovarea bisericii la mijlocul secolului 19. Păstrează în mare parte formele inițiale, databile în secolul 18. Corpul bisericii este împărțit de la apus la răsărit în încăperile tradiționale: pridvor, pronaos, naos și altar. Pronaosul, naosul și altarul sunt cuprinse sub o
Biserica de lemn din Scoarța-Pietriș, Gorj () [Corola-website/Science/322125_a_323454]
-
Jules află că ei vor fi moștenitorii tronului. În august 2008, scenaristul și regizorul Michael Damian a spus reporterilor de la OK Magazine că "lucrează la un scenariu denumit "Christmas At Castlebury Hall"". Filmările au avut loc la Castelul Peleș, Castelul Știrbei și Palatul Bragadiru și în studiourile MediaPro, București, România în februarie-martie 2011. Director de imagine al filmului este Viorel Sergovici.<br> La 16 iulie, Michael Damian anunță noul nume al filmului: "A Princess for Christmas".
Crăciunul la Castel () [Corola-website/Science/330716_a_332045]
-
decorată cu Ordinul Virtutea Aeronautică cu însemne de pace. În 1938 se căsătorește cu Grigore Stoenescu, om bogat, cu pasiunea aviației. În 1941 își va pierde tatăl, care a încurajat-o, după ce își pierduse și mama. În urma propunerii prințesei Marina Știrbei de a înființa o formație de avioane sanitare pentru transportul răniților cu avioane pilotate de femei, Forțele Aeriene Regale ale României invită la manevrele militare regale de la Galați, din 1938, pe Mariana Drăgescu, Nadia Russo, Virginia Thomas, Virginia Duțescu și
Irina Burnaia () [Corola-website/Science/330888_a_332217]
-
semnificativ. De aceea, încă de la începutul secolului au fost făcute planuri și s-a propus construirea unei biserici noi, de dimensiuni mai mari, care să fie reprezentativă pentru statutul comunității. Acest lucru a căpătat forme concrete în timpul domniei lui Barbu Știrbei (1849—1853). În afară de concerte de orgă sau clavecin, în biserică se desfășoară și alte evenimente culturale. Astfel, în perioada 21-24 martie 2013, în biserică s-a organizat „Festivalul Jazz In Church”.
Biserica Evanghelică C.A. București () [Corola-website/Science/329073_a_330402]
-
este o biserică ortodoxă, aflată pe str. Știrbei Vodă nr. 97, sector 1, declarată monument istoric cu . Din documente rezultă că a fost construită în jurul anului 1760 de clucerul Dona și soția sa Zamfira, cu hramul Sfântul Mucenic și Arhidiacon Ștefan. După reparațiile din anii 1853 și 1877
Biserica Sfântul Ștefan „Cuibul cu Barză” din București () [Corola-website/Science/329102_a_330431]