2,363 matches
-
sovietică, să ajungă la sursele puterii”. Pe de altă parte au existat însă unele analogii de natură ideologocă cum ar fi cea legată de dorință fruntașului comunist român exprimată la reforma agrara din 1945, de a se colabora cu toata țărănimea, „acuzație aproape identică aceleia îndreptată împotriva Partidului Comunist Iugoslav”, care „apreciase țărănimea mai presus de clasa muncitoare”, nereușind „să realizeze distincția dintre chiaburi și ceilalți țărani”. O altă asemănare poate fi extrasa din aluzia făcută la orientarea lui Lucrețiu Pătrășcanu
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
însă unele analogii de natură ideologocă cum ar fi cea legată de dorință fruntașului comunist român exprimată la reforma agrara din 1945, de a se colabora cu toata țărănimea, „acuzație aproape identică aceleia îndreptată împotriva Partidului Comunist Iugoslav”, care „apreciase țărănimea mai presus de clasa muncitoare”, nereușind „să realizeze distincția dintre chiaburi și ceilalți țărani”. O altă asemănare poate fi extrasa din aluzia făcută la orientarea lui Lucrețiu Pătrășcanu către o politică „naționalist șovina”, antimaghiară, care în contextul anului 1948 putea
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
de trai al cetățenilor scade permanent. În comparație cu anul 1945, prețurile produselor alimentare au crescut cu 740%, în timp ce salariile au sporit numai cu 9%. Politică „titoistă” pentru lumea satelor tinde către „ruinarea paturilor de țărani săraci și mijlocași și spre subjugarea țărănimii de către chiaburi”, vehiculându-se teoria „integrării pașnice a chiaburimii în socialism.” În acest sens s-ar fi exprimat Neșcovici, unul din ideologii regimului, care spunea: „Nu trebuie să exageram cu povestea luptei de clasă la noi. Chiaburimea noastră nu este
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
poate construi socialismul în nicio țară „fără ajutorul Uniunii Sovietice, fără sprijinul democrațiilor populare, fără sprijinul mișcării muncitorești internaționale”. Nouă pătură conducătoare iugoslavă a înlăturat din funcțiile importante ale aparatului de stat pe „adevărații reprezentanți ai clasei muncitoare și ai țărănimii muncitoare, punând în locul lor elemente naționaliste, șovine și fasciste, reprezentante ale burgheziei”. Pe de altă parte sunt desființate organizațiile „democratice” ale minorităților naționale, „conducătorii cinstiți ai acestora sunt arestați și nimiciți”. O adevărată dramă este considerată imposibilitatea cetățenilor iugoslavi de
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
ar fi reușit să pătrundă și în studiourile lor, dirijându-le firava producție. Spre exemplu, în filmul „Tinerețe nemuritoare” sunt prezentați că organizatori ai acțiunii de rezistență din timpul războiului „elementele burgheze.” Mai mult, în filmul „Poporul acesta va trăi” țărănimea este înfățișata că „forță conducătoare în lupta de eliberare”, iar muncitorii că o „clasa de lumpenproletari, de vagabonzi și de hoți”. Pentru ultimii ani este reclamata editarea a sute de mii de exemplare „dintr-o literatura triviala și bulevardiera, după
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
unelte și mâncare dacă mai încăpeau, plus copiii, indiferent de vârstă. Restul lucrurilor (casă, turmă de oi, vaci, recolta de pe campa a rămas de izbeliște. A fost jale mare!” Una din problemele abordate de presă gorjeana are în vedere situația țărănimii din țara vecină. Într-o primă etapă, după ruptură cu Moscova, regimul de la Belgrad a acționat în direcția generalizării cooperativizării agriculturii, prevăzută de altfel și într-o lege specială, adoptată în iunie 1949. Depășinduse uneori cadrul legal s-a promovat
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
aproximativ 200 țărani „care opuseseră rezistență autorităților titoiste ce luau cu forța de la țărani cereale din noua recolta”. Conform spuselor publicației, Iugoslavia ar fi amenințată cu foametea, „guvernul tito-fascist luând hotărârea să reducă rația de pâine cu 10%”. Conform articolului „Țărănimea iugoslavă lupta împotriva rânduielilor fasciste ale clicii lui Tito”, presa de la Belgrad ar fi recunoscut că agricultorii iugoslavi au refuzat în toamna și primăvară să însămânțeze terenurile arabile, lăsândule necultivate în proporție de 40%, eschivându-se, de asemenea, de la predarea
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
Nu vom face nici un fel de compromisuri față de cei care sunt împotriva socialismului. Pe aceștia îi vom face inofensivi în cel mai uman mod cu putință”. Anul 1951 debutează în aceeași notă de ostilitate față de evoluțiile din sudul Dunării. Articolul „Țărănimea muncitoare din Iugoslavia jegmănită crunt de regimul titoist” face o critică severă sătenilor înstăriți avantajați de „legea moștenirii”, recent promulgată, ce prevedea impozite exagerate. Conform relatării, sătenii săraci sunt obligați să-și vândă la prețuri de nimic pământul și alte
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
transporturi, gaze, electricitate, telefon. „Ministerul de Finanțe titoist - spune un articol - a declarat cu această ocazie că o scădere a nivelului de trai este inevitabilă”. Mai exact, conform unui alt articol „costul călătoriilor s-a triplat în Iugoslavia”. Articolul intitulat „Țărănimea muncitoare din Iugoslavia în lanțul robiei fasciste a clicii lui Tito” prezintă o atmosferă ce ar putea contura impresia „iadului pe pamant”. Autorul relatează despre comisii fiscale ce controlează satele, inventarul agricol complet depășit, „jefuirea țărănimii muncitoare și propășirea gospodăriilor
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
în Iugoslavia”. Articolul intitulat „Țărănimea muncitoare din Iugoslavia în lanțul robiei fasciste a clicii lui Tito” prezintă o atmosferă ce ar putea contura impresia „iadului pe pamant”. Autorul relatează despre comisii fiscale ce controlează satele, inventarul agricol complet depășit, „jefuirea țărănimii muncitoare și propășirea gospodăriilor chiaburești” etc. De-a dreptul înfiorător sunt etichetate, prin comparație, prețurile produselor. De exemplu, un kilogram de cuie reprezintă contravaloarea a 50 kg de grâu sau un costum de haine țărănești ar costa aproximativ cât 1200
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
contravaloarea a 50 kg de grâu sau un costum de haine țărănești ar costa aproximativ cât 1200 kg grâu. Nu știm cât de reale pot fi aceste cifre, poate că da. Cu adevarat exagerată ni se pare afirmația conform căreia țărănimea din statul vecin „lupta cu dârzenie în front unic cu clasa muncitoare și cu toate forțele patriotice ale țării împotriva lui Tito și a clicii lui fasciste, dușmanii ei de moarte, odioșii agenți ai imperialismului american”. În mare parte prețurile
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
au pluguri de fier, 43% din lemn, iar 20% deloc. Dacă produsele exportate, de regulă agricole, au prețuri „de nimic”, armele furnizate de occidentali costă neobișnuit de mult. Conducerea de la Belgrad creează, pe de altă parte, „toate condițiile pentru jefuirea țărănimii muncitoare și propășirea gospodăriei chiaburești”. Funcționează, de asemenea, un sistem de „grele cote de predare”, rechiziționarea forțată a cerealelor devenind un fenomen cotidian. „Bande înarmate de titoiști blochează sate și raioane întregi” și fac percheziții în casele oamenilor luându-le
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
se folosește „muncă forțată a țărânilor”, pentru că sute de mii sunt trimiși în mine și la edificarea obiectivelor militare, din ce in ce mai numeroase. Aici primesc un salariu derizoriu, „trăind un regim întocmai că al lagărelor de concentrare”. Autorul articolului crede că suferințele țărănimii iugoslave s-ar explică foarte simplu prin neinspirată măsură de a se reintroduce relațiile capitaliste în agricultură, precum și a politicilor costisitoare de înarmare, ceea ce a condus la sporirea neîncetata a impozitelor directe pentru sătenii cei mai săraci, în timp ce ale chiaburilor
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
de trai al populației. Dacă în 1947, pentru fiecare 1000 dinari cheltuiți pentru mărfuri de larg consum se plăteau 470 dinari, în 1949 se plăteau 670 dinari. Pe același ton, în articolul „Cooperativele titoiste, odioase mijloace de cruntă exploatare a țărănimii muncitoare”, cititorii Gorjului primesc amănunte despre tentativele conducerii iugoslave de a introduce elemente ale economiei de piață. „Acest regim - susține comentatorul - prin restaurarea relațiilor capitaliste, și-a creat la oraș o bază de clasă din elemente exploatatoare, speculanți, criminali de
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
așa numitele consilii țărănești, constituite de titoiști pe lângă aceste zadrugi-ferme, sunt chemate să joace același rol că și așa numitele consilii muncitorești din întreprinderi, ale căror sarcini constau în a aproba tot ceea ce fac administratorii titoiști”. Erau suficiente motive că „țărănimea muncitoare din Iugoslavia tarata cu forța de către titoiști în așa numitele cooperative de muncă, își dă seama că organizarea actuala a acestor zadrugi o împinge într-o situație și mai grea”. Publicația raionului Târgu-Jiu comentează, de asemenea, articolul „Dificultăți alimentare
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
în consiliile de administrație, preocupați de afacerile bancare, industriale, sau comerciale, dar și mari moșieri 67. După 1920, depășind o perioadă de criză, PNL și-a lărgit baza socială atrăgând intelectuali, burghezie mică și mijlocie, fruntași ai băncilor comerciale, sau țărănime înstărită 68. Lărgirea bazei sociale a fost o necesitate pentru PNL, făcând parte dintre măsurile inițiate pentru adaptarea la noile condiții sociale și politice create după 1918, ca urmare a Marii Uniri și a reformelor electorală și agrară. În 1920
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
din organizațiile orășenești. Este consemnată, uneori și prezența unui număr considerabil de simpatizanți din rândul muncitorilor, la întrunirile georgiștilor 162, dar nu este dovedită și participarea lor activă la manifestările politice ale partidului. Adeziunea unui număr important de reprezentanți ai țărănimii la PNL-Gh. Brătianu este atestată, de asemenea, în fișele de înscriere, care consemnează profesiunile de "plugar" sau "agricultor" ale solicitanților 163. Ca și în cazul muncitorilor, participarea activă a georgiștilor, reprezentanți ai intereselor țărănimii, la acțiunile politice ale partidului este
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
unui număr important de reprezentanți ai țărănimii la PNL-Gh. Brătianu este atestată, de asemenea, în fișele de înscriere, care consemnează profesiunile de "plugar" sau "agricultor" ale solicitanților 163. Ca și în cazul muncitorilor, participarea activă a georgiștilor, reprezentanți ai intereselor țărănimii, la acțiunile politice ale partidului este, însă, mai puțin dovedită. Ei formau cercul simpatizanților sau cel al membrilor de rând ai partidului 164. Pe toată durata existenței sale, PNL georgist a desfășurat o propagandă activă, prin intermediul organelor sale de presă
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
considerate măsuri prioritare în condițiile crizei economice. Ocrotirea industriei și îngrădirea șomajului prin lucrări de refacere a căilor de comunicație, sprijinirea comerțului prin colaborarea cu capitalul străin, normalizarea condițiilor de acordare a creditelor pentru toate intreprinderile, întărirea agriculturii și stimularea țărănimii, prin măsuri pentru consolidarea datoriilor agricole, erau soluții menite să asigure dezvoltarea economiei naționale. În același capitol din program se afirma că "PNL consideră agricultura cu toate ramurile sale cel mai însemnat izvor de bogăție și cel mai cuprinzător câmp
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
politice față de politica internă și externă, caracteristicile monarhiei române, sau dezvoltarea curentelelor sociale și politice extremiste. În decembrie 1935, Radu Lascu aprecia că, în condițiile menținerii cenzurii, discuția asupra Mesajului regal devenea un simplu simulacru. El critica indiferența guvernului față de țărănime și de muncitori, precum și tendința de suprimare a libertăților cetățenești, care reieșea din proiectele de legi anunțate de cabinet 407. În iarna anului 1936, în timpul discuției la Mesajul tronului, C. Zamfirescu constata, din nou, că, în România, unde executivul avea
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
precizau principiile care stăteau la temelia acțiunii comune a celor două partide: principiul național, în sensul restrângerii amestecului străinilor și sporirii drepturilor românilor "dinăuntru și din afară" și principiul constituțional, în sensul menținerii și apărării Constituției existente, care "a dat țărănimii pământul și votul obștesc, iar țării Dinastia și așezământul monarhic"602. Formulările la adresa coroanei par estompate. Se spune numai că lupta celor două partide "e lupta de mântuire a Coroanei". În manifest sunt precizate, din nou, obiectivele comune ale celor
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
o parte, burghezia industrială și bancară și, pe de alta, micii proprietari țărani și meșteșugari. Rezistențele la primele încercări de planificare urbană au rezultat mai ales din presiunile exercitate la nivelul central al statului de către reprezentanții micii burghezii și ai țărănimii independente; aceste categorii se temeau de orice modificare a principiilor proprietății funciare. În perioada interbelică, reflecțiile asupra planificării urbane nu s-au concretizat în realizări efective. În virtutea respectului scrupulos față de proprietatea privată, puterea politică nu a controlat operațiile de reconstrucție
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și deosebiri cu satul devălmaș românesc Irina Stănculescu, Institutul de Sociologie În 1843 Franz Ludwig Maria August freiherr von Haxthausen-Abbenburg, nobil din Westfalia, cercetător al vieții rurale, pornește într-o călătorie în Rusia la invitația țarului, pentru a studia situația țărănimii. În lucrarea publicată în urma acestei călătorii, Haxthausen descrie satul devălmaș rusesc („mir”-ul) și în mod special familia, alcătuirea gospodăriei, sistemul de proprietate asupra pământului, cu părțile lui devălmașe și cele aparținând gospodăriilor. Observațiile sale au rămas o referință în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
în imperiul rus (Starr, 1968, 469). Înarmat cu scrisori de recomandare oferite de însuși țarul Nicolae și cu un număr impresionant de documente de arhivă, Haxthausen își începe călătoria prin Rusia în martie 1843, cu scopul de a studia starea țărănimii. Timp de șase luni, urmând un traseu dinainte stabilit de autoritățile ruse, străbate partea europeană a Rusiei, Caucazul și Crimeea, fără însă a reuși să acopere decât un spațiu relativ redus din imensitatea imperiului de la răsărit. Trecând prin orașe și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
unde era sediul primăriei pe atunci, iată-ne în fața primarului ... o figură acră, destul de colorată, fost lăcătuș la o întreprindere din Bârlad. Nu se știa dacă are la bază sau nu școala primară, dar era reprezentantul clasei muncitoare în rândul țărănimii refractare din comuna noastră. Eu am stat deoparte, căci nu mi se prevestea nimic bun. Tata, calm, începe prin a-i spune că a fost și el notar în acest sat cu vreo 20 de ani în urmă, că aici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]