KorAP: Find »[drukola/base=țar & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...60 61 62 ...277 >

6,901 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665

să-și trădeze interesul însă. Interveni neutru: ― Bănuiesc că va fi informat la timp despre schimbarea asta. ― Ha, ha, ha! Atât cât îl cunosc eu pe țar, mă îndoiesc. Oricum, cred că noul general va veni și cu instrucțiuni noi. țarul Alexandru a acceptat, în sfârșit, ideea prințului regent al Suediei, nimeni altul decât celebrul Jean-Baptiste Bernadotte... ― Vreți să spuneți, fostul mareșal al Franței? ― Exact! Prințul regent, care urmărește cu mult interes negocierile de aici, de la București, și care, în particular

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
Franței? ― Exact! Prințul regent, care urmărește cu mult interes negocierile de aici, de la București, și care, în particular vorbind, apreciază mult prestația dumneavoastră, Alteță, în cadru acestora, a venit cu o idee de-a dreptul genială. El i-a scris țarului, sugerându-i să renunțe la stabilirea graniței pe Siret și să accepte o graniță onorabilă pe râul Prut, cu acces la mare prin brațul Chilia. Dar... (Și aici, Hummel ridică indexul lui osos.) Dar să pretindă, în schimb, o alianță

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
un subînțeles neremarcat însă de consul. ― Vinul?.. Fără îndoială! ― ...neîndoit, vreți să spuneți! Da, ca să putem închina, cum se cuvine, pentru apropiata plecare a Marelui Komandir. ― Ce? Ah!... Adică, pleacă? ― Destul de curând, bănuiesc. Oricum, la comanda armatei ruse de la Dunăre, țarul l-a numit deja pe amiralul Pavel Ciciagov. Și acum, partea cea mai interesantă: generalul Kutuzov încă nu știe nimic despre această schimbare. ― Ha, ha, ha! I-au făcut-o! I-au făcut-o! ― Ba, mai mult! Amiralul a și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
I-au făcut-o! I-au făcut-o! ― Ba, mai mult! Amiralul a și plecat spre noul său post, cu o suită impresionantă și cu instrucțiuni precise primite direct de la Alexandru, în timp ce generalul încă nu a aflat nimic. ― Da, da! țarul nu l-a agreat niciodată pe Kutuzov. Asta e foarte clar! Păi, așa stând lucrurile, cred că putem dormi liniștiți. Războiul ruso-turc va continua. Altminteri, nu văd de ce ar fi făcut țarul această schimbare, de ce ar fi trimis forțe noi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
generalul încă nu a aflat nimic. ― Da, da! țarul nu l-a agreat niciodată pe Kutuzov. Asta e foarte clar! Păi, așa stând lucrurile, cred că putem dormi liniștiți. Războiul ruso-turc va continua. Altminteri, nu văd de ce ar fi făcut țarul această schimbare, de ce ar fi trimis forțe noi. Asta e clar! De acum, Napoleon poate lovi Rusia fără probleme. Va fi o victorie, o victorie demnă de geniul lui Napoleon. ― Mă tem că nu ați înțeles, Excelență. Amiralul a primit

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
Excelență. Amiralul a primit instrucțiuni precise tocmai pentru încheierea păcii. ― Nu se poate! Nu pot să cred! Nu, aici se vede lucrătura zarafului. Da, da! Aici e mâna lui. Armeanul acela a pus totul la cale. L-a îmbrobodit pe țar. L-a cumpărat, desigur, așa cum îi cumpără pe toți. Ah, am spus demult: acest om trebuie să dispară! Femeia auzi ultimele lui cuvinte chiar dacă el le strecurase printre dinți și disprețul ei pentru agitația necontrolată și pentru absența oricărei abilități

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
la conducerea armatei ruse de la Dunăre. Prietenul lui, contele, chiar i se plângea că nici măcar el, în calitatea pe care o avea, nu fusese pus în temă despre această schimbare. Aflase cu totul întâmplător. O persoană de încredere din anturajul țarului îi spusese că amiralul Pavel Ciciagov intrase în cabinetul lui Alexandru, unde rămăsese suspect de mult, și primise unele instrucțiuni. Contele îl mai informa că Ciciagov plecase deja din Sankt Petersburg, nu singur, ci însoțit de o adevărată suită. În

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
exprima speranța că scrisoarea va ajunge cu mult înaintea sosirii amiralului la București. Kutuzov pufni pe nări, fără să-și seama de asta, și măsură odaia de câteva ori. Senatorul îi dezvăluise conținutul celor două rescripte semnate și încredințate de țar lui Ciciagov. În cazul în care, la sosirea acestuia în capitala țării Românești, tratatul de pace ar fi fost deja semnat, amiralul trebuia să-i înmâneze lui Kutuzov rescriptul prin care Alexandru își exprima mulțumiririle și... toate celelalte politețuri de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
grabnice a tratatului de pace. În cazul acesta, Kutuzov ar fi primit cel de al doilea rescript, cu „avansarea” sa la demnitatea de simplu membru al Consiliului de Stat. Un rictus de amărăciune îi spulberă simetria obrazului. Generalul recunoscuse stilul țarului de a umili prin generozitate pe cei care nu se bucurau de nici o simpatie din partea sa. Se opri în fața ferestrei, dar își feri ochii de lumina puternică. Se anunța o zi călduroasă, însă el simțea doar un gol de frig

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
pe un câmp de luptă. Doar el și acea stare suprafirească de dinaintea unei bătălii decisive, acea convingere nestrămutată că strategia aleasă îl va conduce sigur la victorie. Zâmbi cu mândrie. El, Kutuzov, era un maestru al strategiei militare. În privința asta, țarul își dovedise din plin incompetența la Austerlitz, în bătălia celor trei împărați. Nu ascultase de sfatul lui. Îi ignorase strategia și pierduse rușinos în fața acelui corsican parvenit și încornorat pe deasupra, care practica paradoxul cu nonșalanță autoproclamându-se „împărat al republicii”. țarul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
țarul își dovedise din plin incompetența la Austerlitz, în bătălia celor trei împărați. Nu ascultase de sfatul lui. Îi ignorase strategia și pierduse rușinos în fața acelui corsican parvenit și încornorat pe deasupra, care practica paradoxul cu nonșalanță autoproclamându-se „împărat al republicii”. țarul îl ignora, nu-l asculta și nu-l simpatiza pentru că nu-i putea înghiți superioritatea. Acesta era fondul problemei. Acel om cu chip de înger, dar plin de rele bine ascunse pornise atunci la bătălie cu totul orbit de marea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
și înghiți încă o doză mare de votcă. Simțea sub frunte doar un strat rece de gheață, ca un glob de cristal prin care vedea cu limpezime lucrurile. „Hm!... Șiretul!... Are nevoie disperată de mine, dar nu vrea să recunoască. țarul s-a convins acum de faptul că Napoleon va ataca Rusia. Nu mai este loc pentru nici o diplomație. Va fi un război adevărat. De aceea a renunțat la recensământul populației din cele două principate. De aceea nu-l mai interesează

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
marele vizir, Laz-Ahmed Pașa. Folosise termenii cei mai binevoitori, solicitându-i colaborarea în vederea încheierii tratatului de pace, și, ca să fie cât mai convingător, strecurase și o minciunică. Îi pomenise, în treacăt, despre o înțelegere amiabilă care intervenise între Napoleon și țarul Alexandru, ceea ce înlătura declanșarea imediată a unui război între Franța și Rusia. Îl lăsase astfel să înțeleagă că întreaga armată rusă era disponibilă, deci ar fi putut, la nevoie, să susțină în continuare războiul ruso-turc dacă părțile nu cădeau de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
eternitate. ― O clipă! Oprește-te, pisar! Se ridicase. Venise până în dreptul generalului. I se adresase doar acestuia: ― Noi doi am vorbit de multe ori, dar nu îndeajuns de sincer. Cred că ar trebui s-o facem acum. Majestatea Sa Sublimă, țarul, posedă deja o întindere imensă de teritoriu. Zău, generale, fă-mă să înțeleg! La ce i-ar mai folosi prăpăditul ăla de petic de pământ? Ce foloase așa de mari crezi că va avea Rusia din posesia lui? Ce reprezintă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
bogata salivație pe care i-o provoca savoarea păstrăvului proaspăt. Asta însemna pentru Marele Komandir a mânca sănătos! Cât despre amiralul Ciciagov... De acum dumnealui n-avea decât să sosească oricând poftea, cu toată suita, cu rescriptele și toate instrucțiunile țarului! El, generalul Kutuzov, i-o luase înainte și își încheiase toate socotelile. Îi va lăsa lui Ciciagov doar obscurul rol de a supraveghea retragerea trupelor ruse din Principatele Române. Un rol de administrator, cu totul nedemn de un amiral. Generalul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
ale abuzurilor armatei ruse asupra populației. Sate întregi părăsite, păduri arse, băjenari flămânzi și înfrigurați, orășele și târguri terorizate, jecmănite, fete, neveste luate cu de-a sila, umilite, violate, ucise... Soldații rechiziționau tot, dar fără să plătească nici măcar o copeică. țarul îi vorbise consternat despre toate aceste „excese” înainte de a pleca spre Principatele Române. Iar acum amiralul se convinsese că și Marele Komandir cunoștea, auzise, citise despre ele, dar nu luase nici o măsură. Îi pusese în brațe toate jalbele primite și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
de brad și revenea la scrisori. Mai ales la cea primită de la omul lui trimis peste Prut, în teritoriul proaspăt cedat. PASAJ RETRAS Hanul în care stau, îi scria acesta, are o odaie de biliard, cu samovar, un portret al țarului pe perete și mai multe tablouri patriotice reprezentând luptele glorioase ale armatei ruse împotriva turcilor. Pot servi ceai rusesc, dar și cafea turcească. Încă! Dascălii ruși din școli umblă în uniforme de gală, cu guler cusut cu fir de aur

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
mitropolit și exarh al sinodului. Localnicii, însă, nu recunosc Chișinăul drept capitală. Pentru moldoveni, capitala continuă să fie doar frumosul Iași al strămoșilor și al voievozilor lor. Nu știu de unde până unde s-a zvonit într-o zi că însuși țarul ar dori să viziteze noua capitală. Și cum autoritățile cunoșteau deja preferința acestuia pentru grădinile publice, s-a încropit una peste noapte, cu copaci smulși și târâți din pădure și cu flori aduse de prin curțile oamenilor. Până acum țarul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
țarul ar dori să viziteze noua capitală. Și cum autoritățile cunoșteau deja preferința acestuia pentru grădinile publice, s-a încropit una peste noapte, cu copaci smulși și târâți din pădure și cu flori aduse de prin curțile oamenilor. Până acum țarul nu a venit și e puțin probabil să sosească în următoarele zile, săptămâni sau luni, fiind prea ocupat cu războiul. Am mai aflat că pe un biet bordei din portul Chilia s-ar fi pus o firmă dichisită cu litere

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
prea ocupat cu războiul. Am mai aflat că pe un biet bordei din portul Chilia s-ar fi pus o firmă dichisită cu litere aurite a nou-înființatului viceconsulat rus. Destul că, tot de atunci, vasele comerciale și de război ale țarului au drept de liberă circulație pe Dunăre, până la gurile Prutului. Invadați și respinși de ruși din toate funcțiile care li s-ar fi cuvenit, majoritatea boierilor moldoveni preferă să se strămute cu totul în dreapta Prutului, pierzându-și, astfel, toate drepturile

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
rămână în principate. Rușii plecau, iar Principatele Române reveneau sub suzeranitatea turcilor. Prevăzuse asta și, cu un an în urmă, cumpărase deja o moșie la câteva verste de Moscova. Numai că ultimele evenimente îi dovedeau că nici măcar puternicul imperiu al țarilor nu mai era un loc pe deplin sigur pentru el și familia lui, așa cum sperase. Napoleon invadase stepele rusești. Prințul tocmai ieșea din pădure. Opri calul și își ridică privirea spre crestele munților. Se simțea încolțit din toate părțile. Turcii

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
prindea contur o tot mai mare apropiere. Hoinăreau, călăreau, mâncau sau tăceau împreună, privind apusul soarelui. Pentru pictor, Manuc nu mai era prințul, marele dragoman al Sublimei Porți, consilierul personalităților vremii, personajul lăudat în Divanul țării Românești sau răsplătit de țarul Alexandru I cu cel mai înalt ordin, crucea Sfântul Vladimir, nu mai era nici măcar bogatul negustor armean care câștiga și împărțea bani sau daruri cu generozitate. De când îl descoperise îngenuncheat, încovoiat în rugăciune lângă fărâma de lumină a candelei, cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
prea mult de sclavia negrilor. Paharul revoltei se umpluse. O simplă scânteie ar fi fost de ajuns ca să pună în mișcare milioane de țărani. Dacă el, Napoleon, dădea un decret pentru eliberarea iobagilor, s-ar fi ales praful de armata țarului, alcătuită în marea ei majoritate din țărani. Dar încă nu se putea hotărî. Stihiile populare nu puteau fi controlate. Cine îi garanta că mujicii, odată stârniți, nu se vor ridica și împotriva lui? Se convinsese nu numai de curajul lor

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
o splendoare ademenitoare. Dar, mai întâi, trebuia să împartă bucuria lor și cu dumnealui, Poetul. Unchiul și nepotul se opriseră undeva, în urma lor. ― Când spun asta, mă gândesc la înțelegerea dintre Napoleon și Alexandru. Acum nu mai este nici un secret. țarul a primit atunci ambele Principate Române pe tavă. ― Nu pot să cred! ― Ba să crezi! țarul pare mai bun, dar este un mare fățarnic. Nu degeaba îl numește Napoleon un Talma al nordului. Liberal de ochii lumii și autocrat sacrosanct

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
și nepotul se opriseră undeva, în urma lor. ― Când spun asta, mă gândesc la înțelegerea dintre Napoleon și Alexandru. Acum nu mai este nici un secret. țarul a primit atunci ambele Principate Române pe tavă. ― Nu pot să cred! ― Ba să crezi! țarul pare mai bun, dar este un mare fățarnic. Nu degeaba îl numește Napoleon un Talma al nordului. Liberal de ochii lumii și autocrat sacrosanct la el acasă și cu ai lui. Uită-te ce-a pățit bietul Speranski, marele consilier

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]