2,211 matches
-
înfruntă totul cu îndrăzneală, cu viclenie. Cu ochii lor mari și focoși, te zăpăcesc, te vând și te cumpără cu o repeziciune amețitoare, că abia îi poți urmări cu ochiul și cu mintea. Sunt lunecoși... că-i pierzi printre degete. Țigăncile, cercetându-i cu ochi ager pe cei mai „slabi de înger“ îi iau în primire: „gâcim în palmă...! ..gâcim în ghioc!... gâcim trecutu‟...ce-o fost, gâcim ce-a să fie!... Hai, gospodină frumoasă să-ți gâcesc bafta și nărocu
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
și,tot așa, o țin fără oprire. Dar, cine nu-și dorește sa-și afle ziua de mâine... ori, norocul!.. Bogatul visează mai multă bogăție... săracul să scape de sărăcie... dorințe, speranțe, dar nu le știu. Și, iată că ele, țigăncile, știu tot... și-ți spun tot!... Lisandru, în pragul crâșmei, rămase înmărmurit. La piciorul scării, răsări o țigancă cu arginți în plete, oacheșă, stăpânindu-l numai cu ochii. Oacheșa se repezi înaintea lui, căutându-i sufletul și zbuciumul, și dintr-
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
ori, norocul!.. Bogatul visează mai multă bogăție... săracul să scape de sărăcie... dorințe, speranțe, dar nu le știu. Și, iată că ele, țigăncile, știu tot... și-ți spun tot!... Lisandru, în pragul crâșmei, rămase înmărmurit. La piciorul scării, răsări o țigancă cu arginți în plete, oacheșă, stăpânindu-l numai cu ochii. Oacheșa se repezi înaintea lui, căutându-i sufletul și zbuciumul, și dintr-o dată îi zise... - Hai, frumosule... să-ți gâcesc!.. să-ți zâc de dor, de amar, de.. - Fugi de
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
repezi înaintea lui, căutându-i sufletul și zbuciumul, și dintr-o dată îi zise... - Hai, frumosule... să-ți gâcesc!.. să-ți zâc de dor, de amar, de.. - Fugi de‟ici cioară! ..o întrerupse, și cu mâna împingând-o la oparte. Dar țiganca nu renunță atât de ușor. - Hai să-ți gâcesc în ghioc, bafta și nărocu‟!.. ochii mari și negri, neobișnuit de mari și negri, umblându-i în cap ca mărgelele. Și, nu se lăsă, băgându-i-se în suflet, rânjindu-i
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
învăluindu-l cu o privire hipnotică, steclindu-i ochii ageri în tot albul lor. - Știi pi dracu..! și scuipă într-o parte. - Îți zâc, frumosule, îți zâc tăt ci ți‟i scris! Lisandru făcu un gest, a lehamite cu mâna, dar țiganca i-o prinse din zbor, cu o iuțeală de pisică, holbându-se în ea. - Ei, hai, zî-i... da‟ vez‟ să nu zâci vreo prostie! zise el amenințând-o cu degetul. Atât a așteptat oacheșa, și începu a turui din
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
gândul îi alunecă la Anuca și ticălosu de Tudor, și pe loc se învineți de furie. Hai, flăcăule, să-ți zâc soarta... ce țî-i scris!.. Tari ț‟îi muncit sufletu de duhuri necurate, flăcăule, ai multe pă inimă! îi vorbi țiganca, țintindu-l cu tăciunii în lumina ochilor. - Ești răzbunător, flăcăule, continuă țiganca; casă bună faci numa‟ cu nevasta născută în a doua lună de vară, da‟ ai să cii... și n-ai să cii cu dânsa... Gândul îi zbură la
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
se învineți de furie. Hai, flăcăule, să-ți zâc soarta... ce țî-i scris!.. Tari ț‟îi muncit sufletu de duhuri necurate, flăcăule, ai multe pă inimă! îi vorbi țiganca, țintindu-l cu tăciunii în lumina ochilor. - Ești răzbunător, flăcăule, continuă țiganca; casă bună faci numa‟ cu nevasta născută în a doua lună de vară, da‟ ai să cii... și n-ai să cii cu dânsa... Gândul îi zbură la Profirica lu‟ Baltag, cu care era în „vorbă“ să se „împace“, cu
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
îi zbură la Profirica lu‟ Baltag, cu care era în „vorbă“ să se „împace“, cu care vrea să-l colăcească mama lui. - ...Da‟ inima ta, flăcăule, îi dată alteia... născută în lună de iarnă, și care-ți poartă nenorocul... Deodată, țiganca tresări și aproape că strigă... Flăcaule, flacăule... ai să mori, flăcaule.!.. se văită țiganca.. - Ei, lasă... lasă, toți murim când ne vine vremea! - Da, flăcaule... așa-i! ..da‟ vremea ta‟i aproape... tari aproapi!.. Era pentru prima dată, când Lisandru
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
cu care vrea să-l colăcească mama lui. - ...Da‟ inima ta, flăcăule, îi dată alteia... născută în lună de iarnă, și care-ți poartă nenorocul... Deodată, țiganca tresări și aproape că strigă... Flăcaule, flacăule... ai să mori, flăcaule.!.. se văită țiganca.. - Ei, lasă... lasă, toți murim când ne vine vremea! - Da, flăcaule... așa-i! ..da‟ vremea ta‟i aproape... tari aproapi!.. Era pentru prima dată, când Lisandru o privi fără să mai râdă batjocoritor. - ...Da, flăcăule, lupu îți curmă viața, flăcăule
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
sări, ca mușcat de șarpe, răcnind de-i sperie pe toț din jur... amintindu-și de vorbele Anucăi... „ai să mori mâncat de lup“. Se cutremură în toată făptura lui uriașă. - ..Ioti, linia vieții se frânje, aici...gata!.. O vezi? Țiganca îi arătă o linie imaginară. Ochii ei negri îl înțepau în inimă, ca două pumnale... Contemplație și groază Soarele aluneca încet spre asfințit... Marea sărbătoare a Sfintei Măria Mare, era pe sfârșite... Când Anuca cu Sultan la pas și Pârvu
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
și banii care-i aparțineau fiicei mele. Dar pentru toți ceilalți, ei păreau, cu siguranță, cuplul perfect. Ei, numai că asta s-a schimbat peste noapte atunci când Grete a dat În sfârșit de urma mamei ei biologice. Femeia era o țigancă originară din Viena, care lucra Într-o berărie din Potsdamer Platz. A fost un șoc pentru Grete și a fost sfârșitul lumii pentru rahatul ăla cu ochi de Paul. Ceva numit impuritate rasială, indiferent ce-o fi Însemnând asta, țiganii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
își adusese și familia, slujitorii de taină, încercând ca nimeni să nu ducă dorul Ieșilor. Numai Alexandru Coconul era trimis să slujească în Țara Românească, domnind după povețele tătâne-su și sub privegherea mitropolitului Anastasie și a maicii sale Arghira. Țigăncile lustruiră podelele și înfășară paturile, coșarii curățară hornurile, alungând cucuvelele, care-și făcuseră cuib tocmai acolo, baba Saveta, pităreasa Curții, cumpărase, de la Franț, spoitorul cel neamț, toate blidele trebuincioase bucătăriei. Asudase de multele porunci date slujnicelor pricepute în facerea bucatelor
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
cu o vacă greoaie păscând, trasă de funie de o fetiță de cel mult patru ani... autoturisme încinse depășindu-ne pe asfaltul pătat de ulei ars... și colegii mei urmîndu-și repertoriul fără sfârșit, cântând despre Carolina și Mița Biciclista și țigănci cu părul bălai și sâni ca de piatră... Și altele, și altele, și alte bancuri, și alte cântece, până ce autobuzul a oprit în curtea largă a taberei de la Budila. Am coborât, ne-am întins ca să ne dezmorțim după orele de
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
toată povestea și totuși vreau s-o pedepsesc, lăsând-o singură de sărbători, 1 martie, cu ghiocei la Ana, cu ghiocei ninși, pentru că o fulguire ușoară s-a pornit prin oraș pe la amiază și-am cumpărat ghiocei aproape de la toate țigăncile, părându-mi-se mai frumoși cei rămași în alte coșuri și iarăși cumpărând, încărcat de ghiocei la poarta ei, nu spune nimic, ia-o doar în brațe, sărut-o și n-o mai lăsa de lângă tine, nu rosti nici un cuvânt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
după fratele lui Nicolae, madame Angela fumează, țigări cu fumul gros, îl cheamă Casian, Casian n-a vrut să se despartă de fată, pe ea o cheamă Laura și, negreșit, mă gândesc în sinea mea privind-o, are ceva de țigancă, am luat-o atunci și pe fată deși, Ce limbă vorbesc? mă întorc eu spre copii, Nu știe nimeni, îmi explică ea, cred că ei doi au inventat-o la orfelinat, dar nu-i pot dezobișnui s-o vorbească, le-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
me!“, a exclamat extaziată. „Tu ai simțit că și eu am simțit?“, m-a Întrebat apoi transfigurată. (duminică) Pythie improvizată, azi Îmi prezice cu voce inspirată și fatală: „Tu o să ai mai mult succes la femei, mi-a ghicit o țigancă; mi-a spus că tu o să te desprinzi de ceilalți și-ai să ajungi mare. De-abia atunci vei putea să-i tratezi disprețuitor pe toți aceștia, așa cum merită, de la Înălțimea la care te situezi acum și ei te urăsc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
nara să prind mireasma părului sărat al unei adolescente Încă adormite sau pe acela iute, senzual, ce vine dinspre o doamnă trecută de treizeci, ce-și leagănă corpul copt În văzul lupilor tineri, ai căror ochi sclipesc de foame sexuală. Țigănci, țărani, florărese, borfași, vânzătoare de semințe, studente, eleve, doamne, curve cu respect, mă simt În elementul meu, fluturându-mi pulpanele mantalei Închipuite și amușinând aerul precum Faust pe urmele Margaretei. Deodată, clopotele de la Mitropolie explodează Într-o năvală de sunete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
am fost atât de brutal, dar nu am deloc conștiința că aș avea cea mai mică vină. Îi Întorc spatele fără a-i mai adresa vreun cuvânt. (vineri) Astăzi, când să dau colțul la Bărăție, asist la ceva extraordinar. O țigancă vine din jos cu un copil În brațe care suge placid din sânul ei lăbărțat, lunguieț ca un dovlecel. E sobră În ținuta-i maternă, aș zice gravă; și-a dezvelit tot sânul și-l lasă să atârne lateral după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
-l lasă să atârne lateral după gura copilului cam mare, ce se vede că nu trage laptele, ci, mai degrabă, se joacă, plăcându-i să țină sfârcul Între dinți și să-l molfăie cu perversă lene. Mă extaziez de priveliște. Țiganca mă vede cum jubilez. Ochiul ei rău se micșorează de furie. „Sictir, golane!“ Râd. Vreau să dau colțul, când observ o altă apariție demnă de Goya. Aproape În spatele ei se apropie o altă femeie ce ține În brațe un câine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
de furie. „Sictir, golane!“ Râd. Vreau să dau colțul, când observ o altă apariție demnă de Goya. Aproape În spatele ei se apropie o altă femeie ce ține În brațe un câine de casă; prin gesturile ei, o copiază perfect pe țigancă. Câinele este sprijinit sub pântec cu o mână, iar cu cealaltă pe sub poponeț, În aceeași stare de abandon matern. Botul lui se află sub sânul femeii (al doamnei), aproape În aceeași poziție ca și aceea a copilului; adulmecă fin (se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
adulmecă fin (se vede după furnicăturile nărilor) laptele de care-l desparte doar țesătura parfumată a bluzei și a sutienului. Am vrut să alerg după ea și s-o Întreb dacă În mod intenționat Își compusese aceeași figură cu a țigăncii, dar mi-am amintit de replica primită de la aceasta și m-am oprit. Aici, la limita dintre real și imaginar, căscată Între Bărăție și Hanul lui Manuc, sunt momente când timpul și spațiul se contractă Într-un pliu bizar, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
familia. Mama Karei și bunicii refuzeaseră să vorbească despre el și numele îi era interzis la reuniunile de familie. Numai că, desigur, zvonurile circulau: ba că era homosexual, ba că era heterosexual și fusese căsătorit, dar se încurcase cu o țigancă de la Roma, ba că împușcase un tip din cauza altei femei, ba că nu se căsătorise niciodată și că era un cântăreț de jazz alcoolic... Kara voise dintotdeauna să afle adevărul despre el. - Ce-i cu el, mamă? - Vrei să afli
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
Orzari. Beau bărbații bere și iarna. Cu rom și coniac. Mănâncă mici, momițe și rinichi iar la vioară le zice un țigan că: „Pe lângă plopii fără soț / Adesea am trecut/ Mă cunoșteau vecinii toți / Tu nu m-ai cunsocut” și Țiganca de Ionel Fernic. Deci tatăl tău Înaintează. Dunga dreaptă a ciorapilor chelneriței, la care s-a tot zgâit, Îi face drumul prin zăpadă, sinuos. Crai bătrân intră În curtea veche, puțin ciupit, adică beat, vesel și membru de partid. Dispozitivele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
colecția științifico-fantastică, care Îți lipsea, Hiperboloidul inginerului Garin. Bufetul este la capătul străduței Înguste, care se deschide spre Cimitirul Izvorul Nou, puhoi de lume se bulucește, unii pleacă, alții vin, iar printre ei, un milițian călare bagă În sperieți o țigancă care vinde semințe și, de spaima lui, se ascunde prin curți, lătrată de câini și zgâriată de spinii trandafirilor sălbatici. Bei și tu un țap cu sifon. Drumul spre casă Îl faceți tot pe jos și tot prin livezile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
iar tu, cu maturitatea În buzunar, pleci la munte În vacanță. Bântui prin Sinaia și Bușteni cu un coleg de bancă și dansați până În miez de noapte „madison” În compania unor fete simpatice. Niște curve nenorocite din Poiana Țapului. Și țigănci pe deasupra. Creole, cum spunea indulgent colegul tău. Tu, tot timpul, de acord cu el. Gata să vezi ce nu se vede. La București, Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român aprobă Raportul Comitetului Central al Partidului prezentat de tovarășul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]