2,758 matches
-
Maica Domnului. Tacîm Hîrburi de tacîmuri nu-i bine a le ținea în casă, că ar aduce nenorocire. Talpă Cînd te mănîncă tălpile, ai să joci. Cînd îți crapă tălpile, ți-i făcut. în ziua de Paști, sculîndu-se oamenii din așternut, nu calcă pămîntul gol, ci pe ceva așternut, ca peste vară să nu-i usture tălpile. Cînd gîdili pe cineva la tălpi, nu crește. Dacă șchioapătă vreun cîne, purcel, mîță etc., zvîrlind în ei, pune mîna cu care ai zvîrlit
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bine a le ținea în casă, că ar aduce nenorocire. Talpă Cînd te mănîncă tălpile, ai să joci. Cînd îți crapă tălpile, ți-i făcut. în ziua de Paști, sculîndu-se oamenii din așternut, nu calcă pămîntul gol, ci pe ceva așternut, ca peste vară să nu-i usture tălpile. Cînd gîdili pe cineva la tălpi, nu crește. Dacă șchioapătă vreun cîne, purcel, mîță etc., zvîrlind în ei, pune mîna cu care ai zvîrlit sub talpa piciorului, că le trece. Mîncînd cineva
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd pe patul unei lehuze s-ar pune o femeie care are copil de țîță, lehuza nu mai are lapte pentru copil. în cele șase săptămîni de la nașterea copilului nu e bine să șadă nimeni pe patul copilului și pe așternutul mamei, că i se umflă țîțele. Femeile care alăptează copii și li se umflă vreo țîță, din care cauză simt dureri, să se ducă la latrină și să stoarcă în ea, zicînd: „La ce ai poftit, aici găsești!“, căci le
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bărbat. Cel care bea urină de om se face pricorici*; cînd însă se clătește cu puțină în gură contra brîncii, cu mare băgare de seamă, să nu înghită. Se crede că copiii slabi de nervi, care se udă noaptea în așternut, udîndu-se în locul ță rușului de care a fost priponit un buhai și punîndu-se țărușul iarăși la locul său, se vor vindeca de slăbiciunea lor. Uitare Cînd a murit un membru din familie, ca să-l uiți îndată, să te uiți prin
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în afară de un pat în care nu poți dormi lăfăindu-te, o măsuță și un șifonier cu o ușă pe care trebuia s-o sprijini ca s-o închizi, nu conținea mare lucru. Bine că de fiecare dată tata le pregătea așternuturi curate. Dar nu se pricepea să le-așeze, cred că n-avea răbdare. Mereu era cîte ceva aiurea. Uneori gătea tata. Puh, făcea mîncărurile cam arse. Se grăbea, punea mult ulei, că știa să gătească numai ce se scaldă în
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
se lămurise ce vîrstă avea bărbatul, dacă era fiul bătrînei pe care o îngrijea mama lui Radu sau în ce măsură seamănă acțiunea din vis cu cea din episodul de telenovelă urmărit cu o seară înainte, a continuat să se zvîrcolească în așternuturile caniculare, pînă a decis să facă ceva în privința asta. Și-a tras pe el o pereche de pantaloni și un maieu și a coborît la nonstopul situat cîteva străzi mai încolo, pentru a-și reface provizia de secărică și de
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
simplitate: sobă, vatră, scoarțe pe pereți 31. Acoperișul acestei case era din coceni de porumb sau paie. Rar se vedea cîte un acoperiș din șindrilă. În camera de locuit paturile erau instalate pe patru țărușe bătute În pămînt, iar ca așternut nelipsita rogojină și căpătîiul umplut cu paie. Mese Înalte sau scaune erau rar. Bogăția pădurilor și varietatea esențelor a făcut ca În Gorj să Înflorească o adevărată civilizație a lemnului, materie primă din care se durau nu numai case și
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
ca să știe. Să știe să se gătească Sufletul să nu-i răpească. Și lasă curtea pustie Și-l duce unde nu știe. Lasă scaun de argint Și intră În negru pămînt. Lasă scaun de mătasă İntră-n groapă-ntunecoasă. Căpătîi și așternut Viermele ne-a adormit. Și de acum pînă-n vecie Amin Doamne slavă ție. ” -//,, O amar și grea durere ” ,, O amar și grea durere Jalnic fară de-o mîngîiere Și-o plîngere necurmată Lacrimi, pîraie-nfocate Că azi moartea mă desparte Și
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
care nudul se ivește în viața noastră sunt foarte diferite astăzi față de trecut. Deși oamenii își acope ră corpul din ce în ce mai puțin, ei se dezbracă din ce în ce mai greu. Majoritatea pacienților mei îmi mărturisesc că le e imposibil să doarmă goi în propriul așternut. Poate de aceea, atunci când văd la mare o persoană dezbrăcată complet, se simt scandalizați. Se pare că, atunci când te expui gol în fața cuiva, faci un atentat la pudoarea acelei persoane. Dar pudoarea este o expresie a vulnerabilității. De aici poți
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
te în jurul fapte lor la care au asistat și nu în jurul comportamentelor celor doi. Așa Ioan, fiul lui Petco, vorbește despre bătăile pe care consăteanca le-a primit de la cununie și până la nașterea copilului, când pârâtul „au lăsat-o pe așternut bolnavă și s-au dus“; Matei, fiul lui Ion, a constatat cu ochii lui boala Păunei, provocată de soț, atunci când: „am mer su di mi nea ța la el acasă și au îndrăznit de mi-au arătat unde să pișa
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
dat seama că nora se afla în pat cu altul, în timp ce soțul era plecat la deal să culeagă viile. După ce a ridicat întreaga casă cu strigăte le ei, soacra a dat buzna peste no ră-sa, doar-doar o va găsi în așternut cu amantul, dar când a aprins lumânarea n-a găsit decât „fe sul den cap rămas în așternutul ei și niște săpun ce-i dăduse acel ibovnic al ei“. Acestea sunt adu se în fața instanței, iar soția nu are curajul
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
viile. După ce a ridicat întreaga casă cu strigăte le ei, soacra a dat buzna peste no ră-sa, doar-doar o va găsi în așternut cu amantul, dar când a aprins lumânarea n-a găsit decât „fe sul den cap rămas în așternutul ei și niște săpun ce-i dăduse acel ibovnic al ei“. Acestea sunt adu se în fața instanței, iar soția nu are curajul să tăgăduiască. În alt proces, soția aduce ca probă o basma care ar aparține amantei. Cur tea acceptă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
zăbun, dulamă, tivilichie, ghiordie, blănite pe amândouă fețele, cu blană de hermină în jurul gâtului și pe poale. Nasturii din aur, mărgăritar sau diamant sunt cu sfințenie trecuți în foaie, pentru că fiecare în parte constituie o valoare în sine. c) Rânduială așternutului. Cea de-a treia sub diviziune a trusoului se referă la activitatea conjugală a tinerei soții. Dormitorul, cu toate accesoriile necesare, este pus în evidență, deși patul propriu-zis lipsește. El va apărea abia la sfîrșitul secolului al XIX-lea și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
XIX-lea și începutul celui următor când mobila de dormitor va constitui o nouă modă. Când este vorba de lenjerie se insistă pe cantitatea, fi ne țea și calitatea țesăturilor, bogăția și valoarea broderiilor. Ma rii boieri oferă un prim așternut, un al doilea și un al treilea. Dar cel mai adesea se vorbește de „rânduiala așternutului așa cum se cade“. Sub această de nu mi re sunt trecute trei-patru cear șa furi din pânză sau mătase, două plăpumi, salteaua și perinile
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
este vorba de lenjerie se insistă pe cantitatea, fi ne țea și calitatea țesăturilor, bogăția și valoarea broderiilor. Ma rii boieri oferă un prim așternut, un al doilea și un al treilea. Dar cel mai adesea se vorbește de „rânduiala așternutului așa cum se cade“. Sub această de nu mi re sunt trecute trei-patru cear șa furi din pânză sau mătase, două plăpumi, salteaua și perinile numărate după dimensiuni, cele mici între șase și zece, cele mari între patru și opt. toate
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
mari de proprietate intervin abia atunci când boierul nu are banii necesari cumpărării lucrurilor tipice prezente în orice foaie de zestre. În această situație, valoarea obiectelor este transformată în moșii ce se vor vinde pentru a se cumpăra haine, argintăria sau așternutul. Ele pot în egală măsură să fie păstrate de către ginere, dar cu obligația de a nu cere obiectele de zestre nedate și în locui te cu aceste moșii. În acest mod procedează medelnicerul Costandin Hrisoscoleu la 1792. Nu are să dea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
egală măsură să fie păstrate de către ginere, dar cu obligația de a nu cere obiectele de zestre nedate și în locui te cu aceste moșii. În acest mod procedează medelnicerul Costandin Hrisoscoleu la 1792. Nu are să dea fiicei sale rânduiala așternutului, dar îi dă în schimb moșia de la Măgureni și 15 pogoane de vie tot în Măgureni. Sau Ecaterina Băleanu care convertește „sculele cele trebuincioase ale zestrei și haine și așternuturi“ în moșiile de la Balaci și de la Zambrica, județul Teleorman, și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Costandin Hrisoscoleu la 1792. Nu are să dea fiicei sale rânduiala așternutului, dar îi dă în schimb moșia de la Măgureni și 15 pogoane de vie tot în Măgureni. Sau Ecaterina Băleanu care convertește „sculele cele trebuincioase ale zestrei și haine și așternuturi“ în moșiile de la Balaci și de la Zambrica, județul Teleorman, și „care tăite legarii calu de ginere“ în moși i le de la Zmierani și Bălteni, vii și stupi. Maria Căr pi nișan u a pre gă tit totul, sau aproape totul
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cea bună, de mers la biserică, dar purtată totuși, tatăl un fier de plug uitat de mult în spate le casei, una din surori renunță la o dimensiuni, o saltea mai veche și peticită, dar încă utilă, este ridicată din așternutul băieților, se dau talere mai vechi, dar cărora li s-au pierdut capacele etc. deseori zestrea se prezintă sub forma unui petrec de pământ ca singură avere ce poate fi cedată. În interiorul claselor populare practicile cotidiene arată că pământul re
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
se hotărăște și răsplătirea cuplurilor atinse de sterilitate. Pe lângă zestre și darurile dinaintea nunții o văduvă care n-a născut copii primește și teoritra, adică darurile de luni, drept recompensă pentru „liniștea traiu lui“, iar bărbatul sterp are dreptul la „așternutul patului și calul de ginere“, tot ca o justificare a anilor petrecuți împreună. Pe de altă par te, se poate considera că articolele nu reprezintă decât trans punerea legislativă a unei practici curente, dacă luăm în calcul Cazul marelui ban
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
la patima beției. Trei ani de căsătorie au fost de fapt trei ani de coșmar, căci „dă atunci și până acum, povestește soția, să află în patima beției și totdeauna cân du să culcă beat să pișă în pat, în așternut cu mine“. Aceste acuzații sunt com ple ta te cu cele de natură economică, deoarece soțul „ce câștigă cheltuiește la beție“. Ea nu cere separarea, ci numai un mijloc de înțelepțire prin care să fie obligat „ca ce va câștiga
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
fratelui său, apoi fratele său a sărit pe patul regelui și a urinat; regele a făcut același lucru pe patul fratelui său; apoi, când amândoi nu au mai putut să scuipe și să urineze, au început să tragă fiecare de așternutul celuilalt, iar apoi au început să se lovească. Am încercat să-l opresc pe rege, dar pentru că nu am reușit am fost nevoit să îl chem pe domnul de Villeroy, care a luat la cunoștință de actul de rebeliune. La
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
închin ca într-o biserică/ năruită de o zbatere de aripă// Îmi simt nebunia luată în arendă/ de femeia gonflabilă.// Strig pe străzi îngropate în fiecare.// Arunc anateme lejere/ pentru cei ce mă vor,/ ca pe un star neprihănit,/ în așternuturile lor.// Joc totul pe Scripturile delirului" etc. Asumându-și, uneori, și o astfel de gesticulație apăsat delirantă, poetul nu exclude totuși ek-stazele, fie ele și unele à rebours. Și nici plăcerea de a-și condensa, în câteva poeme dintr-un
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
pe ușă, de-a stânga în colțul odăii era un cuptoraș făcut din cărămizi. De două palme de la cuptoraș, de-a lungul păretelui din stânga, o canapea mică, care servea de pat; în el dormea cu picioarele la foc, fără alt așternut. Canapeaua fusese odinioară roșie, dar acum de tot decolorată. Înaintea canapelei era o masă mică de brad, iar lângă masă, de cealaltă parte, un scaun de brad, nevăpsit, ca și masa. Acesta era tot mobilierul din odaie. Cărțile și le
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
lume). Nu de alta, dar cică am fi popor potent, chiar și numai cu verdețuri sau murături, dacă alături lor stă fie și numai oala cu vin! Aiurea! Se vede de la o poștă cum tremurăm ca piftia la ieșirea din așternut, și cum confuzia stăruie În noi până spre seară, când suntem din nou la pământ. Apropo de asta: am să propun Parlamentului României reintroducerea articolului 402 [dacă nu mă Înșel, cel care interzicea consumul de alcool mai devreme de orele
PreȚ pe dispreȚ. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1485]