3,743 matches
-
mă țină minte. Supărarea are și ea marginile ei. Să zic că i-ai făcut ceva. Bine! Oamenii se ceartă și se-mpacă. De ce nu l-ai luat și tu mai cu binișorul? - Dar, mamă, zise Olimpia, plângând cu multă abundență de secreții nazale, dar nu i-am zis nici pis, pentru numele lui Dumnezeu, asta pică așa, din senin. Nu m-am certat cu el aproape niciodată. Să știi că are pe cineva și caută pricină de despărțire. Sunt rudele
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
fi definită și ca „o condiție de echilibru și de sintonie între dorințele și aspirațiile voinței și realizarea lor, care generează un sentiment de satisfacție subiectului”. Conform Dicționarului de Psihologie a lui Galimberti, fericirea este o condiție care indică privarea abundență de ceva: „o condiție de bunăstare de intensitate semnificativă caracterizată de absența insatisfacției și de plăcerea care este corelată cu realizarea unei dorințe”. Mult prea des însă fericirea este asociată cu anumite condiții emoționale pe care persoana le trăiește și
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
propriile așteptări și care poate fi descoperită ca un dar prezent în miile de ocazii de transcendență pe care viață le oferă. „Căutați mai înainte de toate împărăția lui Dumnezeu și dreptatea sa și tot restul vă va fi dat din abundență” (Mt 6,33). „Ce înseamnă acest «tot restul»? Cu siguranță ceva de băut, de mâncat, de îmbrăcat. Și pentru ce se mănâncă, se bea și se poartă haine? Pentru a se simți bine, pentru a se bucura de o sănătate
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
și să nu constituie obiectul atenției și a intenției. Cine încearcă să ajungă direct la efect va rămâne deziluzionat și nu va obține nimic”. Trăirea unei vieți consacrate fericite deschide inima și mintea spre tot ceea ce va fi dat „din abundență”. Iată de ce fiecare istorie umană este o istorie a fericirii, deoarece nu este rezultatul unei formule morale sau a exortațiilor pioase, ci mai degrabă o metodă de viață cu parametri de observare și de discernământ, dar mereu o metodă de
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
și revitalizată prin intermediul unui raport autentic cu Dumnezeu și cu ceilalți. Numai atunci va fi posibil să se contemple o fericire ce nu mai este rezultatul acestei sau acelei formule, dar care va deveni un dar ce este dăruit din abundență. În măsura în care intră într-un raport de reciprocitate autentică cu fratele ei și recunoaște și apreciază diferențele dintre ei, persoana va ști să primească fructele unei bunăstări relaționale care trece dincolo de așteptările inițiale. A se simți slujitori ai fericirii înseamnă a
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
pierdea timpul, neîndeletnicindu-se cu învățatul, de dimineața până seara, a literaturii române. Sub comanda doamnei Nicolici. Aproape toți tipii pe care îi cunoscuse Sinistratul ar fi acceptat continuarea studiilor, cu un surâs vulgar pe fețele radioase. Însă pe Doru abundența de muieri perfecte, civilizate, pătimașe, căzute, fără ca el să miște un deget, în așternutul lui, de la o vreme îl cam teroriza. De aceea, când și când, după ce terminau cu partea cu poetizatul, o mai înșfăca pe vreuna de cîte-o ureche
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
a stricat ploile. Au dat chiar și cu miresme prin clasă, însă doamna profesoară de istorie Martinov a simțit ceva necurat și a plecat amenințând că îi va spune dirigintei. Era alergică la arome, mai ales la cele parfumate din abundență iar clasa părea un curcubeu de miresme. A sosit diriginta în clasă alertată de profesoară, distinge într-adevăr un vag iz de colonie ieftină, dar și de țigări. A dat din umeri indiferentă cine are nevoie de istoria contemporană? Doar
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
tragedie pleacă el, din câte eleganțe de venin, din cât rafinament de dezolare, din câte reflexe vicioase și înșelătoare ale pustiului lăuntric? Absurditatea este insomnia unei erori, eșuarea dramatică a unui paradox. Febra spiritului nu poate fi măsurată decât prin abundența acestor funeralii logice care sânt formulele absurde. Muritorii de totdeauna s-au ferit cu teamă de ele, au priceput ei negreșit ceva din nobila lor descompunere, dar nu le-au putut prefera siguranței sterpe, calmului compromițător al rațiunii. De câte ori mă
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
indică o viață personală cu puține resurse, schematică și fadă întocmai ca și contradicțiile din capriciu sau dintr-un paradox facil. Numai contradicțiile mari și periculoase, antinomiile interioare irezolvabile dovedesc o viață spirituală fecundă, deoarece numai în ele fluxul și abundența lăuntrică își pot găsi moduri de realizare. Oamenii care au numai câteva stări sufletești și care niciodată nu ajung la limită nu se pot contrazice, fiindcă puținele tendințe din ei nu se pot determina în opoziții. Acei care trăiesc însă
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
lui, Freud a scris pentru un public alcătuit din femei și bărbați care nu numai că nu erau deloc convinși de cele afirmate de austriac, dar îi erau de-a dreptul ostili. De aici, caracterul uneori elementar al analizelor lui, abundența de exemple familiare și cotidiene, înverșunarea de a convinge ce răzbate din trama raționamentelor oricît de seci. Dar noutatea, interesul lor nu sînt prin nimic diminuate. Aceste calități se pierd însă. Astăzi ele par inutile, pentru că discipolii se adresează inițiaților
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
decembrie 1989. M-au interesat în special studiile ample și minuțioase și cărțile care ofereau o demonstrație și o argumentație (fie ea și emoțională!) a interpretării momentului decembrie 1989, și mai puțin referințele publicistice care, de altfel, au existat din abundență imediat după consumarea revoluției (cu toate acestea, în câteva cazuri, pe care le-am considerat emblematice, am utilizat și interpretări preluate din publicistică). Deși am consultat mai bine de o sută de titluri în domeniu, există cu siguranță cărți care
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
este construit având la bază modelul lui Ricardo prin includerea altor doi factori de producție în ecuație: munca și capitalul. În cadrul acestui model, se presupune că gradul de înzestrare tehnologică dintre țări este la fel, iar avantajele comparative sunt rezultatul abundenței relative a înzestrării cu factori de producție. Altfel spus, diviziunea internațională a muncii se explică prin diferențele referitoare la factorii de producție ai fiecărei țări. Potrivit modelului HO, prețurile sunt considerate identice cu costurile de producție, iar acestea din urmă
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
Băbăiță, I. Imbrescu, A. Anghelina, op. cit., pp. 10-15. footnote> În acest sens, D. Ricardo sublinia că, în general, „comerțul exterior este de mare folos pentru o țară, deoarece sporește cantitatea și varietatea obiectelor pe care se cheltuiește venitul și, prin abundența și ieftinătatea mărfurilor, stimulează la economie și la acumulare de capital.<footnote D. Ricardo, op.cit., p.126. footnote>” Conform teoriei ricardiene, comerțul internațional trebuie să fie liberalizat, orice țară putându-se specializa în producția unui bun, cu condiția să aleagă
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
în modelele propuse de Adam Smith și David Ricardo, s-a modificat în cel de „capital uman”, iar costul a fost redefinit prin prisma costului de oportunitate. A fost accentuată ideea că avantajul comparativ al unei țări este determinat de abundența relativă în resurse și factori de producție direcți sau derivați, cum sunt resursele naturale, munca și capitalul.<footnote I. Băbăiță, I. Imbrescu, A. Anghelina, op. cit., pp. 10-15. footnote> Extinzând teoria avantajului comparativ impusă de David Ricardo, <footnote R.A. Johns, International
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
de factor rar și scump, astfel încât prețul acestuia va avea tendință de diminuare.<footnote S. Pralea (coord.), op. cit., p. 22. footnote> Mai mult, potrivit modelului Heckscher-Ohlin, gradul de înzestrare tehnologică este același, indiferent de țară, iar avantajele comparative sunt rezultatul abundenței relative a înzestrării cu factori de producție, aceasta stând la baza diviziunii internaționale a muncii. Chiar dacă teoria Heckscher-Ohlin nu a condus la rezultate pozitive, per ansamblu, rămâne totuși un model pentru identificarea cauzelor și efectelor comerțului internațional. Pornind de la această
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
cerințelor economiei mondiale actuale, caracterizată prin progres tehnico-științific și informațional. Pentru H.G. Johnson, „atât capacitatea de a produce bunuri superioare, cât și deținerea unei tehnologii superioare de producție constituie izvoare ale unui avantaj comparativ adițional față de avantajul relativ bazat pe abundența factorilor de producție.”<footnote H.G. Johnson, Comparative Cost and Commercial Policy Theory for a Developing World Economy, Almquist and Wicksell, Stockholm, 1968. footnote> Astfel, preocupările de îmbunătățire a modelului HeckscherOhlin-Samuelson au adus în centrul atenției specialiștilor factorul poate cel mai
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
al costurilor pe care le solicită.<footnote C-tin Ciupagea, Amalia Fugaru, „Integrarea României în Uniunea Europeană. Competitivitate și convergență” în Romanian Journal of European Affairs, vol. 1, no. 1, 2001, p. 58. footnote> De asemenea, resursele naturale sunt definite prin abundență, dar și prin calitate, accesibilitate și costuri de exploatare, iar capitalul, prin volum, disponibilitate și formă. Condițiile cererii. Conform lui Michael Porter, succesul unei firme este dependent de condițiile de manifestare a cererii, astfel, trebuind să se țină seama de
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
and Competitors, The Free Press, New York, 1980. footnote> , fiecare dintre aceste strategii presupunând alegerea unei căi diferite pentru asigurarea avantajului competitiv. Michael Porter susține că, indiferent de strategia aleasă, cheia avantajului competitiv este dată de progresul tehnologic, și nu de abundența resurselor, avantajul tehnologic fiind obținut ca urmare a procesului de inovare. Astfel, inovația reprezintă nu doar descoperiri științifice, ci înseamnă și modul în care firma concurează, respectiv modelul său de afaceri. Într-adevăr, analizele empirice au atestat faptul că, întotdeauna
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
omului european cu un număr critic de reflexe necondiționate. Transmise până astăzi genei noastre culturale, aceste reflexe mai formează încă un anumit habitus moral. Europeanul de rând este, în opinia lui Foucault, un „animal confesor” (fapt trădat și de extraordinara abundență a literaturii diaristice din timpurile moderne). Atitudinile cultivate însă de creștinism și-au făcut apariția într-un climat urban, beneficiar al eredității culturii păgâne greco-romane. Aproape șase secole (al IV-lea î.Hr. - al II-lea d.Hr.) preced instaurarea creștinismului
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
contactul cu realitatea. Pe măsură ce constrângerile necesare impunerii dogmei sporesc, nevoile unei minți analitice nu mai sunt satisfăcute. Când hegemonia dogmei va fi distrusă în cele din urmă, oamenii se vor simți eliberați de sub îngrozitoarea opresiune. Se deschid noi perspective largi, abundența posibilităților generând speranță, entuziasm și o activitate intelectuală impresionantă. Societatea deschisă și cea închisă se prezintă ca alternative. Fiecare are dezavantajele ei, care pot fi eliminate de cealaltă. Acest lucru era adecvat la momentul când am construit modelele respective, pentru că
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
al tehnicii scriiturii - a acelei suite de imnuri erotice, al cărei centru iradiant era chipul femeii iubite. Versul e, desigur, mai rafinat acum, feeria imagistică mai spectaculoasă, lanțul asociativ-fantezist pare de-a dreptul infinit, vărsîndu-se dintr-un adevărat corn al abundenței. „Delir cosmic”, „abuzivă feerie În haos”, „frenezie rimbaldiană a imaginii”, „lirism de feerie cosmică, de halucinatoare persistență a plasticii”, „joc neostenit al artificiilor”, „Înalte tonuri de odă” - erau calificativele date, bunăoară, de Pompiliu Constantinescu În recenzia sa, - și ele numesc
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
cultul „obiectivității” și al sintezei intelectuale aplicate unei lumi a obiectelor ce miza pe senzație, pe o concretețe și plasticitate În stare să ofere o replică verbală materialității lumii date etc.) invita la Întoarcerea spre un afară mereu promițător ca abundență a materiei și mișcării, ca posibilități de restructurare spectaculară a datului real În acea „expresie plastică, strictă și rapidă a aparatelor Morse”, indicată de manifestele momentului. Substanța confesivă, cîtă e, a discursului, se va găsi astfel de cele mai multe ori mediată
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
ochiul În căutare de noutăți, precum vitrina sau, Într-o serie Înrudită, afișele, panoplia, garderoba, etc. SÎnt elemente care, pe lîngă sugestia „afișării” obiectelor, o oferă și pe aceea, urmărită mai sus la alte dimensiuni, a acumulării, adunării laolaltă, evidențiind abundența, aspectul cantitativ al relației eu-univers, dar și, cum spuneam, intensitatea comunicării cu lumea. Căci, „Înregistrînd” exteriorul În ipostaze cît mai diversificate, subiectul liric Își dovedește implicit capacitatea de participare la dinamica evenimentelor din jur, disponibilitățile sale de entuziasm și exaltare
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
lucrurilor. Obsesia deschiderii, atît de persistentă În scrisul poetului, ca și modelele structurante ce i se subordonează În coagularea spațiului imaginar, participă la caracterizarea acestei lumi a sărbătorii ca - după formularea lui Bahtin - „Împărăție utopică a comuniunii, libertății, egalității și abundenței”. Iar dacă urmărim „logica” internă a viziunii lui Voronca, remarcăm că, pe de o parte, există la el acea disponibilitate a Întîmpinării exclamative, euforice a lumii, plăcerea de a descoperi și identifica În ceea ce se vede Însemnele unei atari „comuniuni
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
logica” internă a viziunii lui Voronca, remarcăm că, pe de o parte, există la el acea disponibilitate a Întîmpinării exclamative, euforice a lumii, plăcerea de a descoperi și identifica În ceea ce se vede Însemnele unei atari „comuniuni, libertăți, egalități și abundențe”, și - pe de altă parte - impulsul de a interveni În ordinea stagnantă a realului, În sensul dinamizării, „deschiderii”, transformării sale. Bucuria „Îngăduită” de a surprinde metamorfozele universale Își găsește complementul necesar În actul transgresării prin verbul poetic, a ceea ce, neîngăduit
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]