1,322,215 matches
-
în scrierile Sfântului Vasile sau Grigorie de Nazianz, ale Sfântului Atanasie sau Hrisostom. Ca o ironie, Occidentul posedă acum texte mai valoroase ale Sfântului Grigorie de Nyssa decât ale oricăruia dintre cei doi capadocieni, un avantaj pe care îl datorează activităților întreprinse de Werner Jaeger și succesorii săi, iar acest fapt l-a transformat pe Sfântul Grigorie în subiectul unui număr mare de scrieri ulterioare. Parte din natura interesantă a Sfântului Grigorie în calitatea sa de scriitor rezidă în faptul că
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
col. 1000D - 1000A. footnote>. Pasajul ne prezintă același progres: separarea de impietate, care corespunde vieții curățitoare, aplicația la cunoașterea realităților (προσοχή) care reprezintă viața iluminativă. Depășind toate aparențele, nu doar ale sensibilului, ci și ale conceptualului (καταλαμβανόμενον), adică depășind orice activitate naturală a sufletului. Întuneric este obscuritatea totală a sufletului în fața realității divine care îi este invizibilă (ἀόρατον, ἀθέατον) și incomprehensibilă (ἄληπτον). Această stare este formulată în termeni negativi, nu pentru că ar fi o negație. Dimpotrivă, este foarte pozitiv. Dar realitatea
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
a dirijorului, provoacă o criză de ilaritate în sală. Cu toate acestea, programul consacrat muzicii franceze, a atins ca intepretare culmi nebănuite sub mâinile de vrăjitor al acestui maestru unic. Pentru mine, acest an n-a fost prea fecund în ce privește activitatea mea artistică. M-am mărginit a lucra programele, neglijate din pricina bolii brațului drept, și lucram mult cu elevii mei de la școală, care mă interesau tot mai mult. Printre talentele de seamă citez pe tânăra pianistă Hedy Durrer, dotată cu extraordinara
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
a auzi artă înaltă în România. Tot atunci cunosc pe profesorul Dr. Hammer, medicul șef al spitalului, care a rămas zguduit de interpretarea legendei. Mai târziu, când primele zile de teamă s-au mai spulberat, fosta orchestră a Ministeruluiîși începe activitatea sub conducerea muzicantuluiSkohutil, scăpat din lagăre, grație intervenției lui G. Enescu și a mea. În concertele acestea simfonicesunt rugată și eu să cânt, și publicul nostru amator rămas în București își face apariția regulat, asemenea și o mare majoritate de
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
ca noi să avem pe cât se poate strictul necesar. Printr-un soldat ardelean ne vine vestea cu o scrisoare, că bunul și iubitul nostru bunic a trecut din viață. Era anul 1917, primăvară, când l-a doborât moartea în plină activitate. Doliul ne-a cuprins pe toți. Ni se părea că încă un sprijin, poate unicul rămas, ne-a părăsit. După câtva timp, Conservatorul de muzică își redeschise porțile, închise când cu invazia trupelor dușmane. Îmi reîncep activitatea cu mare râvnă
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
moartea în plină activitate. Doliul ne-a cuprins pe toți. Ni se părea că încă un sprijin, poate unicul rămas, ne-a părăsit. După câtva timp, Conservatorul de muzică își redeschise porțile, închise când cu invazia trupelor dușmane. Îmi reîncep activitatea cu mare râvnă, elevi numeroși nu lipsesc, cu tot timpul critic. Era ceva trebuincios sufletului de-a ne contopi în muzică, cel puțin atât! În acel an isprăvește în chip strălucit cursul meu, tânăra și mult talentata Hedwig Durrer, care
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
mulțumitoare. După o săptămână de vacanță pentru mine și fără tradiționala călătorie de nuntă, care atunci ar fi fost o încercare temerară din cauza neregularității circulației trenurilor, și lipsei de confort de pretutindeni în țară, după această săptămână, zic, îmi reîncepui activitatea la Conservator. Multe daruri frumoase, uitle și inutile am primit, dar ca să-ți amenajezi o locuință trebuiau multe încă! Nu trece mult și iată că și principesa Elisabeta a noastră se logodește cu Diadocul Greciei, care arăta o mare dragoste
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
director fiind maestrul Ghoerghe Dima. După câtva timp eu încep să-mi pregătesc primele concerte în străinătate, primul pus în lumea largă după războiul lung și dăunător, mai ales pentru artiștii forțați de a-și îngrădi în acel timp greu, activitatea într-un cerc strâmt de tot, cum mi-a fost dat mie, din cauza împrejurărilor vitrege. Ținta mea era Germania, Polonia și Austria. Mă pun în legătură cu impresarul Hugo Knepler din Viena, care imediat îmi răspunse favorabil, așa că concertul meu se fixează
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
găsește nesatisfăcătoare [De anima 432a-b], dar care este susținută de Plotin, Enneade, I, 1, 5 și 6). Ea este pieritoare și, potrivit spuselor din Timaios 70d-e, se află situată sub diafragmă. Aristotel face din epithymia doar una din cele trei activități ale facultății deziderative a sufletului înzestrat cu simțire (De anima, 414b). Epithymia are drept obiect plăcutul (Ibidem). Epicur împarte dorințele în firești și necesare, firești dar nenecesare și cele ce sunt nici firești nici necesare (D. L. X, 127; Cicero, Tusc
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
a gîndirii artistului către spațiul religios și metafizic. Creator al școlii noastre de grafică, el și-a mîntuit la maturitate și spre bătrînețe toate excesele și cochetăriile cu regimul comunist, altminteri explicabile istoric și psihologic, printr-o riguroasă și profundă activitate artistică și pedagogică.
O sintagmă abuzivă: realismul socialist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10002_a_11327]
-
fost aruncată pur și simplu la gunoi! Cu tristețe și cu dragoste, admirație statornică, al Dvs. Mircea Zaciu *) Ion Dodu Bălan (n.a.) Tovarășe Președinte, Subsemnatul Miron Neagu, domiciliat în Sighișoara, str. M. Eminescu Nr. 10, vă supun următoriul memoriu asupra activității mele și solicit înțelegerea Dvs. binevoitoare. Acum 20 ani, în 1938, la îndemnul marelui meu prieten N. D. Cocea și a lui E. Giurgiuca, am înființat o editură de cărți literare. Aveam o tipografie mică cu o singură mașină plană
Din arhiva Emil Giurgiuca by Miron Neagu () [Corola-journal/Journalistic/10022_a_11347]
-
lipsiți de mijloace și nu găseau editori în altă parte. Riscurile erau mari căci aproape toți erau necunoscuți pe atunci și pe deasupra cei mai mulți dintre ei erau poeți iar publicul cetitor nu avea gustul format pentru poezii. Gîndul însă că prin activitatea mea aveam să contribui la promovarea unor talente reale încurajînd mișcarea literară pornită din Ardeal de revistele Abecedar, Pagini literare, Gînd românesc, într-o epocă în care statul se dezinteresa de soarta scriitorilor tineri, m-a făcut să iau asupră
Din arhiva Emil Giurgiuca by Miron Neagu () [Corola-journal/Journalistic/10022_a_11347]
-
în manifestare) prin care acesta poate fi identificat în unicitatea caracterului și temperamentului lui (definiția lui Boris Asafiev). Doar astfel, stilul devine o formă de „comportament” propriu gândirii (artistice, științifice, politice), mediat prin mijloacele specifice ale unui anumit domeniu de activitate. În acest sens, putem identifica și deosebi stilul Romantismului de stilul Barocului, Renașterii, Clasicismului sau Modernismului (stil de epocă), stilul german, italian, francez, englez sau rus (stil național) sau stilul lui Beethoven de stilul lui Bach, Mozart, Debussy sau Verdi
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
generalizat la scara întregului Romantism, ca extrapolare a acestui proces detectabil încă la nivelul celor trei stări defoliate ale stilului lui Beethoven. „ca stil de epocă, romantismul deține o trăsătură care într-un anumit sens determină particularitatea imaginii generale a activităților muzicale aparținând timpului nostru. Este vorba despre amplificarea stratificării sistemului stilistic unitar de epocă într-un șir de sub-sisteme stilistice, care afișează deseori un contrast evident. Acest fapt este datorat unei tendințe generale de creștere în importanță și consistență a
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
stil „monolitic”. Ca model referențial putem recurge la imaginea stilului „monolitic” bachian sau wagnerian, ambii compozitori realizând sinteze ale stilurilor anterioare și încheind astfel un ciclu stilistic. Nefiind relevante transformările în planul interior al creației, indiciul diferențelor implicite vieții și activității îl reprezintă criteriul geografic al deplasărilor. În cazul lui Bach este vorba despre asocierea etapelor vieții și activității cu deplasările între orașele Eisenach (în care s-a născut), Lüneburg, Weimar, Köthen și Leipzig, iar în cazul lui Wagner este relevantă
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
ale stilurilor anterioare și încheind astfel un ciclu stilistic. Nefiind relevante transformările în planul interior al creației, indiciul diferențelor implicite vieții și activității îl reprezintă criteriul geografic al deplasărilor. În cazul lui Bach este vorba despre asocierea etapelor vieții și activității cu deplasările între orașele Eisenach (în care s-a născut), Lüneburg, Weimar, Köthen și Leipzig, iar în cazul lui Wagner este relevantă perioada „pelerinajului” - reperele principale fiind Riga, Dresda, Zürich și Weimar. Deschiderea indică, într-un prim moment, tendința de
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
Distanța temporală între tipologii, omogenitatea constituirii interioare, stabilitatea ca rezistență la schimbare și liniaritatea evoluției identicului sunt, astfel, criteriile fundamentale în constituirea unei structuri stilistice. Această imagine rezistă, însă, doar până la limita despărțitoare a începutului de secol XX. Existența și activitatea de creație ale lui Schönberg și Stravinski propun și, până la urmă, impun un model stilistic radical diferit de concepțiile anterioare: Stilul ambilor compozitori reprezintă constituiri sau ansambluri stilistice compuse din mai multe „compartimente” reprezentative distincte, aliniate în ideea de catenă
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
incipientă (postromantică), (b) perioada atonală, (c) perioada dodecafonică, (d) perioada serială și (e) ultima perioadă, de revenire la principiul organizării tonale. Reprezentative sunt, în esență, cele trei perioade mediene, în care compozitorul își formulează și își implementează principiile „revoluției atonale”. Activitatea componistică a lui Igor Stravinski este subdivizibilă în trei perioade, fiecare purtând ca titulatură (a) fie referirea la apartenența etnică a imagisticii și expresiei (cele trei balete ale perioadei ruse), fie, precum în cazul lui Schönberg, denumirile legate de (b
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
jumătate a secolului al XIX-lea. Încercarea de a explica apariția acestora ca expresie însoțitoare sau chiar de vârf a mișcărilor de emancipare națională reprezintă doar un răspuns parțial și insuficient, deoarece recurge, ca interpretare completă, la argumente explicite câmpului activităților muzicale. Un prim argument, implicit muzical, se referă la modelul de organizare a acestora și ne orientează spre faptul că școlile naționale europene apar ca o „replică” etnică a filonului dominant în acea perioadă a tradiției componistice austro-germane, iar nu
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
continuare expresivitatea artistică, literatura, ficțiunea, pitorescul limbajului; păcat doar că aceste nobile preferințe conduc la alcătuirea unor texte foarte discutabile estetic, moral și intelectual, de un desăvîrșit prost gust, și că reușesc de prea multe ori să se substituie unor activități politice mai banale și mai serioase, de rutină și sobrietate.
Declarații by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10048_a_11373]
-
George Breazul a marcat în muzicologia românească unul dintre cele mai spectaculoase salturi, ce au aliniat la standarde europene domeniile pe care le-a reprezentat în cultura românească: etnomuzicologia, istoria muzicii, bizantinologia, muzicologia și critica muzicală, toate răsfrângându-se asupra activității educaționale, înțeleasă în modul extins, ce depășește cadrul școlii, incluzând principalele instituții de cultură. Marile sale deschideri culturale și pedagogice s-au concretizat în studii și lucrări de o mare forță prospectivă, cu soluții viabile pentru îmbunătățirea activităților muzicale și
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
-se asupra activității educaționale, înțeleasă în modul extins, ce depășește cadrul școlii, incluzând principalele instituții de cultură. Marile sale deschideri culturale și pedagogice s-au concretizat în studii și lucrări de o mare forță prospectivă, cu soluții viabile pentru îmbunătățirea activităților muzicale și de educație, cea muzicală fiind privită ca parte integrantă a culturii generale și cu contribuții notorii în dezvoltarea personalității umane. Este epoca în care Ateneul Român găzduia manifestări muzicale frecventate de elevi și marile orașe ale țării se
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
cea muzicală fiind privită ca parte integrantă a culturii generale și cu contribuții notorii în dezvoltarea personalității umane. Este epoca în care Ateneul Român găzduia manifestări muzicale frecventate de elevi și marile orașe ale țării se bucurau de o intensă activitate a formațiilor muzicale școlare: Botoșani, Galați, Sibiu, Piatra Neamț, Craiova, Brașov, Timișoara, Oradea, Arad ș. a. m. d., epocă în care se simțea acut nevoia profesionalizării specialiștilor în toate domeniile muzicale. Pentru completarea conturului personalității muzicologului, dar în mod special pentru admiratorii
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Botoșani, Galați, Sibiu, Piatra Neamț, Craiova, Brașov, Timișoara, Oradea, Arad ș. a. m. d., epocă în care se simțea acut nevoia profesionalizării specialiștilor în toate domeniile muzicale. Pentru completarea conturului personalității muzicologului, dar în mod special pentru admiratorii revistei Muzica, este importantă activitatea sa de coredactor al aceleeași publicații de specialitate, în perioada începuturilor sale, din urmă cu aproape un secol, în anii 1921 și 1925, Breazul conducând, alături de Maximilian Costin, destinele revistei Muzica, ce apărea la București și apoi la Timișoara. În
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
specializate pentru culegerea și studierea cântecului popular românesc, cu un studiu pertinent și deschizător de drum spre etnomuzicologie: „Strângerea cântecelor populare și studiul științific al melosului nostru, din punct de vedere formal, tonal, ritmic, polifonic și orchestral vor hotărî, nădăjduim, activitatea primordială și cea mai utilă pe care să o desfășoare Societatea Compozitorilor Români în viitor”<footnote Breazul, G(eorge) - Societatea Compozitorilor Român; în: Universul literar, București, An XLII, nr. 10, 7 martie 1926, pp. 1 - 2; Republicat în: Breazul, George
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]