2,673 matches
-
alterări ale câmpului vizual; c) afecțiuni care evoluează cu tulburări ale vederii binoculare (strabismul, diplopia); d) afecțiuni care evoluează cu tulburări de adaptare la întuneric și la lumină; e) afecțiuni care evoluează cu alterări ale sensibilității cromatice. 2. în funcție de indicele acuității vizuale (AV), se identifică: a) ambliopie ușoară (indicele AV cuprins între 0,5 și 0,3); b) ambliopie medie (indicele AV cuprins între 0,2 și 0,1); c) ambliopie forte (indicele AV cu valori sub 0,1): cecitate relativă
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
categoric chiar, posibilitatea de abordare creștin-ortodoxă a vieții și operei lui Eminescu, încheindu-se astfel: „Ne place sau nu, Eminescu n-a fost un credincios creștin (deși va fi avut în comun cu creștinismul în resorturile intime ale personalității sale acuitatea metafizică, intuiția organicului, reverența față de tradiție sau vocația mărturisitoare). Dar Eminescu rămîne Eminescu, așa cum a fost. Geniul artistic (mai ales pe fondul de dezangajare religioasă al modernității) poate să-și asume sau nu, într o măsură sau alta, creștinismul aceasta
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
această încredere în mișcarea societății și a spiritului uman. Aron trebuie să-și găsească calea împotriva unor maeștri, iubiți și stimați. Împotriva pacifismului apolitic al lui Alain, împotriva progresismului idealist al lui Léon Brunschvicg, el a măsurat cu din ce în ce mai multă acuitate hrănită de anxietate cât de mult depinde soarta oamenilor de modul în care își trăiesc viața politică. Dacă Primul Război Mondial nu a fost suficient pentru a zgudui certitudinile unui număr mare de francezi preocupați să-și reînceapă, inclusiv sau
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
de aptitudini speciale. Lista lor este foarte cuprinzătoare, specifică pentru fiecare domeniu al creației. Aptitudinile speciale pentru știință sunt: aptitudinea matematică; aptitudinea verbală; aptitudinea spațială. Aptitudinile speciale pentru tehnică sunt: abilități senzo-motrice; abilități perceptiv-spațiale; vizualizare mintală. Exemple de abilități senzo-motrice: acuitate vizuală, acuitate auditivă, acuitate tactilă, forță, viteză de reacție, precizie în mișcări, dexteritate manuală, memorie chinestezică. Abilități perceptiv-spațiale: spirit de observație, percepție spațială, reprezentare spațială. Vizualizarea mintală se referă la nivelul ridicat al manipulării de imagini mintale. Aptitudinile pentru artă
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
speciale. Lista lor este foarte cuprinzătoare, specifică pentru fiecare domeniu al creației. Aptitudinile speciale pentru știință sunt: aptitudinea matematică; aptitudinea verbală; aptitudinea spațială. Aptitudinile speciale pentru tehnică sunt: abilități senzo-motrice; abilități perceptiv-spațiale; vizualizare mintală. Exemple de abilități senzo-motrice: acuitate vizuală, acuitate auditivă, acuitate tactilă, forță, viteză de reacție, precizie în mișcări, dexteritate manuală, memorie chinestezică. Abilități perceptiv-spațiale: spirit de observație, percepție spațială, reprezentare spațială. Vizualizarea mintală se referă la nivelul ridicat al manipulării de imagini mintale. Aptitudinile pentru artă sunt de
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
lor este foarte cuprinzătoare, specifică pentru fiecare domeniu al creației. Aptitudinile speciale pentru știință sunt: aptitudinea matematică; aptitudinea verbală; aptitudinea spațială. Aptitudinile speciale pentru tehnică sunt: abilități senzo-motrice; abilități perceptiv-spațiale; vizualizare mintală. Exemple de abilități senzo-motrice: acuitate vizuală, acuitate auditivă, acuitate tactilă, forță, viteză de reacție, precizie în mișcări, dexteritate manuală, memorie chinestezică. Abilități perceptiv-spațiale: spirit de observație, percepție spațială, reprezentare spațială. Vizualizarea mintală se referă la nivelul ridicat al manipulării de imagini mintale. Aptitudinile pentru artă sunt de o varietate
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
instrumentiștii sau compozitorii. Insuficienta dezvoltare a aptitudinilor speciale face imposibilă atingerea nivelelor ridicate de creativitate. Orice aptitudine specială este un amestec din mai multe elemente, cu pondere variabilă pentru fiecare activitate. Aceste elemente se pot grupa în patru categorii: senzoriale (acuitatea vizuală, auditivă, etc.); psihomotrice (dexteritatea manuală, coordonarea vizualo-tactilă, etc.); intelectuale (inteligența, imaginația, memoria, etc.) fizice (forța fizică, rezistența fizică, memoria chinestezică, etc.) În ceea ce privește gradul de implicare a inteligenței, acesta este diferit în funcție de domeniul de creație. Este foarte mare pentru creația
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
puterii de muncă; diminuarea capacităților intelectuale (să nu uităm că după vârsta de 20 ani mor zilnic 10 000 de neuroni, iar fiecare neuron forma sute de mii de conexiuni); alterarea stării de sănătate; diminuarea motivației după obținerea succesului; diminuarea acuității vizuale și auditive (în general, a acuității senzoriale); gândirea convergentă (gândirea logică) este tot mai larg folosită, în dauna gândirii divergente (gândirii creative) ; creșterea spiritului critic; consolidarea deprinderilor, stereotipii în gândire, conformismul; bătrânii sunt mai inflexibili decât tinerii, iar această
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
nu uităm că după vârsta de 20 ani mor zilnic 10 000 de neuroni, iar fiecare neuron forma sute de mii de conexiuni); alterarea stării de sănătate; diminuarea motivației după obținerea succesului; diminuarea acuității vizuale și auditive (în general, a acuității senzoriale); gândirea convergentă (gândirea logică) este tot mai larg folosită, în dauna gândirii divergente (gândirii creative) ; creșterea spiritului critic; consolidarea deprinderilor, stereotipii în gândire, conformismul; bătrânii sunt mai inflexibili decât tinerii, iar această inflexibilitate poate constitui un dezavantaj pentru activitatea
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
consideră că „indiferent de ceea ce fac femeile, trebuie s-o facă de două ori mai bine decât bărbații, ca să fie considerate pe jumătate la fel de bune ca ei” ? 4.2.4 Sănătatea Sănătatea fizică este importantă în creativitate atâta timp cât nu afectează acuitatea senzorială și procesele psihice implicate în respectivul domeniu de creație. Sănătatea mintală este cu atât mai importantă. Un fenomen controversat este așa-zisa legătură dintre geniu și nebunie. „De la geniu la nebunie nu este decât un pas” s-a spus
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
De pildă, există aptitudini diferite între fizicieni și economiști sau între biologi și sociologi. Creativitatea științifică necesită aptitudinile: matematică, verbală și spațială, iar cea tehnică cere aptitudini speciale de tipul: aptitudini perceptiv-spațiale, senzo-motrice și vizualizare mintală. Exemple de abilități senzo-motrice: acuitate vizuală, acuitate auditivă, acuitate tactilă, forță, viteză de reacție, precizie în mișcări, dexteritate manuală, memorie chinestezică. Abilități perceptiv-spațiale: spirit de observație, percepție spațială, reprezentare spațială. Vizualizarea mintală se referă la nivelul ridicat al manipulării de imagini mintale. Aceste aptitudini cerute
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
există aptitudini diferite între fizicieni și economiști sau între biologi și sociologi. Creativitatea științifică necesită aptitudinile: matematică, verbală și spațială, iar cea tehnică cere aptitudini speciale de tipul: aptitudini perceptiv-spațiale, senzo-motrice și vizualizare mintală. Exemple de abilități senzo-motrice: acuitate vizuală, acuitate auditivă, acuitate tactilă, forță, viteză de reacție, precizie în mișcări, dexteritate manuală, memorie chinestezică. Abilități perceptiv-spațiale: spirit de observație, percepție spațială, reprezentare spațială. Vizualizarea mintală se referă la nivelul ridicat al manipulării de imagini mintale. Aceste aptitudini cerute în tehnică
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
diferite între fizicieni și economiști sau între biologi și sociologi. Creativitatea științifică necesită aptitudinile: matematică, verbală și spațială, iar cea tehnică cere aptitudini speciale de tipul: aptitudini perceptiv-spațiale, senzo-motrice și vizualizare mintală. Exemple de abilități senzo-motrice: acuitate vizuală, acuitate auditivă, acuitate tactilă, forță, viteză de reacție, precizie în mișcări, dexteritate manuală, memorie chinestezică. Abilități perceptiv-spațiale: spirit de observație, percepție spațială, reprezentare spațială. Vizualizarea mintală se referă la nivelul ridicat al manipulării de imagini mintale. Aceste aptitudini cerute în tehnică nu sunt
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
fluența ideației, flexibilitatea gândirii, originalitatea și nivelul de elaborare a ideilor), sensibilitatea la probleme, inteligența, intuiția și memoria. Aptitudinile speciale sunt necesare pentru obținerea performanței într-un anumit domeniu al creației. Este normal, de exemplu, ca un inginer să aibă: acuitate vizuală, spirit de observație, percepție spațială, reprezentare spațială, sau un pianist: dexteritate, simțul ritmului, acuitate auditivă înaltă, etc. Factorii nonintelectuali, între care deschiderea la experiență, deschiderea intelectuală, umorul și spiritul copilăresc, toleranța la ambiguitate, rezistența psihică la evaluarea ideilor, afectivitatea
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
intuiția și memoria. Aptitudinile speciale sunt necesare pentru obținerea performanței într-un anumit domeniu al creației. Este normal, de exemplu, ca un inginer să aibă: acuitate vizuală, spirit de observație, percepție spațială, reprezentare spațială, sau un pianist: dexteritate, simțul ritmului, acuitate auditivă înaltă, etc. Factorii nonintelectuali, între care deschiderea la experiență, deschiderea intelectuală, umorul și spiritul copilăresc, toleranța la ambiguitate, rezistența psihică la evaluarea ideilor, afectivitatea, structura caracterului, ș.a., influențează pozitiv creativitatea. Existența acestor factori poate „trăda„ un creator. Dacă dorim
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
îl au spiritul de observație și intuiția persoanei. Spiritul de observație va favoriza intuiția, iar intuiția - la rândul ei va scoate la lumină soluția creativă. Spiritul de observație este corelat cu un complex de aptitudini și atitudini creative: * senzitivitate perceptivă (acuitatea simțurilor, bogăția senzațiilor); * receptivitate la stimuli diverși (vizuali, auditivi, tactili, etc.); * fluiditate asociativă (rapiditatea și bogația asociațiilor gândirii); * flexibilitate spontană (utilizarea de asociații inedite, neașteptate, ascunse, capacitatea de a schimba rapid direcția gândirii); * sensibilitatea la probleme (sesizarea de dependențe, implicații
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
putere de sugestie. Fraza amplă, bogată în imagini poetice, cuprinde un număr mare de versuri, intensificând suflul epic. Subtila împletire a realității cu fantezia se realizează prin hiperbole descriptive și narative. Repetarea vocativului „Maneo, Maneo, fiară rea” dă mai multă acuitate dialogului. Formulele introductive și de încheiere, exterioare cadrului acțiunii epice, sunt laconice, unele variante renunțând la ele. Cu o vibrație de poezie autentică, balada rămâne una din cele mai valoroase creații ale literaturii populare românești. Surse: V. Alecsandri, Poezii populare
TOMA ALIMOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290212_a_291541]
-
la Muntele Athos a capului domnitorului. Altă reconstituire istorică, Ultimul Constantin (2000), sugerează și urmărește analogia dintre Constantin XI Paleolog, ultimul împărat al Bizanțului, și Constantin Brâncoveanu, domn român martirizat împreună cu fiii săi. Informația istorică și culturală dovedește exactitate și acuitate de om de știință, fiind susținută și de un meritoriu talent narativ. Romanul este construit prin alăturarea diferitelor puncte de vedere asupra evenimentelor istorice aparținând unor personaje: spătarul Mihai Cantacuzino, Ștefan, fiul cel mai apropiat de voievod, Nicolae Mavrocordat, pe
TOMA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290214_a_291543]
-
naratorului colorată cu atributele oralității ori incluzând diferite forme ale citatului, recursul la stilul indirect liber etc. Ț. a fost remarcat de la început ca un scriitor care „știe [...] să-și asculte personajele și să le imagineze vorbind” (Mircea Martin). Dar acuitatea observației implică și relieful, pitorescul ori veridicitatea situațiilor și conflictelor imaginate, notabile sub raport sociologic și psihologic. Prozele din ciclul Suburbanele Bucureștilor, apărute împreună cu nuvela Fratele meu geamăn (2002), lărgesc și diversifică galeria personajelor. Aici autorul investighează perioada de tranziție
ŢIRLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290197_a_291526]
-
reflexe, irepresibile în anumite situații, îndeosebi în cele tensionate. Iar viața nu m-a scutit să am și din acestea, chiar des în unele perioade și cu unele persoane, pe care, inevitabil, ulterior, le-am perceput cu un plus de acuitate, dar nu cu sentimentul adversității perpetue. Așa-numita mea cronică e un mozaic de „constatări provinciale”. Despre Capitală pomenesc rar, o dată sau de două ori, după vizite în ea, în rest ca ecouri. Centrul majorității însemnărilor e Bacăul și, din
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Bach, pe care l-a orchestrat, a constituit pasiunea vieții sale. Azi e un bătrîn himeric, adus de spate, cu părul alb, rar și lung, cu privirea ușor aburită. Ca dirijor are mîinile încă sigure și urechea de o perfectă acuitate. Imaginile îl înfățișau la o repetiție cu „Passacaglia” de Bach. Iată-l insistînd asupra părților dificile: „fermata, mezzo, legato”, îl aud indicînd partidelor, pe rînd, și apoi întregii orchestre. Are vocea moale, caldă, fluentă. *Vînt învolburat, de o furie nemaipomenită
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
pe picioarele ei și că e vizitată. Mulțumirile, de fiecare dată, la despărțire, că am venit s-o vedem și insistența cu care ne invită să revenim mă emoționează. *Mai curînd decît bucuria, durerea ne pare mereu superlativă, de o acuitate fără egal: „Din cîți oameni cunosc, nimeni nu e mai necăjit ca mine”, mi-a declarat Ani. La fel crede despre viața noastră că e „cea mai urîtă”. Și-l imploră pe Dumnezeu să trăiască, „fie și numai doi ani
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
că, oricum, legea îi dă acesteia dreptul la jumătate din moștenire, el nu s-a lăsat convins și a izbucnit: „Asta-i lege făcută de curve!...” C.ș., despre care am scris la debutul său (Cercul de ochi, 1968), are acuitate în observații, priceperea de a șarja pînă la limitele verosimilului. „Curajul” său, la care s-a referit și V.Sp. În prezentare, e aptitudinea de a problematiza anumite chestiuni etice cu ecou în actualitate. Știind că mă împac cu Genoiu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
să-i mănînce „ghiocul”! Plus alte vorbe „condimentate”. Deși după episodul rebotezării lui Milarepa în Marù n-ar fi trebuit, am fost consternat să aflu (eram la Gîrleni, la închiderea „Lunii cărții la sate”) că Petru Cimpoeșu, de a cărui acuitate eram convins, neagă existența suferinței psihice! „Unde nu-i durere fizică, nu-i suferință”, a susținut el. O atare opacitate, la un prozator (chiar provenit din inginer), sperie. Cum: durerea minții, a sufletului sînt doar niște fantasme? L-am combătut
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
aluat descântat de zei; fără a vă cunoaște personal, v-am așezat deja lângă inimă. Am citit cu plăcere și interes „Orașul muzelor” (nu În Întregime, din cauza vremii mereu posomorâte, care mă Împiedică aproape total de la această plăcută Îndeletnicire, datorită acuității vizuale extrem de scăzute) și am răsfoit, doar, „Lovineștii” - destul ca să mă conving de calitățile dv. de cercetător hăruit, dublat de istoricul literar. Felicitări! Studiul din Anuarul Muzeului Suceava a fost o revelație: ați creionat cel mai bine până acum figura
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]