7,201 matches
-
variabilelor de stoc din bilanțurile sectoriale ale economiei (active și pasive ale firmelor financiare, firmelor nonfinanciare, gospodăriilor, guvernului și subsectoarelor acestor sectoare), precum și bilanțul agregat consolidat al economiei pot contribui la revelarea legăturilor intersectoriale și pot furniza informații semnificative privind adecvarea structurii financiare și asupra posibilităților instabilității financiare. Analiza bilanțului se focalizează asupra determinanților și evoluției stocurilor de active și pasive, precum și asupra șocurilor posibile ale variabilelor de stoc, care pot declanșa ajustări ale fluxurilor (care includ fluxuri transfrontaliere de capital
Evaluarea impactului politicii structurale asupra economiei reale. Aspecte financiare. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Picu Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2357]
-
fi un păcat. Prin aceasta, acțiunea păcătoasă este motivată de o dorință de bine a persoanei și de un drept al acesteia de a fi fericită, iar sensul corect al păcatului este pierdut. Se profilează riscul să se urmărească doar adecvarea la o etică extinsă, care să nu corespundă cu etica creștină. Creștinul însă trebuie să recupereze ideea originară despre Dumnezeu și, implicit, credința în Dumnezeu adevărat pentru a putea recunoaște păcatul cu întreaga sa gravitate și consecință. Dacă sensul păcatului
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
de burnout. Internaliștii vor avea atitudini proactive, vor căuta persoane și informații care să îi ajute să influențeze situațiile în care se află după bunul plac. Se pare că locul controlului intern este asociat și cu personalitatea rezilientă ceea ce indică adecvarea crescută a limitei interne a constructului (Cooper, Cooper & Eaker, 1988). Jennings (1990) a realizat un studiu care își propunea evaluarea relației dintre stresul profesional și non profesional, locul controlului, suportul social și simptomele psihologice resimțite de asistenții medicali șefi. Au
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
că înlăturarea tuturor emoțiilor resimțite este imposibilă medicilor, dar ideea de empatie clinică încurajează recunoașterea obiectivă a simțămintelor pacientului. Simpla etichetare a stărilor nu este suficientă. Halpern (2001) subliniază importanța sincronizării cu pacientul, recunoașterea emoțiilor sale atunci când ele apar și adecvarea discursului în consecință. Un studiu care a observat interacțiunile dintre pacienți și medici, a raportat că medicii care se sincronizau nonverbal cu pacienții observau momentele de anxietate ale pacienților și făceau pauze, permițându-le să folosească aceste momente pentru a
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
atâta spumegândă speranță. / Nopți cu lună peste hematiile visului. Postmoderniștii dorm / Buciumul tace cu jale! Un asemenea poem poate fi un argument în favoarea postmodernismului, pentru că, pe lângă o construcție impecabilă, în planul conținutului este, de asemenea, ireproșabil, demonstrând, în termeni maiorescieni, adecvarea condițiunii materiale la cea ideală. Parafrazând, prin urmare, niște cuvinte celebre, se poate spune - pentru cei care îl contestă - că, iată, se nasc și în postmodernism Poezii! În poezia lui Daniel Corbu, bagajul important de lecturi pe care l-a
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
auditivul, motricitatea și imaginația specifice dramatizării istorice. Lăsând la o parte detaliile proprii etapelor elaborării și desfășurării procedeului ca atare, notăm aici doar faptul că practicarea metodologiei dramaturgice impune în mod natural respectarea unor precauții de ordin didactic, începând cu adecvarea dozajului intern, pe de o parte, între exercițiile pregătitoare, cele dramaturgice propriu-zise și cele de relaxare de la sfârșitul activității și respectiv a dozajului extern, pe de altă parte, prin evitarea folosirii în exces a acestei strategii, în detrimentul altora, de natură
Metoda dramatiz?rii ?n lec?ia de istorie. Scenetele "Alegerea lui Vod? Cuza" ?i "Sensul vie?ii" by Claudia-Felicia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83661_a_84986]
-
sprijină pe scaune, a sta pe marginea scaunului (atenție sau nesiguranță), orelația dintre poziția mâinii și cum se sprijină pe scaune, a sta cufundat pe scaun (lipsă de tensiune). Aceste mișcări ale corpului pot fi perturbate printr-o căutare a adecvării la conținut cu un comportament conștient incorect sau inconștient incorect. Agresivitatea este bazată pe ridicarea mâinii, pe gesturi în gol, pe etalarea forței, în cazul unei discuții deschise sau închise. Expresia neliniștii se manifestă prin evitarea privirii ori prin gesturi
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
pentru cultul lui Urmuz, un edificiu impunător (...) un Urmuz posibil, simulînd existența unei opere comportîndu-se als ob”. Pe linia esteticii „realismului muzical” indicată în nota de subsol a prozei „Algazy & Grümmer”, Dan Cristea speculează, într-un mic eseu intitulat „Urmuz — adecvări și corespondențe” (România literară, IV, 47, 22 noiembrie 1973, reluat în volumul Arcadia imaginară, Ed. Cartea Românească, București, 1977), pe marginea cratylienei „adecvări onomastice la un destin” a eroilor urmuzieni ca formă a obsesiei „corectării erorilor realității” de către „judecătorul” Urmuz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
în nota de subsol a prozei „Algazy & Grümmer”, Dan Cristea speculează, într-un mic eseu intitulat „Urmuz — adecvări și corespondențe” (România literară, IV, 47, 22 noiembrie 1973, reluat în volumul Arcadia imaginară, Ed. Cartea Românească, București, 1977), pe marginea cratylienei „adecvări onomastice la un destin” a eroilor urmuzieni ca formă a obsesiei „corectării erorilor realității” de către „judecătorul” Urmuz, alias Demetru Dem. Demetrescu-Buzău. Legitimarea externă Urmuz a fost tradus pentru prima dată într-o limbă de circulație internațională în numărul pe august-septembrie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ca enormă doar la prima vedere. Într-adevăr, după realismul acerb, atît de ascuțit, atît de adecvat la real al lui I.L. Caragiale, unui Demetrescu-Buzău (Urmuz), realul, în perpetuă beată deplasare, i-a putut apărea ca dadaistic. Dadaismul a însemnat adecvarea la o realitate percepută ca delirantă, absurdă. Rezultatul a fost un insolit amestec de bizar umor și imponderabilă nebunie”. Proiectul Cumpăna era de fapt un colaj de asocieri „dadaiste” între fragmente urmuziene (din „Fuchsiada”) și heideggeriene (din „Ființă și timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
modele, Editura Eminescu, București, 1980 Cotorcea Livia, Avangarda rusă, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2005 Crăciun, Gheorghe, Aisbergul poeziei moderne, cu un argument al autorului, postfață de Mircea Martin, Editura Paralela 45, Colecția „80”, Pitești, 2002 Cristea, Dan, „Urmuz - adecvări și corespondențe”, în vol. Arcadia imaginară, Ed. Cartea Românească, București, 1977 Cristea, Valeriu, Interpretări critice, Editura Cartea Românească, București, 1970 Crohmălniceanu, Ov.S., Literatura română și expresionismul, Editura Eminescu, București, 1971 Crohmălniceanu, Ov.S., Literatura română între cele două războaie mondiale, Editura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
homo ludens sau homo sentimentalis, care concepe cuplul și familia ca locul unde se respiră ambientul de valorificare a sentimentului și a afectului. De asemenea, în acest context nu contează adevărul, ci adevărul meu. Problema adevărului nu ține de relație, adecvare, coerență internă cu un sistem logic ancorat în realitate. O consecință a acestui tip de individualism este anularea diferențelor care disting ființele umane. Un semn al acestei orientări este recunoscut în tendința unisex, care vrea să șteargă diferența biologică și
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
o epocă de aur, închipuindu-ne că tot ceea ce-i mai bun a fost în trecut. Trebuie să alegem între încrederea în noi înșine și credința în Cristos care, deși a venit deja, reprezintă viitorul. Însăși experiența mântuirii, care este adecvarea vremelniciei la veșnicie, necesită reformatarea continuă a sistemelor noastre, așa încât să nu intre în conflict cu semnalele ce vin din afară, de care nu ne putem permite să ne izolăm, însă cu care trebuie să dialogăm neîncetat, din ce în ce mai mult. Sistemul
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
Relaționarea dintre cele două perspective reprezintă pentru sociologie o problemă cu care nu s-a mai confruntat într-un mod serios. Perspectiva cognitivă are ca temă centrală evaluarea unei strategii de acțiune din punctul de vedere al gradului său de adecvare cognitivă: este corectă sau nu? Cât de adecvată este în raport cu atingerea obiectivului global al schimbării? Calitatea strategiei are, în mod cert, efecte complexe asupra vieții colectivității. Este firesc ca actorii sociali să fie orientați mereu spre discutarea strategiilor de acțiune
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
Cât de adecvată este în raport cu atingerea obiectivului global al schimbării? Calitatea strategiei are, în mod cert, efecte complexe asupra vieții colectivității. Este firesc ca actorii sociali să fie orientați mereu spre discutarea strategiilor de acțiune din punctul de vedere al adecvării lor. Sociologia clasică, dezvoltată pe cazul societăților stabile, caracterizate printr-un proces mai degrabă spontan de schimbare, pune între paranteze calitatea cognitivă a strategiilor de acțiune formulate de către actori, tratându-le pe acestea nu ca produse cognitive, ci ca produse
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
strategice, deci pentru perspectiva cognitivă, este tot mai accentuat. Strategia tranziției este o soluție la problema schimbărilor sociale dorite și propuse. Actorii sociali, fiind liberi să aleagă între o strategie sau alta, sunt, normal, frământați de întrebări legate de corectitudinea/adecvarea acestora. Devine centrală întrebarea dacă există mai multe opțiuni posibile care să ducă la realizarea obiectivelor tranziției. Evaluarea devine o problemă de analiză a eficienței: eficacitatea (gradul de realizare a obiectivelor) și costul plătit prin utilizarea unei soluții sau a
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
strategice o fac fără vreun interes social particular, singurul lor interes fiind cel de a asigura cea mai adecvată cale de schimbare socială. Se presupune deci că opțiunea pentru o strategie sau alta este rezultatul unei evaluări strict cognitive, cu privire la adecvarea sa în raport cu criterii generale de eficiență, și nu al unui criteriu social, raportarea la interesele unui grup sau ale altuia. Teoria tranziției a presupus deci tacit că strategia tranziției: • este un produs strict cognitiv, și nu social. Nu este nimic
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
altele mai proaste. În consecință, pot alege liber, fiind deci responsabili pentru un curs de acțiune sau altul. Alegerea strategiei tranziției, de exemplu, și discuțiile care se duc în jurul ei de către actorii sociali se pun, de regulă, în termeni de adecvare a strategiei: este alegerea făcută adecvată? Ar exista soluții alternative posibil mai bune? Din perspectiva socială, soluția aleasă este produsul unic al unei realități sociale date, al interacțiunii actorilor sociali, problema alternativelor fiind nelegitimă. Strategia tranziției este produsul interacțiunii unei
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
că soluția generată de interacțiunea diferiților actori cu propriile lor interese ce nu sunt coincidente cu găsirea soluției celei mai potrivite este totodată cea mai adecvată, în ordine cognitivă? Analizele actuale conțin o confuzie între cele două planuri distincte: planul adecvării soluției și planul interacțiunii dintre actorii sociali, cu imagini cognitive, interese și orientări distincte. Aceste două planuri nu se exclud reciproc, ci interacționează în realitate. Planul adecvării se bazează pe logica cognitivă a relației dintre scop și mijloace. Planul interacțiunii
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
ordine cognitivă? Analizele actuale conțin o confuzie între cele două planuri distincte: planul adecvării soluției și planul interacțiunii dintre actorii sociali, cu imagini cognitive, interese și orientări distincte. Aceste două planuri nu se exclud reciproc, ci interacționează în realitate. Planul adecvării se bazează pe logica cognitivă a relației dintre scop și mijloace. Planul interacțiunii actorilor aduce în calculul soluției logica diversității intereselor sociale, care supune însăși realizarea obiectivului negocierii dintre actori. În contextul acestei discuții, devine clar faptul că, atunci când analizăm
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
problema în planul producerii sociale, prin interacțiunea lor, actorii sociali iau sau nu în considerare efectele soluțiilor adoptate asupra actorilor semnificativi? Pluralitatea actorilor complică perspectiva cognitivă: soluția este adecvată pentru cine? Actorii au obiective comune, în raport cu care se poate judeca adecvarea unei soluții, dar și obiective diferite, în raport cu care soluțiile au grade diferite de adecvare. Este clar că problema explicării alegerii strategiei trebuie situată simultan în planul cognitiv - cât de adecvată este ea -, precum și în cel social propriu-zis - considerarea factorilor/contextului
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
considerare efectele soluțiilor adoptate asupra actorilor semnificativi? Pluralitatea actorilor complică perspectiva cognitivă: soluția este adecvată pentru cine? Actorii au obiective comune, în raport cu care se poate judeca adecvarea unei soluții, dar și obiective diferite, în raport cu care soluțiile au grade diferite de adecvare. Este clar că problema explicării alegerii strategiei trebuie situată simultan în planul cognitiv - cât de adecvată este ea -, precum și în cel social propriu-zis - considerarea factorilor/contextului social al elaborării și adoptării ei. Strategia tranziției nu este numai o soluție pur
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
puterii și susținută cognitiv cu instrumentul ideologiei. Pentru realizarea schimbării sociale propuse, structura Y (logica instituirii unei economii de piață, a unei democrații pluripartite) permite nu o singură strategie, ci mai multe strategii alternative (A', A'', A'''...), având grade de adecvare diferite. Fiecare strategie posibilă va produce efecte distincte (X', X'', X'''...): costuri economice și sociale mai ridicate sau mai reduse, perioade mai scurte sau mai îndelungate ale relansării economice, grade diferite de dezorganizare socială și anomie. Opțiunea pentru o strategie
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
factorii intrinseci evitabili. Devine tot mai clar că problemele complexe apărute în cursul tranziției nu pot fi explicate satisfăcător doar prin factori intrinseci inevitabili și nici prin factori extrinseci. Încep să apară tot mai multe semne de întrebare legate de adecvarea diferitelor opțiuni strategice. Nu cumva înseși opțiunile strategice sunt responsabile de o serie de procese negative și eșecuri? În primul rând al analizei trec factorii explicativi intrinseci evitabili. Conturarea unor asemenea întrebări împinge spre înlocuirea modelului epistemologic al problemelor cu
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
apreciată prin: calitatea obiectivelor propuse, respectiv claritatea acestora, gradul de realizare, ținând cont de complexitatea acestora și de calitatea echipei implicate în proiect; structura activităților propuse, măsura în care acestea răspund obiectivelor formulate și există posibilitatea realizării lor; gradul de adecvare și elaborare a metodologiei propuse pentru realizarea proiectelor. Un rol important în acest sens îl au fazele de derulare a proiectului, termenele propuse de finalizare a activităților, care trebuie să fie realiste și în concordanță cu obiectivele propuse, măsura în
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]