5,887 matches
-
în lirica simbolistă: solitudinea, ploaia, somnul (ca prefigurare a morții), nocturnul (valorizat negativ, ca timp agonic, al spaimei de moarte, al angoasei existen țiale). Titlul evidențiază motivul poetic principal, locuința lacustră. Ambiguitatea regimu lui gramatical (lacustră - omonimie între substantiv și adjectiv) conferă termenului de intitulare valoarea unui simbol în jurul căruia este centrată viziunea poetică. Acesta se struc turează pe 2 planuri. Planul realității exterioare schițează imaginea unei lumi amenințate de un nou potop, în timp ce planul realității interioare (al eului poetic) este
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
silabe) și a ritmului ce creează muzicalitatea versului. 3. Renașterea a alungat definitiv lunga noapte a Evului Mediu. 4. Teme: iubirea, creația, timpul; motive literare: noaptea, ruinele, cântecul, rozele, visul 5. mărci lexicogramaticale ale subiectivității: pronume la persoana I - noi; adjective pronominale, persoana I - noastre; verbe la persoana I - stam, ridicarăm (glasul) 6. secvențe care conturează dimensiunea spațială: în turnul fermecat; cerul greoi șintu necat; în tragicul palat; sub arcade 7. Comparația plasată la începutul strofei a doua (cerul .../ Părea o
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
toate) la timpul lor etc.] Din timp în timp se auzea lătratul câinilor./ A sosit la timp./ Este timpul să ne retragem. 4. mărci ale adresării directe: substantive în cazul vocativ - Maria; mărci ale persoanei a II a/verbe, pronume, adjective pronominale la persoana a IIa - Tu, imprudentă, mai învă țat; verbe la modul imperativ - Fii om... 5. Prin metafora din sintagma lama rece a minții tale se sugerează ideea că rațiunea este distructivă în raport cu trăirile afective, fiind o barieră în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
sensurile poetice se aglomerează prin aglutinare. 3. Era fascinat de poezia mării, de ritmurile ei sălbatice. 4. mărci ale subiectivității: verbe la persoana I (am inventat, mam născut, trăiesc, voi muri, nu pot, sucesc, mângâi, bat), pronumele persoanei I (mă), adjectivul pronominal pose siv la persoana I (meu), interjecția cu valoare emotivă: vai. 5. teme: creația, cunoașterea, moartea; motive literare: cuvântul, criza limbajului, tărâmul subpământean, vizuina, suferința, renunțarea 6. dimensiunea temporală: și acum doi ani și acum trei ani de zile
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
semn al exclamării are rolul de a marca intonația ascendentă specifică. Semnul al doilea evidențiază sfârșitul enunțului exclamativ, reliefând implicarea afectivă a locutorului/conotând dezamăgirea, frustrarea. 3. Acest tânăr este fiul meu. (substantiv); Era prea tânăr pentru a înțelege totul. (adjectiv) 4. adresare directă: substantive în cazul vocativ (Signor Proveditore); verbe la persoana a II a: ești, nai găsit etc.; pronume de persoana a IIa: vă, dumneata, te; adjective pronominale posesive, persoana a IIa: (ființa) ta 5. Metafora din replica A
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
tânăr este fiul meu. (substantiv); Era prea tânăr pentru a înțelege totul. (adjectiv) 4. adresare directă: substantive în cazul vocativ (Signor Proveditore); verbe la persoana a II a: ești, nai găsit etc.; pronume de persoana a IIa: vă, dumneata, te; adjective pronominale posesive, persoana a IIa: (ființa) ta 5. Metafora din replica A fi tânăr înseamnă a fi de oțel sugerează ideea forței morale, a inflexibilității care ar trebui să caracterizeze tânăra generație. 6. În acest fragment predomină caracterizarea indirectă, realizată
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
etimologice se pot trasa până în Antichitatea romană, unde ca substantiv classis avea, pe de o parte, sensul de clasă, iar pe de altă parte, prin raportare socială, se referea la categoria cetățenilor de frunte, cu drept de vot, iar ca adjectiv classicus viza apartenența la prima clasă, căpătând în timp și înțelesul "vrednic de credință"7 Caracterul oarecum literar al termenului este înregistrat pentru prima dată din descoperirile de până acum în Nopțile atice ale lui Aulus Gellius (130 175) unde
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
de morală, de învățătură și de bună cuviință, unde fiecare poate, desfătându-se să dobândească virtuțile cele mai de trebuință la viețuirea socială."233 Tonul folosit aici este oarecum încărcat de patetism, însă dincolo de aceste accente hipertrofiante date de folosirea adjectivului pronominal toate sau a enumerației, ar fi de remarcat elogiul făcut teatrului și sesizarea aspectelor mai importante în ceea ce privește receptarea reprezentărilor teatrale care este deopotrivă subsumată plăcerii estetice și utilității educative. Cel mai important articol în acest sens importanța sa fiind
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
transmiterea sensurilor. Este un principiu care valorifică, de fapt, noțiunile de claritate și de armonie impuse de clasicism. De altfel, oroarea de multiplicări formale se citește pe tot parcursul articolului în "sfaturile" date, cum ar fi cel privitor la limitarea adjectivelor și a ornamentelor în general doar la cele care au o reală valoare. De asemenea, în același spirit clasic, Pound afirmă "Lasă-te influențat de cât mai mulți artiști mari, însă ai decenta să recunoști deschis influența sau să încerci
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
care anticipa "o vreme a poeziei uscate, dure, clasice"303), asociate unei puternice esențializări. În viziunea lui Pound, poezia va deveni "mai dură și mai sănătoasă [...] nu se va impune prin zarvă retorică și insurgență luxuriantă. Vom avea mai puține adjective spoite care să-i stânjenească puterea de a se impune."304 Trăsăturile acestui nou tip de poezie se înscriu în liniile purității clasice, respingându-se totodată maniera hiperbolizantă a romanticilor de a scrie poezie. Concluzia, trasată în coordonatele unei dorințe
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
aceasta, după atâtea veacuri... se sparie gândul"32. Unul din produsele minții, scrisul, are tot la Miron Costin un înțeles științific. Iată o splendidă definiție psihologică: "lăsat-u puternicul Dumnezeu iscusită oglindă minții omenești, scrisoarea"33. Pe lângă omul cu minte (devenit adjectivul "cuminte"), există o serie de variante: "bolnăvindu-se feciorul Radului Vodă, din care boală lipsise și din minte"34 lipsit de minte, fără minte etc., după cum și fără ținere de minte (lipsit de memorie). Pravilistul definește alienarea "când nu-i omul
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
sumă de tradiții proprii, și care este recunoscută ca limbă de vorbitorii ei și de vorbitorii altor limbi este o limbă istorică. O astfel de limbă are un nume propriu, de forma unei sintagme, alcătuite din cuvîntul limbă și un adjectiv determinant (limba română)45. O limbă istorică, chiar și în sincronie, nu este un sistem unitar și omogen (dacă nu este o limbă moartă), ci cunoaște mai multe varietăți locale, sociale și expresive. Ea nu are o motivație logică, ci
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
domeniu, substantivele vor avea desemnări în domeniul respectiv, încît într-o comunicare referitoare la mobilă, de exemplu, nu pot fi antrenate substantive precum arătură, mitralieră, raționament etc. Selecții asemănătoare se produc și în cazul celorlalte grupe de cuvinte noționale, precum adjectivele și verbele, al căror conținut trebuie să manifeste compatibilitate cu cel al substantivelor și, de aceea, în comunicarea respectivă (despre mobilă) adjective precum cărpănos, silitor, șuierător nu pot fi utilizate și nici verbe precum a naviga, a necheza, a zbura
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
precum arătură, mitralieră, raționament etc. Selecții asemănătoare se produc și în cazul celorlalte grupe de cuvinte noționale, precum adjectivele și verbele, al căror conținut trebuie să manifeste compatibilitate cu cel al substantivelor și, de aceea, în comunicarea respectivă (despre mobilă) adjective precum cărpănos, silitor, șuierător nu pot fi utilizate și nici verbe precum a naviga, a necheza, a zbura etc. Există, așadar, o grilă semantică ce asigură concordanța dintre conținutul informației (al comunicării, deci), dependent de domeniul de referire al discursului
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
vizează faptul că, în general, discursul, în orice limbă s-ar realiza, presupune o pluridimensionare clasială din punct de vedere gramatical, fiindcă, în mod curent, nu se alcătuiesc discursuri uzînd de cuvinte aparținînd unei singure clase gramaticale (clasa substantivelor, clasa adjectivelor, clasa numeralelor etc.) și nici antrenînd o singură categorie gramaticală (a genului, a numărului, a modului etc.). Realizarea discursului presupune deci actualizarea tuturor posibilităților limbajului reprezentat printr-o limbă sau alta, cu restricții din perspectiva a ceea ce se comunică și
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
realizate de antecesori și de contemporani, precum și pe baza prognozării direcțiilor ce le va urma studiul limbajului și al gîndirii în viitor. Întrucît gîndirea este structurată și funcționează logic, relația limbă gîndire devine o relație dintre logic și lingvistic. Folosirea adjectivului logic poate genera însă ambiguitatea specifică tipului de cuvinte care se referă atît la obiectul unei științe, cît și la știința însăși. Astfel, ca adjectiv, logic se poate referi, pe de o parte, la mecanismele mintale, la modul în care
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
structurată și funcționează logic, relația limbă gîndire devine o relație dintre logic și lingvistic. Folosirea adjectivului logic poate genera însă ambiguitatea specifică tipului de cuvinte care se referă atît la obiectul unei științe, cît și la știința însăși. Astfel, ca adjectiv, logic se poate referi, pe de o parte, la mecanismele mintale, la modul în care se analizează, se sintetizează și se structurează cunoașterile, și, pe de altă parte, la ceea ce ține de știința care studiază aceste mecanisme, îndeosebi maniera în
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
parte, la ceea ce ține de știința care studiază aceste mecanisme, îndeosebi maniera în care se generează și se verifică rezultatul funcționării acestor mecanisme din perspectiva adevărului și a falsității. În primul caz, realitatea vizată s-ar putea denumi prin substantivarea adjectivului (deci, logicul), această realitate fiind obiectul științei, al logicii. Ca atare, în legătură cu faptele de limbă se poate pune întrebarea dacă ele sînt sau nu alcătuite în mod logic, adică în ce măsură ele antrenează și cuprind logicul din gîndire, din activitatea cogitațională
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
iar alteori sînt eludate. Desemnarea, semnificația și sensul determină relațiile presupozi-ționale, remarcate de John Ly o n s300, adică relațiile dintre diferite clase de cuvinte ce aparțin unor categorii morfologice deosebite (substantive și verbe : pasăre a zbura, pește a înota; adjective și substantive : blond păr, clocit ou; verbe și substantive-obiecte: a conduce mașină; verbe și substantive de relație : a mușca dinți, a șuta picior). Se poate constata, așadar, o anumită afinitate între elementele lexicale manifestată în primul rînd prin corespondența cu
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
asimila valori din alte spații culturale impun formarea și achiziția permanentă de nume-roase elemente lexicale noi. Dintre clasele morfologice de cuvinte, cea mai mobilă și cea mai aptă de înnoire este cea a substantivului, urmează apoi, în ordine, cea a adjectivului, a verbului, a adverbului și, în mai mică măsură, cea a elementelor de relație și a interjecției. Sînt rezistente la schimbări clasa articolului, numeralului și pronumelui. De aici se poate conchide că elementele lexicale legate de desemnarea realităților, urmînd mobilitatea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
care determină, în marea majoritate a cazurilor, modificarea conținutului elementelor limbii. Limbă și valoare În discuția despre limbă, cuvîntul valoare este folosit cu mai multe accepțiuni, două dintre acestea fiind cu utilizare mai frecventă. Pe terenul gramaticii, valoare înseamnă "funcție" (adjectiv cu valoare substantivală), iar în lexicologie "sens" sau "semnificație (valorile unui cuvînt polisemantic). Ferdinand de S a u s s u r e303 crede însă că se poate face distincție între semnificația și valoarea cuvîntului, aceasta din urmă, valoarea, fiind
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
mare măsură de acest mijloc, dar el este prezent în toate stilurile și sectoarele limbii. Astfel, de exemplu, norma limbii române cere ca formula de salut pentru perioada zilei să fie Bună ziua, deși sistemul limbii române nu conține restricția ca adjectivul să preceadă în mod necesar substantivul, ci, din contră, mai obișnuite sînt determinările post-determinat. În ultimul timp, unii vorbitori folosesc însă, mai ales la despărțire, salutul O zi bună ! care încalcă norma uzuală și chiar modelul structurii englezești Have a
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
intralingvistic (semnificația, statutul din limbă, relația cu alte elemente ale limbii)313. Din acest motiv, din perspectiva substantivului se clădește axa sintagmatică a discursului prin relațiile lui cu alte elemente ale limbii care-l anturează (în primul rînd verbe și adjective), în funcție de el operîndu-se selecția acestor elemente, precum și flexionarea și poziționarea lor. Discutînd despre axa sintagmatică vine în atenție, desigur, sintaxa limbii, mai puțin avută în vedere în evaluarea relației dintre trăsăturile limbii și caracteristicile filozofării, dar presupusă de fiecare dată
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
iar dacă nu este filozofică aceasta nu presupune că nu poate fi valoroasă. S-ar putea spune că este predispusă conținutului filozofic îndeosebi poezia bazată pe substantiv și nu este filozofică (sau este mai puțin filozofică) poezia în care prevalează adjectivul. Punînd problema poeziei filozofice, G. I b r ă i l e a n u328 se întreabă dacă poate sau este necesar să existe o invenție de idei filozofice în poezie și stabilește că, ținînd cont că poetul realizează o
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
numai mijloace interne, ci și mijloace oferite de alte limbi (îndeosebi de greacă și de latină). Pe terenul limbii române a fost format, de exemplu, substantivul entopic, ponind de la gr. entópios "local, indigen", deși existența în limba germană a unui adjectiv entopisch ar putea sugera și o influență a acestei limbi. 310 Folosirea unor forme hipercorecte precum steclă sau sunt este neconformă, firește, cu evoluția limbii, dar pornește din convingerea unor persoane cu o cultură redusă că ele sînt preferabile, fiind
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]