51,810 matches
-
Chestiune de civilizație! Au crescut copiii, zise Flavius-Tiberius, În Încercarea de a schimba subiectul. Cresc repede. Când am dat ultimul examen am fost cu Ioana. Să vadă și ea Bucureștiul. Remus n-a avut noroc. Între timp am renunțat la admiteri. Cândva Îl voi duce și pe el să vadă IATC-ul și să-i spun: când vei fi mare, vei da la regie. E singura facultate pentru care l-aș putea pregăti acasă. Eu Însumi. În mirosul ăsta de ulei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
lungi și călduroase de vară dar și În cele ploioase, gazda nesfârșitelor partide de șah dintre Coriolan și Grațian. Acesta devenise un adversar de temut pentru toți șahiștii amatori În trecere pe acolo, mai ales după ce căzuse la examenul de admitere la regie. Câștiga cu o asemenea viteză și cruzime partidele, Încât toată lumea se Întreba cum un talent ca al lui nu fusese apreciat cum se cuvine și de tovarășii care răspundeau de viitorul artei cinematografice românești. Terasa era acum pustie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
pe care Îi apreciau și Grațian și Violeta. Aveau aceleași gusturi dar, mai mereu, păreri diferite. El a simțiți de la Început că Între cei doi se lega ceva. Prea se certau des. Din orice. Mai ales după ce Grațian a ratat admiterea la IATC. Ea Îi reproșa că se risipește, că se mulțumește să fie o vedetă de provincie, o speranță eternă a artei, chiar dacă la 16 ani Împliniți a Împlântat un mic monument În Piața Carolina. I se publicau poezii În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
pe tema dată, fără a se Îndepărta prea mult de adevăr, iar ea să-i vorbească tot mai mult despre Grațian, spunând spre uimirea lui că nu-l poate părăsi, Încă, și mai ales atunci, când el pregătea a treia admitere. În cazul unui eșec Îl aștepta armata, care l-a și luat În brațe În aceeași toamnă, pentru a-i da drumul de tot acasă după o criză de epilepsie, de care s-a vindecat foarte repede, spre uimirea tuturor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
existat niciodată. Dacă ar fi existat cu adevărat, ar fi fost geloasă, iar povestirile lui ar fi fost insuportabile. Era gata să-i spună aceste lucruri, căci avea și altceva de făcut În luna iunie bacul bătea la ușă, iar admiterea la facultate nu era nici ea departe când Îl auzi vorbind din nou. Tot despre Regina desigur, dar Într-un registru al detaliilor crude de această dată care pe ea o făcură să zâmbească cu Îngăduință din nou. Limbajul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
relațiile cu ambasada și cu țara, precum și sprijinirii celor veniți în Finlanda, după decembrie 1989. Un capitol important al activității desfășurate la Helsinki a fost acela de documentare și orientare a domnului Gunnar Jansson, în calitatea sa de raportor pentru admiterea României în Consiliul Europei, în legătură cu situația și evoluția societății românești, după evenimentele din decembrie 1989. A avut cu acesta un șir de discuții, pentru a clarifica o serie de aspecte specifice evoluțiilor din societatea românească a timpului, prilej cu care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
furnizat materiale documentare, statistici și alte informații care, coroborate cu datele culese personal de domnul Gunnar Jansson, cu ocazia vizitelor lui de documentare făcute în România, să îl ajute la întocmirea raportului. Acesta a întocmit un raport obiectiv și favorabil admiterii României în Consiliul Europei. După aprobarea raportului în Comisia Juridică a Consiliului Europei, a trimis textul prin fax la Ambasada României de la Helsinki, întrebând dacă este satisfăcător pentru partea română. A rămas cu domnul Gunnar Jansson în relații cordiale, fapt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
României de la Helsinki, întrebând dacă este satisfăcător pentru partea română. A rămas cu domnul Gunnar Jansson în relații cordiale, fapt verificat, ocazional, până în prezent. În perioada cooperării cu Gunnar Jansson pentru documentarea acestuia privind îndeplinirea de către România a criteriilor pentru admiterea în Consiliul Europei, a luat cunoștință de activitatea desfășurată de către diplomația ungară la Helsinki și în alte capitale europene, pentru promovarea unei scrisori cu revendicări ale U.D.M.R., prin care se urmărea condiționarea admiterii României în Consiliul Europei de îndeplinirea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
îndeplinirea de către România a criteriilor pentru admiterea în Consiliul Europei, a luat cunoștință de activitatea desfășurată de către diplomația ungară la Helsinki și în alte capitale europene, pentru promovarea unei scrisori cu revendicări ale U.D.M.R., prin care se urmărea condiționarea admiterii României în Consiliul Europei de îndeplinirea unor cerințe specifice ale etniei maghiare, în fapt, amânarea unei decizii favorabile țării noastre. A făcut propuneri pertinente de contracarare a demersurilor respective, care au fost însușite de forurile de decizie din țară, reușindu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Europei de îndeplinirea unor cerințe specifice ale etniei maghiare, în fapt, amânarea unei decizii favorabile țării noastre. A făcut propuneri pertinente de contracarare a demersurilor respective, care au fost însușite de forurile de decizie din țară, reușindu-se evitarea întârzierii admiterii României în forul european. La întoarcerea în Centrală, 1995, a lucrat la Direcția Resurse Umane, cu gradul diplomatic de Consilier și, apoi, din iunie 1996, cu gradul diplomatic de Ministru-consilier, în funcțiile de șef serviciu și director adjunct. În august
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Născut la data de 22 august 1932, în orașul Câmpina, județul Prahova. Este căsătorit cu Ioana Andrei și au un copil, Dragoș Andrei. Studii A urmat cursurile Colegiului Național "Mihai Viteazul" din București. În anul 1952, a promovat examenul de admitere la Institutul de Relații Internaționale din București, pe care îl absolvă în anul 1957, ca șef de promoție cu Diploma de Merit. Este licențiat în Relații Internaționale și Drept Internațional Public. Limbi străine: franceza, engleza și greaca. Activitate diplomatică În
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
A practicat cu pasiune jocul de șah, tenisul de masa și înotul, fără a ajunge însă la performanțe notabile). In 1951, în primăvară, a fost selectat, de o comisie venită de la București, pentru a da examen, mai mult formal, de admitere la Institutul de Studii Politice și Administrative de pe lângă Ministerul Afacerilor Externe, cu o durată de trei ani și cu circuit închis. După un an, în vara lui 1952, a fost trimis la studii în U.R.S.S., tot în domeniul relațiilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
mai ales, de a fi parcurs în vremuri tulburi, în baza profesionalismului său, toate principalele etape ale istoriei postbelice a politicii externe românești: o mare parte din perioada comunistă, Revoluția din decembrie 1989 și anii de tranziție care au urmat, admiterea României în N.A.T.O. și aderarea la Uniunea Europeană. Aspecte semnificative din activitatea diplomatică A îndeplinit misiuni importante în străinătate și în Centrala Ministerului Afacerilor Externe: diplomat la Misiunea Permanentă a României la O.N.U. New York (1959 1963), Ambasador, șef
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Războiului Rece, inclusiv în cadrul Tratatului de la Varșovia, la Mișcarea țărilor în curs de dezvoltare și a țărilor nealiniate din anii '60 ' 90 ai secolului trecut, la Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa și, în ultimii ani, la negocierile pentru admiterea României în N.A.T.O. și în Uniunea Europeană. În îndelungata sa activitate, își înscrie numele în mai multe acțiuni de politică externă, cu semnificație specială pentru interesele României, care, în orice retrospectivă obiectivă a istoriei țării, nu vor putea scăpa atenției
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
celor 77" al țărilor în curs de dezvoltare, moment semnificativ pentru eforturile României de a slăbi încorsetarea la care era supusă în cadrul "Lagărului socialist" (1974). După 1989, la acestea, s-au adăugat activitatea susținută de promovare a candidaturii României pentru admiterea în Alianța Nord-Atlantică, în perspective Reuniunii N.A.T.O. de la Madrid (1997) și, mai ales, eforturile depuse la sediul U.E. Comisia Europeană, Consiliul U.E. și Parlamentul European și în comunicarea cu instituțiile românești din țară, în perioada în care a funcționat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
un an în Centrul Petrolier de la Țicleni și apoi, din 1961, ca urmare a reușitei la concurs, a ocupat postul de asistent la catedra de limbi străine de la Institutul Agronomic "Nicolae Bălcescu" din București. În 1964, a susținut examenul de admitere și în 1966 a absolvit școala diplomatică cunoscută sub numele de "Cursul postuniversitar de relații internaționale" de pe lângă Facultatea de Drept a Universității București. În cei doi ani de studii postuniversitare, s-a specializat și în limbile germană (principal) și spaniolă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
intensă pentru afirmarea României în cadrul O.S.C.E. și, mai ales, pentru depășirea impasului intervenit în raporturile cu Consiliul Europei, Uniunea Europeană și N.A.T.O., ca urmare a incidentelor de la Târgu Mureș din martie 1990 și a venirii minerilor la București, în vederea admiterii țării în aceste organizații. Admiterea României în Consiliul Europei. Prin numirea în calitate de Consul general la Strasbourg, Nicolae Micu a avut ca misiune principală pregătirea condițiilor pentru primirea României în Consiliul Europei, ca premisă pentru aderarea ulterioară la Uniunea Europeană și N.A.T.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
O.S.C.E. și, mai ales, pentru depășirea impasului intervenit în raporturile cu Consiliul Europei, Uniunea Europeană și N.A.T.O., ca urmare a incidentelor de la Târgu Mureș din martie 1990 și a venirii minerilor la București, în vederea admiterii țării în aceste organizații. Admiterea României în Consiliul Europei. Prin numirea în calitate de Consul general la Strasbourg, Nicolae Micu a avut ca misiune principală pregătirea condițiilor pentru primirea României în Consiliul Europei, ca premisă pentru aderarea ulterioară la Uniunea Europeană și N.A.T.O.. Ca reprezentant permanent pe lângă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
în comuna Zlătărei, județul Vâlcea. De profesie diplomat. Domiciliat în București. Este căsătorit și are o fiică. Studii A urmat școala elementară în comuna natală (1942-1949) și școala medie la Craiova (1949-1953). În vara anului 1953, a promovat examenul de admitere la Institutul de Relații Internaționale din București; în toamna aceluiași an, a fost trimis la studii în Bulgaria, ca bursier. Licențiat al Facultății de Istorie și Filozofie din Sofia (1953-1958). Limbi străine: bulgara, rusa, franceza. Activitatea diplomatică Activitatea sa diplomatică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
În perioada 1935-1939, a urmat clasele I-IV la școala primară din Focșani, iar următoarele opt clase la Liceul "Unirea" (în prezent colegiu), din aceeași localitate, unde a susținut și bacalaureatul. În anul 1947, s-a prezentat la examenul de admitere la Facultatea de Filologie din București, unde a intrat ca bursier, absolvind-o în 1951. A urmat cursuri postuniversitare de relații internaționale, organizate de Ministerul Afacerilor Externe, precum și un stagiu de perfecționare pentru limba spaniolă, sub egida Ministerului Afacerilor Externe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
E.; au un fiu. Diplomat de profesie. Limbi străine: engleza, franceza, rusa și spaniola. Formare profesională A urmat cursurile Școlii Generale nr.1 (1943-1950), precum și cursurile Colegiului Național "Mihai Viteazul" București (1950-1954). În vara anului 1954, a promovat examenul de admitere la Institutul de Relații Internaționale din București (devenit Secția Relații Internaționale în cadrul A.S.E. București), pe care îl absolvă, în 1959, ca șef de promoție, cu diplomă de merit. În cadrul formării profesionale a absolvit și cursul postuniversitar de relații internaționale de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
la O.N.U. și în alte reuniuni internaționale a devenit practică curentă, iar discuțiile și tatonările pe lângă cele mai influente țări au condus la concluzia că o solicitare formală a României de aderare oficială la "Grup" ar fi acceptată. Admiterea în "Grupul celor 77" a adus României un sprijin politic sporit în acțiunile politicii sale externe și unele avantaje economice în cadrul sistemului generalizat de preferințe vamale. A contribuit, alături de alți diplomați, la realizarea unui obiectiv important în relațiile multilaterale recuperarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
diplomatice de sine stătătoare pe lângă N.A.T.O. și acreditarea unui ambasador rezident (iulie 1993), a realizat primele contacte cu N.A.T.O. și a depus o activitate continuă de dezvoltare a relațiilor cu N.A.T.O., de promovare a candidaturii României pentru admiterea ei în cadrul organizației. A participat la toate acțiunile de pregătire a primei vizite a secretarului general al N.A.T.O. la București și la crearea Consiliului de Cooperare Nord-Atlantică (C.O.C.O.N.A.), forum de dialog, consultare și cooperare în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
în acei ani de România, mai ales prin întâlniri speciale cu ambasadorul Israelului la O.N.U. și cu reprezentantul Organizației pentru Eliberarea Palestinei, care avea statut de observator la Națiunile Unite. Diplomația română își exprimă în prezent satisfacția pentru admiterea și proclamarea oficială de către S.U.A., prin președintele George W. Bush, a conceptului de două state independente Israel și Palestina. Acum, în fapt, toate statele lumii au adoptat acest concept. De asemenea, în atenția diplomației române este și declarația Ligii Statelor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
și securității internaționale au justificat în mare măsura numirea. Continuarea reformei armatei impunea: deschiderea mai convingătoare a instituției militare în principal către armatele țărilor occidentale, cu prioritate cele ale N.A.T.O.; intensificarea demersurilor politico-diplomatice și militare în susținerea procesului de admitere a României în Alianța Nord-Atlantică; organizarea participării armatei la exercițiile și activitățile desfășurate în cadrul Parteneriatului pentru Pace; restabilirea și consolidarea credibilității țării și a armatei pe plan internațional în urma evenimentelor care au urmat Revoluției din decembrie 1989. Reforma mai impunea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]