251,896 matches
-
Se-mpătimeau la văzul multalbului popou Lin dezvelit din plăpumi brodate-n aur cald Și că din întîmplare topit, oh!, ici și colo, De cîte-o alunița, de cîte-un vînat fald De carne rușinata ce-mi murmura: ador-o! Plecau s-aducă ceaiuri din Chină melcii-paji Prin coridoare strimte, odăi întortocheate Și îți suflau în roua paloarea din obraji Elfi cu trompete-nguste sub flamurile lațe. Iar eu, purtat de-o mîna de-azur, cerșeam întruna Să-ți mingii sînii proaspeți și
Ca un răsfăț anume era trezitul tău… by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/6666_a_7991]
-
față, fiul lui Ulici, Cel ce avea-n grădină merele rotate, Vine de la Rona, face pașii mici, Parcă i-ar fi teamă de singurătate. A murit ,,bătrânul’’, a murit cu zile, Ca lui Rilke roza, lui un porumbel I-a adus lin moartea, asta e copile, Fumul, nu tăișul aspru de oțel. 2. Clinchete îl cheamă, zvon de zurgălăi, Pe alt prieten mort, cela din Săliște, Sta-ar, cum n-ar sta, doar printre ai săi, Dar nici mâna, baremi, nu
Poezii by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6573_a_7898]
-
Te țin de nimb ca de un frîu Și te întreb: O, Îngere, Unde-o să-mi fie așternutul meu de după Stingere? În puf de-azur și-asceză? În smoala clocotind dulce-a desfrîu Într-o marmită de cristal, obeză, Adusă de pe-o margine de rîu, De un criptosatyr transparent și-o nimfă patriotic de goală, La Hanul lui Mânjoală?
Întrebarea mea firească… by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/6712_a_8037]
-
auzi? toate aceste lucruri visând să fie în altă parte decât sunt Pescăruși fără mare Pescăruși se rotesc deasupra cetății mele noaptea cu foșnet de înger în inima uscatului, departe de mare cheamă pașnic, familiar, parcă ar fi acasă : își aduc poate aminte cum planau cândva în aceste locuri deasupra întinselor ape cel mai recent acum vreo 50 de milioane de ani Marea Sarmatică (pe când nu era cine să-i dea un nume ori să verse sânge pentru pământul bogat - cum
Poezie by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/6619_a_7944]
-
vocea ta se aude din fruct carnea ți se-aruncă în mine fără stele aș fi dac-ai lipsi din paginile mele umile. Plouă sau visez că plouă degetele de la picioare numără stropii de apă ai unei zeițe ea ne aduce vinul și pîinea cît îi trebuie bietului suflet. Bem și ne vedem în ochii ei blînzi. Rîde și ne ține în viață. Stăm la masă cu picioarele-ngropate de mult în pămînt. Fericirea Și pe rânduneaua ninsă cine o iubește abandonată
Fericirea by Nicolae Coan () [Corola-journal/Imaginative/6800_a_8125]
-
voi simți în degete greutatea dinților tăi care-au rîs. Mîna pe ramă Haide-haide, eu vin din război acolo unde tu nu știi prețul împăcării am de pierdut numai ce am pierdut partea de suflet în care se culcă netrebnicii adu-mi cum mi-ai aduce cafeaua încă o zi de spînzurătoare ochii mei au văzut picturi cu mîna îngropată în ramă haide-haide, eu vin de acolo de unde moartea e-o cîrpă tîrîtă pe jos frumusețea ta zburdă într-un cîmp
Fericirea by Nicolae Coan () [Corola-journal/Imaginative/6800_a_8125]
-
dinților tăi care-au rîs. Mîna pe ramă Haide-haide, eu vin din război acolo unde tu nu știi prețul împăcării am de pierdut numai ce am pierdut partea de suflet în care se culcă netrebnicii adu-mi cum mi-ai aduce cafeaua încă o zi de spînzurătoare ochii mei au văzut picturi cu mîna îngropată în ramă haide-haide, eu vin de acolo de unde moartea e-o cîrpă tîrîtă pe jos frumusețea ta zburdă într-un cîmp de scaieți două mere sînt
Fericirea by Nicolae Coan () [Corola-journal/Imaginative/6800_a_8125]
-
e sub scutul de priveliști în mal, aflarea pietrei în cub, prefacerea crengii astral. Șipotului duce la vale dezlegarea mirosului de rășini, curgerea însăși din cale a străinului dintre străini. Cei care vin de dincolo Cei care vin de dincolo aduc cu ei secunde. Nu vă apropiați, nu clătinați bărcile de unde. De dincolo, deja, au venit clipe Și au trecut odată cu fumul din pipe. Un bătrân s-a oprit la copilul din leagăn Și tot ca el de ingenuu meargă-n
Ermeticale by Daniel Pișcu () [Corola-journal/Imaginative/6839_a_8164]
-
infidelul pistil. Râse bobul de rou, floarea crescuse tiptil. Afară s-a fost înnoptat, ochiul se stinse din drum. Trebuie treptat strecurat Anul Nou, în flori și Acum. Mă culc senin Mă culc senin pe umbra stearpă a cheii, lumina aduce și îmi lasă chemarea umbrind oblâncul șeii. Deci numai dorul e o plasă, în care curge floarea : zeii. Și nici nu știu gerul ideii ce pleacă spre răscruce. Teii vor fi ades în noapte cumpătați, cum numai regii- leii rămân
Ermeticale by Daniel Pișcu () [Corola-journal/Imaginative/6839_a_8164]
-
sputa ca pe o dejecție a existenței. Cînd sînt trist, obosit, mă gîndesc la femeile parizience. Stilate. Așa, avînd aceeași eleganță ca și fraza lui Celine, preferatul meu.Aceeași debordanță. Aceeași frumusețe paranoică. BARIȘUL ROȘU Stau în Paris și îmi aduc aminte. Dar nu despre Paris. Îmi aduc aminte despre Olga. Ar trebui, mai corect spus, despre O., dar numele simte și cere să-i adaug carnație. Bine, fie: Olga. Olga stă, undeva, la periferia Galaților. Acolo unde e o rîpă
Poezie by Mihai Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/6591_a_7916]
-
Cînd sînt trist, obosit, mă gîndesc la femeile parizience. Stilate. Așa, avînd aceeași eleganță ca și fraza lui Celine, preferatul meu.Aceeași debordanță. Aceeași frumusețe paranoică. BARIȘUL ROȘU Stau în Paris și îmi aduc aminte. Dar nu despre Paris. Îmi aduc aminte despre Olga. Ar trebui, mai corect spus, despre O., dar numele simte și cere să-i adaug carnație. Bine, fie: Olga. Olga stă, undeva, la periferia Galaților. Acolo unde e o rîpă și o buză a rîpei. Coborîm pe
Poezie by Mihai Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/6591_a_7916]
-
Simona-Grazia Dima George Enescu Adus de spate, cu șuvița pe frunte, el intră demn în curte, salutat cu drag de vecini. Mai caută încă angajamente, vreun concert de vioară, prințesa ar vrea să primească, fie și-n roșia penumbră - mască pe obrazul rănit de iubire
Poezii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/6754_a_8079]
-
mijloc, sus, parcă prin somn, copilul de aur te va topi, cu o chemare înceată, în razele sale. Izvoare Și rătăcim printre lucruri ale noastre. Până departe nu există nimic străin. În mijlocul unei lumi frățești chiar și-n dihonie, ne aducem aminte de trecut. Trăim mereu în izvoare, în plină fuziune a zilelor, contemplând legătura ce am fost.
Poezii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/6754_a_8079]
-
În lectura verișorului lui Norman, Ariel, care te citea și răscitea cu credință și în răspăr tu, acoperit în tristețe, vorbești de periferia suferinței Dragă Mihai, În așteptarea destinului tău Tu scrii dintr-o închisoare fără scăpare Sfîrșitul războiului va aduce cu sfîrșitul comunismului patruzeci de ani mai tîrziu Cînd tinerii mărturiseau că nu își așteptau decît moartea viitoare Pe noi aripi mari de păsări migratoare ne-au luat din țara care ți-a pricinuit suferința Ne-au dus peste oceane
Mihai (lui Mihai Sebastian) by Fevronia Novac () [Corola-journal/Imaginative/7012_a_8337]
-
Aflând limanul Supremei Purificări Până la Săptămâna Nouă Cu-A Brânzii, în tot felul de Biserici și Adunări Ale Agnețului Fiul Blândei Miori. Iarăși De-Odată Ca Niciodată înflori comerțul cu miei, berbecuți, batali, Cât livezile de măslini, migdali, portocali, N-aduceau nici jumătate din binecuvântată Blaga de la o singură turmă, Păstorul cu Mielul pe umere Nu mai avea timp nici că știa să mai numere: Drahmele, Dinarii, Cosonii, Sexterții De la Moscopole până-n Valea Heerții. Grecii se creștinară fără să dea seamă
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]
-
Mantia cu Luna-n spate și-n față mereu Soarele. Numele Tale pe piscuri, de la Muntele Moma Le duc Blândele Columbe semănându-Te din pliscuri - Sămânța Gineceului ca o puierniță năpădi Troia, Atena și Roma, cele cărunte. Cutumele Marilor încercări: „Adu-mi aia, adu-mi ailaltă, De unde, de neunde, Buzdzganul din baltă!" Datinele Marilor Trimiteri: „Du-te și adă Din pământ din iarbă verde" -Poruncă năroadă - „înnoadă, Desnoadă Șarpele ce se mușcă pe sine de coadă!" Din toate ieși cu bine
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]
-
-n spate și-n față mereu Soarele. Numele Tale pe piscuri, de la Muntele Moma Le duc Blândele Columbe semănându-Te din pliscuri - Sămânța Gineceului ca o puierniță năpădi Troia, Atena și Roma, cele cărunte. Cutumele Marilor încercări: „Adu-mi aia, adu-mi ailaltă, De unde, de neunde, Buzdzganul din baltă!" Datinele Marilor Trimiteri: „Du-te și adă Din pământ din iarbă verde" -Poruncă năroadă - „înnoadă, Desnoadă Șarpele ce se mușcă pe sine de coadă!" Din toate ieși cu bine și faci dovadă
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]
-
duc Blândele Columbe semănându-Te din pliscuri - Sămânța Gineceului ca o puierniță năpădi Troia, Atena și Roma, cele cărunte. Cutumele Marilor încercări: „Adu-mi aia, adu-mi ailaltă, De unde, de neunde, Buzdzganul din baltă!" Datinele Marilor Trimiteri: „Du-te și adă Din pământ din iarbă verde" -Poruncă năroadă - „înnoadă, Desnoadă Șarpele ce se mușcă pe sine de coadă!" Din toate ieși cu bine și faci dovadă, La Templul Mamei, la Izvorul de Lapte și la Izvorul de Miere Mi-ai așezat
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]
-
straiță până la Banchetul lui Apollo, Când s-o termina dumicatul din urmă S-ajung la Păstorul Fără De Turmă, Când voi pune pe limbă ultima fărâmitură cu țipăt Ajunge-voi să mă duc și să mă-ntorc din Egipet De unde am adus Marele Sipet Cu toate Răboajele Tărâmurilor Atlantide Peste care Oceanul tălăuzind se deschide Până la Templele Timpului zălogit în cele trei piramide. Zice-voi: sfârșit-am pâinea, un veac am încheiat Pe Tărâmurile celui dintâi văleat -De-un ciorchine de strugure mustind
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]
-
punga înaltă s-a rugat de călugăriță Să-i facă rost de-o branulă cu diametrul mai mare Leucocitele lui nu mai aveau pic de răbdare Voiau să scape cât mai repede de perfuzie și când sora catolică i-a adus o branulă nouă Domnul Sofian s-a bucurat ca de-un cadou de Crăciun Trombocitele lui își imaginează viitorul omului plin de branule Va dormi noaptea cu branulele înfipte în vene Va mânca ziua cu branulele la vedere Între sângele
Profeția organică by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Imaginative/6821_a_8146]
-
Constantin Hrehor acum în odihnă e luna deasupa ca pântecul plin de pruncii pe care femeile noastre le vor naște iarba încă nu a spart zodia, în palmele negre sus încă nu-i adus focul, dintr-o panică în alta sălbatice picioare sar surprinse de tremurătoare lunete. aceleași pe câmp filosofice sperietoare, cârtițele în rut în rotunde morminte înmulțite noapte de noapte pe care țăranii le sfărâmă, le-ndreaptă în zori mocniți vorbind despre
Sacrificiul by Constantin Hrehor () [Corola-journal/Imaginative/6990_a_8315]
-
își ștergea cizmele pe pardoseala galbenă din fața prăvăliei, era o namilă, care aproape că atingea arcada ușii. Îl văzu cum își îndreaptă spatele și apoi cum se pierde printre sănii, în josul străzii, uitând cu totul de felinarul pe care îl adusese. Nane își trase la repezeală ghetele și coborî în fugă, aproape dărâmându-l pe tatăl său, care nu apucă decât să-i strige din urmă să nu cumva să întârzie la masă. În loc să răspundă, înșfăcă haina și căciula, trântind în urma
Prăvălia de peruci by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/6599_a_7924]
-
și spuse, privindu-l drept în ochi: M-am gândit bine și m-am hotărât să intru și eu!" Pe Nane îl trecu un fior scurt. "Cam toată lumea a intrat! Până și băieții din ospătărie, uite, tata caută acum să aducă alții, pentru că au dispărut seara trecută. În plus, bucătăreasă nu mai avem de-o săptămână, iar pe malul Dâmboviței au apărut zeci de case noi. Lumea se schimbă, prietene, iar eu nu vreau să rămân de căruță. Mă duc la
Prăvălia de peruci by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/6599_a_7924]
-
atunci că nu mai era el, cel care intrase în prăvălia cu peruci. Acum devenise un bărbat matur, cu mijlocul strâns într-un șal verde. Iar această descoperire îi dădu deodată un sentiment de siguranță și, ca și când și-ar fi adus aminte, o luă spre malul Dâmboviței, la noua lui casă, întrebându-se cu o nedumerire sinceră de ce-i trebuise atât de mult ca să intre la peruchier!? Și, pe măsură ce înainta pe lângă zidul de zăpadă, care mărginea strada, vechea lui viață, sufrageria
Prăvălia de peruci by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/6599_a_7924]
-
la petreceri de nuntă, într-o curte îngustă dănțuie toți acești autori ca-n ziua când îi chemasem la nuntă peste gard, în curtea cealaltă, în miezul nopții latră coruri de vietăți îngrozite cea mai lungă eclipsă de soare a adus zăpadă cât casa într-o țară în care n-a nins niciodată plus, printre altele, vestea că la Kingston, spre 1000 de insule, un tată cu origini afgane ajuns afacerist de succes într-o multiculturală metropolă și-a ucis trei
Poezie by Elena Ștefoi () [Corola-journal/Imaginative/6967_a_8292]