KorAP: Find »[drukola/base=adult & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...60 61 62 ...1589 >

39,725 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638

procesul de îmbătrânire este început din nou, dar amenințări indiscutabile apasă încă asupra calității existenței și a nivelului de trai al populației implicate. Tot ceea ce s-a spus mai înainte se rezumă la afirmația evidentă că, între 2006 și 2050, adulții (partea "centrală" a piramidei vârstelor), și în mod special adulții activi, se vor găsi confruntați cu provocări majore, a căror rezolvare se va dovedi din ce în ce mai urgentă de-a lungul viitoarelor decenii. Provocări ce vor reprezenta tot atâtea probleme pentru societate

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
apasă încă asupra calității existenței și a nivelului de trai al populației implicate. Tot ceea ce s-a spus mai înainte se rezumă la afirmația evidentă că, între 2006 și 2050, adulții (partea "centrală" a piramidei vârstelor), și în mod special adulții activi, se vor găsi confruntați cu provocări majore, a căror rezolvare se va dovedi din ce în ce mai urgentă de-a lungul viitoarelor decenii. Provocări ce vor reprezenta tot atâtea probleme pentru societate.... În acest context, mai mult sau mai puțin neliniștitor sau

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
va figura printre țările cele mai lovite. Acest fenomen major al timpului nostru merită o atenție specială (Partea I). Dar să ne temem de această îmbătrânire înseamnă în termeni demografici să ne interogăm asupra unor sarcini suplimentare, care rezultă pentru adulți și mai ales pentru cei activi. Această noțiune de sarcină demografică (ce se va extinde la sarcină demo-economică în capitolul ulterior) se cere precizată și oarecum aprofundată în termeni retrospectivi, ca și în termeni prospectivi (Partea a II a). Îmbătrânirea

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
de ani și peste se găsește, dimpotrivă, multiplicată de 2,25 de ori, trecând de la 7,3 % (1775) la 16,4 % (2005), ceea ce oferă, asupra lungii perioade analizate, o bună măsurare a efectelor îmbătrânirii prin partea superioară; în sfârșit, proporția adulților (20-59 de ani) a progresat cu 20 % în 230 de ani, trecând de la 49 la 59 %, efect notabil și notoriu al victoriilor asupra mortalității la toate vârstele. Observăm, prin acest simplu exemplu, cât de important este să precizăm, printr-o

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
câteva momente, asupra tendințelor demografice franceze ale ultimilor șaizeci de ani și asupra a ceea ce ne putem aștepta pentru viitorii cincizeci de ani. Unei etape de reîntinerire (1946-1970 sau 1975), i-a succedat o etapă de dezvoltare a grupelor de adulți (1970 sau 1975 aproximativ până în 2010), și aceasta din urmă va lăsa loc de acum înainte unei amplificări importante a efectivului de seniori (60 sau 65 de ani și mai mult), începând aproximativ cu 2010. În realitate, un eveniment relativ

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
al generațiilor baby-boom la statutul de seniori și asupra lui acționează, de mai multe decenii, îmbătrânirea prin creștere. În rest, totul va depinde de comportamentele de fertilitate care condiționează ansamblul efectivului tinerilor și o parte, explicit majoritară, a celui al adulților (Brutel, 2001). Rămâne să sperăm că scenariul care se va apropia cel mai mult de realitate va fi cel al "creșterii". Vom reveni, bineînțeles, asupra acestui aspect. Pe de altă parte, de mult timp dorite, prelungirea duratei medii de viață

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
1997, Bourdelais, 1993). Vom reveni desigur asupra acestor puncte în capitolul VII, consacrat abordării solidare a chestiunilor de sănătate. În sfârșit, evoluția societăților noastre, după 1950, conduce la ridicarea problemei pertinenței pragurilor în mod general utilizate pentru a distinge "tinerii", "adulții" și "seniorii" și pentru a constitui grupe statistice potrivite să le cuantifice. Tabelul 5 prezentat mai jos permite ilustrarea afirmației noastre. Să începem prin a oferi (sau reaminti) anumite definiții ale conceptelor fundamentale. Populația activă (N) a unei țări (sau

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
țări (sau în orice caz ansamblul demo-economic considerat) desemnează angajarea (L) amplificată de șomaj (U). Fie deci N=L+U. Această populație activă constituie un subansamblu al populației totale (P), aceasta din urmă înglobând de asemenea inactivii (tinerii, seniorii și adulții care nu ocupă un loc de muncă și nici nu caută unul). În aceste condiții, indicele de activitate (Ia, exprimat în procente) desemnează proporția populației totale pe care-o putem califica drept activă (lucrătoare sau dornică să lucreze). Fie, deci

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
al femeilor între 20 și 24 ani constă în a raporta activele acestui grup la populația totală feminină de aceeași vârstă. În timp ce am putut reflecta mult timp asupra celor trei mari grupe de vârstă (tineri de la 0 la 19 ani, adulți de la 20 la 59 sau 64 ani, persoane în vârstă, 60 sau 65 de ani și peste), ale căror limite păreau imuabile și răspundeau unor clivaje amplu justificate de partea cuprinsă efectiv în activitatea economică, astăzi ar exista motive care

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
Să considerăm pentru moment, pentru comoditatea raționamentului, șomajul ca nul și neglijabil. Populația activă N se confundă din acel moment cu locurile de muncă L. Să-i denumim cu J pe cei tineri (0 la 19 ani), cu A pe adulți (20 la 64 de ani), printre aceștia din urmă cu A' pe cei care sunt activi, cu A'' pe cei non-activi (desigur, cu A = A' + A'') și cu S pe seniori (65 de ani și peste). Într-o perspectivă total

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
P = 25, A' = 10, (J + A'' + S) = 15, și d = (J + A'' + S)/A' = 1,5. Aici, d reprezintă gradul, indicatorul, indicele sau procentul (terminologii concurente) de dependență demografică totală a inactivilor. El semnifică, într-adevăr, că în medie fiecare adult activ și ocupat are în sarcină 1,5 inactivi, în afara acoperirii propriilor nevoi sau că 10 adulți activi trebuie să răspundă de propriile lor nevoi ca și de acelea ale celor 15 inactivi (deci de 25 persoane în total). Este

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
d reprezintă gradul, indicatorul, indicele sau procentul (terminologii concurente) de dependență demografică totală a inactivilor. El semnifică, într-adevăr, că în medie fiecare adult activ și ocupat are în sarcină 1,5 inactivi, în afara acoperirii propriilor nevoi sau că 10 adulți activi trebuie să răspundă de propriile lor nevoi ca și de acelea ale celor 15 inactivi (deci de 25 persoane în total). Este evident că ușurința cu care se va face această asumare de responsabilitate (măsurată aici în simple "unități

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
puțin clar (deși analiza devine atunci mai complexă) că în termeni de evoluție, ușurința de acoperire a acestei responsabilități va depinde de evoluția acelorași performanțe productive ("câștiguri de productivitate") ca și de procentele de activitate, acestea putându-se ameliora pentru adulți (participare mărită a femeilor la activitate, de exemplu) ca și pentru seniori....(Plancade, 1999). Procentele de dependență totală permit și lămurirea altor problematici foarte largi, ca "partajarea venitului global" (PIB) între activi și inactivi, pentru că ele iau în considerare evoluția

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
evoluția tuturor categoriilor de inactivi (tineri și adulți non activi mai exact). Este cât se poate de clar, pe de altă parte, că se pot calcula procente de dependență specifice pentru tineri (J /A'), pentru seniori (S/A') și pentru adulții inactivi, fie (A''/A'). Să mai notăm că acel raport de dependență al seniorilor (S/ A') este mai bine adaptat analizei problemelor de finanțare a pensiilor și că adesea procentele de dependență sunt calculate prin referire la populația activă N

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
de dependență începând cu 1900 Tabelul 6 prezentat mai jos dă o idee asupra evoluției indicilor de dependență pe o perioadă foarte lungă, indici calculați (în funcție de statisticile disponibile pentru anii anteriori lui 1950) cu referire la populația adultă totală (existența adulților inactivi este ignorată) și oprindu-se la cele trei grupe de vârstă "0-19 ani", "20-59 ani", "60 ani și peste". Pe ansamblul perioadei, indicele de dependență al seniorilor (ds = S/ A) n-a încetat să crească, ceea ce subliniază importanța și

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
1950, trecând de la 0,15 la 0,30, și a mai progresat cu 26% până în 2000, ajungând atunci la 0,38: în secolul al XX-lea, numărul absolut al seniorilor a progresat cu 0,63% pe an, iar cel al adulților cu 0,54%. În acești din urmă ani, el tinde, aparent, să se mai reducă. Pe de altă parte, indicele de dependență al populației tinere (dj = J/ A) s-a micșorat, în aceeași perioadă îndelungată, ceea ce subliniază perfect rolul jucat

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
pe o anumită perioadă, în timp ce acela al seniorilor a progresat cu 153%). Într-adevăr, numărul tinerilor a progresat pe ansamblul secolului al XX-lea și la începutul celui de-al XXI-lea cu 0,13% pe an, în timp ce acela al adulților s-a mărit mult mai rapid (+ 0,54% pe an). Din aceste evoluții rezultă că ndicele de dependență globală (tineri + seniori/adulți) a fluctuat începând din 1900, trecând de la 0,91 la 1,01 din 1900 până în 1975, scăzând apoi

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
XX-lea și la începutul celui de-al XXI-lea cu 0,13% pe an, în timp ce acela al adulților s-a mărit mult mai rapid (+ 0,54% pe an). Din aceste evoluții rezultă că ndicele de dependență globală (tineri + seniori/adulți) a fluctuat începând din 1900, trecând de la 0,91 la 1,01 din 1900 până în 1975, scăzând apoi până la 0,70, în 2005. Per total, pentru perioada celor 105 ani luați în considerare, ansamblul populației din sarcina adulților a progresat

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
tineri + seniori/adulți) a fluctuat începând din 1900, trecând de la 0,91 la 1,01 din 1900 până în 1975, scăzând apoi până la 0,70, în 2005. Per total, pentru perioada celor 105 ani luați în considerare, ansamblul populației din sarcina adulților a progresat de la 0,29% pe an, efectivul acestora din urmă crescând și mai rapid (+ 0,54% pe an). S-a produs deci mai degrabă o ușurare a sarcinii demografice globale apăsând asupra adulților, pe termen lung. Tabelul 7 și

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
în considerare, ansamblul populației din sarcina adulților a progresat de la 0,29% pe an, efectivul acestora din urmă crescând și mai rapid (+ 0,54% pe an). S-a produs deci mai degrabă o ușurare a sarcinii demografice globale apăsând asupra adulților, pe termen lung. Tabelul 7 și graficul 2 prezentate mai jos dau o idee asupra evoluției anuale a indicelui de dependență pentru perioada 1968-2000. De data asta, procentele de dependență sunt exprimate prin referire la populația activă totală (inclusiv șomerii

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
acestei perioade, indicele de dependență al tinerilor scade, ceea ce e logic în sensul că, începând chiar din anii 1965-1970, clasele cele mai pline ale fenomenului baby-boom au început să părăsească grupul tinerilor pentru a-l ocupa progresiv pe cel al adulților și deci al celor activi. Dacă numărul tinerilor a progresat cu 0,13% pe an, populația activă, în aceeași perioadă, a crescut cu 0,62% pe an. Seria procentelor de dependență a celor de "0-19 ani" este deci în mod

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
50 de ani (+ 1,38% pe an). Deci, îmbătrânirea este, conform acestei ipoteze, fundamental centrată pe partea de sus a piramidei vârstelor. În privința structurilor în procente, există după cum e și firesc o regresie netă din partea tinerilor și, mai mult, a adulților, și o creștere a seniorilor.... Pe undeva, e de dorit să fie actualizate proiectările anterioare asupra populației active sprijinindu-le pe ipoteza de vârf a INSEE. Presupunând ca fiind constanți indicii de activitate luați în considerare anterior (în cadrul scenariului general

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
aborda această chestiune în mod mult mai frontal și va fi consacrat pe larg examinării măsurii în care progresele economice vor putea fi de natură să atenueze, să compenseze, chiar să compenseze peste măsură, inevitabila îngreunare a sarcinii demografice revenind adulților și celor activi, sarcină în creștere indusă în special de îmbătrânirea populației în partea superioară și în mod întâmplător (cel puțin cazul Franței), de îmbătrânirea prin partea inferioară (reducerea fertilității), Căci e foarte clar că noțiunea de sarcină demografică reprezintă

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
mai mult să restrângă dispersia (media: 57,19%; abaterea standard: 1,39, pentru aceste națiuni). Tendința este, pe lângă aceasta, de același ordin ca pentru Rusia (media: 58,21%, abaterea standard: 2,09). Tabelul 14 permite precizarea analizei. Din 1951, ponderea adulților a crescut cu trei puncte aproximativ în Uniune, trecând în mare de la 58 la 61%. Dar cea a tinerilor s-a redus, în același timp, cu 10 puncte, în timp ce cea a seniorilor a progresat cu mai mult de 6 puncte

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
de 98,6 milioane de locuitori în 49 de ani (+ 28,06%), seniorii progresând cu 38,8 milioane (+ 120,0%), adulții cu 69,6 milioane (+34,12%). Populația tânără scăzând cu 9,9 milioane (8,59%), populația globală în sarcina adulților (tineri plus seniori) a crescut astfel cu 28,9 milioane în total (+19, 6%). Ea a crescut în mod vizibil mult mai puțin repede decât numărul adulților, ceea ce explică ușurarea generală a indicelui global de dependență (cf capitolul I) revelat

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]