2,458 matches
-
exclusivitate poeziei neoclasice. Nu trebuie să se Înțeleagă că poezia aceasta nu se adresează contemporanilor poetului. Încă din titlu se conturează o relație Între loc („aci") și timp („pe vremuri"), cronotopul. Spațiul este elementul stabil, sustras devenirii, din această relatie. Adverbul „aci" desemneaza un topos ce Își subordonează dimensiunea temporală unui prezent etern și, explicit, o altă perspectivă, cea a identificării fizice si sufletești a ființei, cu spațiul resimțit, integrat În propria făptură, fiind și el una din componentele acestuia. Spațiul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
unui prezent etern și, explicit, o altă perspectivă, cea a identificării fizice si sufletești a ființei, cu spațiul resimțit, integrat În propria făptură, fiind și el una din componentele acestuia. Spațiul nici nu există dincolo de trăirile poetului. Locul precizat de adverbul „aci” desemnează „casa amintirii”, structura În genitiv-dativ trimițând spre o casă devenită posesiune sufletească, proprietate aflată În stăpânirea memoriei. Cel de-al doilea element al structurii lirice, Îl constituie „vremurile"; el conține sugestia fulgurației, a trecerii surprinse În clipa ei
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cazul pronumelor ,,eu", ,,tu" care sunt deictice, nu mai avem nevoie de gesturi. Identificarea referentului unui pronume personal constituie numai un caz particular de deixis. După Mihai Dinu (2004), există și alte manifestări ale deixisului: • deixis spațial: prin folosirea de adverbe (aici-acolo), pronume demonstrative (acesta-acela) etc.; • deixis temporal: prin apelarea la expresii diverse (astă vară, lunea trecută, după o oră etc.), timpuri verbale, adverbe (acum, atunci, azi, ieri, curând etc.), locuțiuni adverbiale (înainte de, în urmă cu, mai devreme etc.); • deixis
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
deixis. După Mihai Dinu (2004), există și alte manifestări ale deixisului: • deixis spațial: prin folosirea de adverbe (aici-acolo), pronume demonstrative (acesta-acela) etc.; • deixis temporal: prin apelarea la expresii diverse (astă vară, lunea trecută, după o oră etc.), timpuri verbale, adverbe (acum, atunci, azi, ieri, curând etc.), locuțiuni adverbiale (înainte de, în urmă cu, mai devreme etc.); • deixis social: prin utilizarea unor titluri de adresare în cazul vocativ (stăpâne, șefule, domnule), pronume de politețe (dumneavoastră, dumneata), unele particularități ale folosirii pronumelui personal
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
utilizarea unor titluri de adresare în cazul vocativ (stăpâne, șefule, domnule), pronume de politețe (dumneavoastră, dumneata), unele particularități ale folosirii pronumelui personal și al realizării acordului subiectului cu predicatul; • deixis textual: cu ajutorul unor pronume demonstrative ( Acesta ar fi începutul romanului), adverbe și locuțiuni adverbiale de timp și loc (Aici a început povestea), adverbe de mod (Așa a început povestea); • deixis personal: vocative și interjecții (măi, bre), substantive proprii sau comune în cazul vocativ 94. Misiunea profesorului de a înlătura obstacolele psiho-cognitive
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de politețe (dumneavoastră, dumneata), unele particularități ale folosirii pronumelui personal și al realizării acordului subiectului cu predicatul; • deixis textual: cu ajutorul unor pronume demonstrative ( Acesta ar fi începutul romanului), adverbe și locuțiuni adverbiale de timp și loc (Aici a început povestea), adverbe de mod (Așa a început povestea); • deixis personal: vocative și interjecții (măi, bre), substantive proprii sau comune în cazul vocativ 94. Misiunea profesorului de a înlătura obstacolele psiho-cognitive ale elevilor în relația cu disciplinele de studiu necesită deținerea competenței semantice
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
vorbire/ clasele semantico-gramaticale elemente de specificitate / 92 III. 2.1. Substantivul / 92 III.2.2. Articolul / 96 III.2.3. Adjectivul / 98 III.2.4. Pronumele / 100 III.2.5. Numeralul / 104 III.2.6. Verbul / 108 III.2.7. Adverbul / 114 III.2.8. Interjecția / 117 III.2.9. Prepoziția / 119 III.2.10. Conjuncția / 120 Aplicații / 121 IV. NIVELUL SINTACTIC AL LIMBII ROMÂNE / 141 Repere teoretice / 141 IV.1. Concepte operaționale / 141 IV.2. Unități sintactice / 142 IV.3
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
A citit o dată textul. (numeral adverbial) A marcat o dată în agendă. (articol nehotărât + substantiv) A marcat o dată în agendă, nu trei. (numeral cardinal + substantiv) A marcat o dată în agendă, nu pe alta. (adjectiv pronominal nehotărât + substantiv) Trăia odată un împărat. (adverb, "cândva, odinioară") Hai odată! (adverb, "acum, repede") Cum a ieșit din casă, odată a și început ploaia. (adverb, "imediat, simultan") A ajuns odată cu mama. (componentă a locuțiunii prepoziționale "odată cu") Odată ce ai început, mergi până la capăt. (componentă a locuțiunii conjuncționale "odată ce
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
adverbial) A marcat o dată în agendă. (articol nehotărât + substantiv) A marcat o dată în agendă, nu trei. (numeral cardinal + substantiv) A marcat o dată în agendă, nu pe alta. (adjectiv pronominal nehotărât + substantiv) Trăia odată un împărat. (adverb, "cândva, odinioară") Hai odată! (adverb, "acum, repede") Cum a ieșit din casă, odată a și început ploaia. (adverb, "imediat, simultan") A ajuns odată cu mama. (componentă a locuțiunii prepoziționale "odată cu") Odată ce ai început, mergi până la capăt. (componentă a locuțiunii conjuncționale "odată ce") I.7.5. Principiul simbolic
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
agendă, nu trei. (numeral cardinal + substantiv) A marcat o dată în agendă, nu pe alta. (adjectiv pronominal nehotărât + substantiv) Trăia odată un împărat. (adverb, "cândva, odinioară") Hai odată! (adverb, "acum, repede") Cum a ieșit din casă, odată a și început ploaia. (adverb, "imediat, simultan") A ajuns odată cu mama. (componentă a locuțiunii prepoziționale "odată cu") Odată ce ai început, mergi până la capăt. (componentă a locuțiunii conjuncționale "odată ce") I.7.5. Principiul simbolic explică scrierea cu majusculă, respectiv cu inițială mică a anumitor cuvinte 30, în
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
o informație semantică, putând îndeplini singure anumite funcții sintactice în context: El a făcut asta. (el, "copilul" subiect; asta, "pictura" complement direct); * cuvinte nenoționale cele care transmit informație gramaticală, neputând îndeplini singure anumite funcții sintactice: articole, prepoziții, conjuncții, verbe auxiliare, adverbele care marchează categoria gramaticală a gradelor de comparație etc. II.1.2. Expresia Ca unitate dintre formă concretizată într-o structură alcătuită din două sau mai multe cuvinte și sens, expresia 39 îndeplinește, ca și cuvântul, o anumită funcție în
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
milion; verbe auxiliare; verbe copulative; verbe predicative care trimit către acțiuni, stări esențiale în existența omului: a avea, a fi, a crede, a mânca, a merge, a sta, a pleca, a veni etc.; articole: un, lui, o, niște etc.; anumite adverbe: bine, repede, aici, acum, azi, mâine, da, nu etc.; prepoziții: de, în, la, cu etc.; conjuncții: și, că, să, dacă etc.; unele interjecții: hai, vai, au etc. Masa vocabularului reprezintă componenta mobilă 50 a lexicului unei limbi, conținând unități lexicale
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
dulce-acrișor, gri-bleu, alb-negru, instructiv-educativ, cumsecade, binemeritat, clarvăzător, cuminte), pronume (Luminăția Voastră, ceea ce, Măria-Ta, oricine, fiecare, orișicare, dumneata, dumnealui), numerale (o sută trei, câte trei, de trei ori, douăzeci, unsprezece, câteșipatru), verbe (a binedispune, a binevoi, a scurtcircuita, a binecuvânta), adverbe (ici-colo, desigur, bineînțeles, deloc, altfel, devreme, niciodată), prepoziții (de pe, de la, despre, înspre), conjuncții (ca să, deoarece, fiindcă), interjecții (tic-tac, haida-de, behehe). În ceea ce privește posibilitatea identificării, de către vorbitorul comun (nespecialist) de limbă română, a elementelor lor componente, cuvintele compuse se diferențiază (după Zugun
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
intrând; * niște nimicuri = substantiv < pronumele negativ nimic; * [copac] înflorit = adjectiv < verbul la participiu înflorit; * [mână] tremurândă = adjectiv < verbul la gerunziu tremurând; * [copiii] aceștia = adjectiv pronominal demonstrativ < pronumele demonstrativ aceștia; * ajutor! = interjecție < substantivul ajutor; * a hăi = verb < interjecția hăi; * [desenează] atent = adverb < adjectivul atent; * deasupra [cărții] = prepoziție < adverbul deasupra; * grație [lor] = prepoziție < substantivul grație etc. Exemple de cuvinte formate prin conversiune intramorfologică (prin trecerea unui cuvânt dintr-o anumită clasă semantico-gramaticală de la o valoare morfologică la alta): * Poiana = substantiv propriu (nume de
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
nimic; * [copac] înflorit = adjectiv < verbul la participiu înflorit; * [mână] tremurândă = adjectiv < verbul la gerunziu tremurând; * [copiii] aceștia = adjectiv pronominal demonstrativ < pronumele demonstrativ aceștia; * ajutor! = interjecție < substantivul ajutor; * a hăi = verb < interjecția hăi; * [desenează] atent = adverb < adjectivul atent; * deasupra [cărții] = prepoziție < adverbul deasupra; * grație [lor] = prepoziție < substantivul grație etc. Exemple de cuvinte formate prin conversiune intramorfologică (prin trecerea unui cuvânt dintr-o anumită clasă semantico-gramaticală de la o valoare morfologică la alta): * Poiana = substantiv propriu (nume de localitate) < substantivul comun poiană; * Olandă = substantiv
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
scund; [sunet] înalt jos etc.). Ca și în cazul sinonimelor, se remarcă prezența perechilor antinomice în cadrul majorității claselor semantico-gramaticale; se disting, astfel: substantive antonime (bunătate răutate), adjective antonime (bun rău), verbe antonime (a veni a pleca), pronume antonime (toți nici unul), adverbe antonime (bine rău), interjecții antonime (ura! vai!), conjuncții antonime (și nici), prepoziții antonime (cu fără). (c) Omonimia este relația dintre unități lexicale caracterizate prin identitate la nivelul formei și diferență în plan etimologic și la nivel semantic (cf. Zugun, 2000
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
aici, cea a verbelor) vs. al doilea exemplu cumulează, în seria paronimică, unități aparținând unor clase semantico-gramaticale diferite (într-una dintre interpretările posibile: verb predicativ sar, car, verb copulativ par, substantive far, har, jar, țar, zar, adjectiv rar, conjuncție dar, adverb iar). Seriile paronimice pot fi construite, în limba română, prin: * substituirea unei vocale inițiale: eminent iminent; * substituirea unei vocale mediane: sar ser sur; * substituirea unei vocale finale: a citi a cita; * substituirea unei consoane inițiale: soc poc loc ioc toc
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
și mină3 (între cele trei valori nu se mai poate vorbi de apropiere semantică). (f) Pleonasmul reprezintă o greșeală de exprimare generată de actualizarea consecutivă, în context, a unor forme echivalente la nivelul conținutului (sensului); de exemplu, verbul a coborî + adverbul jos (ambele conținând aceeași indicație spațială) se concretizează în pleonasmul coboară jos; forma numerică 25% + substantivul procent conțin aceeași invocare a raportării la sută a unei părți și formează pleonasmul procent de 25%; conjuncțiile coordonatoare adversative dar și însă, sinonime
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cu sufixul diminutival -iță; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul de-; * un cuvânt format prin conversiune de la interjecția of; * un cuvânt format prin compunere prin alăturare fără cratimă; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, pornind de la radicalul bun; * un adverb provenit din adjectiv prin conversiune; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul negativ in-; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul neologic intra-; * un substantiv provenit din adjectiv prin conversiune; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul -ește; * un cuvânt
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
alăturare cu cratimă; * un cuvânt format prin conversiune, din adjectivul leneș; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul colectiv -ime; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, pornind de la radicalul nor; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul negativ des-; * un adverb format prin compunere prin alăturare cu cratimă; * un substantiv provenit din interjecție prin conversiune; * un cuvânt format prin compunere prin contopire; * o prepoziție formată prin compunere prin alăturare fără cratimă; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul neologic inter-; * un
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cuvânt format prin conversiune, de la pronumele nimeni; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, de la cuvântul de bază frunză; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul iterativ re-; * o conjuncție formată prin compunere prin contopire; * un cuvânt format prin conversiune, de la adverbul bine; * un pronume personal de politețe format prin compunere prin contopire; * un cuvânt format prin derivare parasintetică de la cuvântul de bază atent; * un cuvânt format prin conversiune, de la pronumele acesta; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul moțional -an; * un
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cu sufixul augmentativ -ărie; * un cuvânt format prin conversiune, de la substantivul ajutor; * o interjecție formată prin compunere prin alăturare cu cratimă; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul negativ i-; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul moțional -oaică; * un adverb format prin compunere prin contopire; * un cuvânt format prin derivare parasintetică de la cuvântul de bază lacrimă; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul colectiv -iște; * un substantiv format prin compunere prin alăturare fără cratimă; * un cuvânt format prin conversiune, de la
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
-ăriș; * un cuvânt format prin conversiune, de la interjecția fâș; * o prepoziție formată prin compunere prin contopire; * un cuvânt format prin conversiune, de la pronumele personal eu; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul neologic co-; * un cuvânt format prin conversiune, de la adverbul aproape; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul diminutival -ic; * un cuvânt format prin conversiune, de la adjectivul tânăr; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul diminutival -el; * un cuvânt format prin conversiune, de la pronumele oarecare; * un cuvânt format prin derivare
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
contopire; * un cuvânt format prin conversiune, de la substantivul noroc; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul care indică o noțiune abstractă -ie; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul care indică o însușire -esc; * un cuvânt format prin conversiune, de la adverbul contra; * un cuvânt format prin conversiune, de la substantivul grație; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul care indică o însușire -os; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul privativ des-; * un cuvânt format prin conversiune, de la verbul a intra la
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
format prin derivare cu sufixul care indică o însușire -os; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul privativ des-; * un cuvânt format prin conversiune, de la verbul a intra la gerunziu; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul neologic hiper-; * un adverb format prin compunere prin alăturare cu cratimă; * un cuvânt format prin conversiune, de la verbul a putea la indicativ prezent; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, de la cuvântul de bază frumos; * un cuvânt format prin conversiune, de la interjecția hăi; * un cuvânt
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]