1,552 matches
-
nu - și dezvăluie sensul de la prima lectură. După însăși mărturisirea poetului "poezia este lumea purificată în oglindă( deci reflectare a figurii spiritului nostru) act clar de narcisism (de autoiubire deci de autocunoaștere), semn al minții (deci act intelectual, un sentiment, afectivitate lirică) ". George Călinescu sintetizează excelent interpretarea poemului: "Poezia ("adâncul acestei calme creste") este o ieșire ("dedus") din contigent("din ceas") în pura gratuitate, mântuit azur, joc secund, ca imaginea cirezii răsfirată în apă". Ideea fundamentală din acestă poezie este că
Ion Barbu () [Corola-website/Science/296811_a_298140]
-
nu cuprinde așa ceva, atunci el nu este epitet.“ Nu orice element determinant (adjectiv sau adverb) este epitet. În situații ca cele din textele de mai jos determinarea este neutră din punct de vedere stilistic, fără să implice participarea imaginației sau afectivității scriitorului: Dacă în cazul exemplului de mai sus reprodus din opera lui I. Teodoreanu, adjectivul „închise“ ar fi înlocuit cu altul, care să presupună o metaforă, cum ar fi „zăvorâte“, atunci termenul câștigă în expresivitate și devine epitet. În versurile
Figură de stil () [Corola-website/Science/300651_a_301980]
-
propun teoria schimburilor sociale. Între 1961 și 1975 domeniul capătă un caracter divergent, dezvoltânduse numeroase interese diferite și ramuri de cercetare. Domină experimentele de laborator. Psihologi importanți în această perioadă sunt: Harold Kelley (cogniția individului în context social), Stanley Schachter (afectivitate și emoții), Albert Bandura (agresivitatea), Stanley Milgram (obediența). După perioada de criză emerg două orientări teoretice majore: prima explică comportamentul social prin factori proximali (motivație, cogniție, afecte, percepție, etc.) iar a doua recurge la factori distali (presiunea de a se
Psihologie socială () [Corola-website/Science/299387_a_300716]
-
de vârsta ta cu ambiții”. Fiica este totuși construită în tuse suficient de groase, fiind de departe un soi de clișeu a ceea ce poate uri spectatorul la cultura corporatistă: este o carierista obsedată de parvenire ierarhică și este lipsită de afectivitate. Dacă n-ar fi existat personajul tatălui, povestea lui Ines ar fi putut fi oricând subiectul unui român de Houellebecq. Un roman profund anti-pozitivist, ce prezintă vidul existențial al clasei de mijloc occidentale, unde fetișizarea muncii și a carierei dezumanizează
Elefantul din cameră. Scurtă cronică a filmului Toni Erdmann, de Maren Ade () [Corola-website/Science/296144_a_297473]
-
bărbații civilizați și moderni care dezbat și discută despre cum se accede la adevăr, și bărbații barbari care (alături de femeile care îi sorb cuvintele fără să-i întrerupă), aleg calea credinței fără cercetare. Credința oarbă a barbarilor, la fel ca afectivitatea necontrolată, respectiv distorsionată, a femeilor, este taxată ca modalitate neviabilă de a cunoaște, prin opoziție cu postura serioasă și credibilă a bărbatului deștept și civilizat. Și pentru că Lary este reprezentantul acestei posturi dezirabile tradițional masculine, a echilibrului, lucidității, discernământului, dar
Subiectivitate și obiectificare în Sieranevada () [Corola-website/Science/296149_a_297478]
-
celelalte personaje, evidențiind elementul public al scenei. Împreună cu râsul 1 și cu atitudinea lui Lary, acest element mută accentul de pe drama lui Feli, pe grotescul situației și pe ridicolul la care s-a expus vulnerabilizându-se în acest fel. Din nou afectivitatea dezordonată exhibată necontrolat în public (de o femeie) este taxată prin reacția detașată a protagonistului. Dar dacă în scena din bucătărie, importantă era incapacitatea femeilor de a canaliza în mod just afectivitatea într-o dispută cu argumente, aici accentul cade
Subiectivitate și obiectificare în Sieranevada () [Corola-website/Science/296149_a_297478]
-
a expus vulnerabilizându-se în acest fel. Din nou afectivitatea dezordonată exhibată necontrolat în public (de o femeie) este taxată prin reacția detașată a protagonistului. Dar dacă în scena din bucătărie, importantă era incapacitatea femeilor de a canaliza în mod just afectivitatea într-o dispută cu argumente, aici accentul cade pe expresia afectivității în public. Chiar dacă și Lary are răbufniri emoționale, ele nu au loc în mod necivilizat, de față cu toată lumea, ci într-un cadru privat - cu mama (furie), cu soția
Subiectivitate și obiectificare în Sieranevada () [Corola-website/Science/296149_a_297478]
-
necontrolat în public (de o femeie) este taxată prin reacția detașată a protagonistului. Dar dacă în scena din bucătărie, importantă era incapacitatea femeilor de a canaliza în mod just afectivitatea într-o dispută cu argumente, aici accentul cade pe expresia afectivității în public. Chiar dacă și Lary are răbufniri emoționale, ele nu au loc în mod necivilizat, de față cu toată lumea, ci într-un cadru privat - cu mama (furie), cu soția (deznădejde).</p> Și cu toate că afișarea emoționalității poate părea o intervenție disruptivă
Subiectivitate și obiectificare în Sieranevada () [Corola-website/Science/296149_a_297478]
-
a este o componentă fundamentală a psihicului uman, la fel de prezentă în comportamentul și activitatea noastră cotidiană ca și cogniția. Nu întâmplător, analiza psihologică s-a învârtit întotdeauna în jurul relației rațiune-emoție, cu exagerările cunoscute - în direcția supraestimării rațiunii și subestimării afectivității sau în direcția supraestimării rolului trăirilor emoționale și subestimării rolului rațiunii. În mod firesc, opozițiile exclusiviste și absolutizările unilaterale nu pot conduce decât la soluții eronate. Realitatea psihologică a omului este de așa natură că nici una din cele două componente
Afectivitate () [Corola-website/Science/298493_a_299822]
-
trăirii emoționale stă interacțiunea dintre subiect și situație. Semnificația care acționează ca factor determinativ în apariția emoției rezultă din raportarea proprietăților obiective ale stimulului la așteptările și stările de motivație ale subiectului. În lumina celor de mai sus, putem defini afectivitatea ca fiind ansamblul proceselor psihice care reflectă, sub forma unor trăiri subiective specifice, raportul de concordanță, respectiv, discordanță, dintre dinamica evenimentelor interne (stările proprii de necesitate, motivație) și dinamica evenimentelor externe (stimulii, situațiile obiective și proprietățile lor). Procesele afective, indiferent
Afectivitate () [Corola-website/Science/298493_a_299822]
-
situațiile obiective și proprietățile lor). Procesele afective, indiferent de forma în care se structurează, pun în evidență câteva trăsături comune, și anume: polaritatea, intensitatea, durata, convertibilitatea și ambivalența. a reflectă relațiile dintre subiect și obiect sub formă de trăiri afective. Afectivitatea reflectă raportul de concordanță sau discordanță dintre dinamica stărilor interne de necesitate și dinamica evenimentelor, a situațiilor obiective externe. Între stimulii interni și realitatea înconjurătoare au loc confruntări și ciocniri ale căror efecte sunt tocmai procesele afective. Aprobarea sau satisfacerea
Afectivitate () [Corola-website/Science/298493_a_299822]
-
proceselor afective pe primul plan se situează valoarea și semnificația obiectului pentru subiect. Nu obiectul în sine este important, ci relația dintre el și subiect, întrucât numai într-o asemenea relație obiectul capătă semnificații, în funcție de gradul și durata satisfacerii trebuințelor. Afectivitatea îndeplinește funcții de alertă și activare energetică, de selectare și potențare a comportamentului, în raport cu stimulii și posibilitățile satisfacerii trebuințelor. Afectivitatea are atât o funcție reflectorie, cât și una adaptativ reglatorie. Ea organizează conduita, susține energetic activitatea, dar poate să o
Afectivitate () [Corola-website/Science/298493_a_299822]
-
relația dintre el și subiect, întrucât numai într-o asemenea relație obiectul capătă semnificații, în funcție de gradul și durata satisfacerii trebuințelor. Afectivitatea îndeplinește funcții de alertă și activare energetică, de selectare și potențare a comportamentului, în raport cu stimulii și posibilitățile satisfacerii trebuințelor. Afectivitatea are atât o funcție reflectorie, cât și una adaptativ reglatorie. Ea organizează conduita, susține energetic activitatea, dar poate să o și dezorganizeze la nivele de intensitate prea ridicată. Funcția esențială a afectivității în raport cu întreaga viață psihică este aceea de susținere
Afectivitate () [Corola-website/Science/298493_a_299822]
-
a comportamentului, în raport cu stimulii și posibilitățile satisfacerii trebuințelor. Afectivitatea are atât o funcție reflectorie, cât și una adaptativ reglatorie. Ea organizează conduita, susține energetic activitatea, dar poate să o și dezorganizeze la nivele de intensitate prea ridicată. Funcția esențială a afectivității în raport cu întreaga viață psihică este aceea de susținere și potențare energetică. Prin afectivitate, omul se manifestă ca o ființă capabilă să vibreze, să empatizeze, să se transpună și să trăiască în plan intern raporturile sale cu lumea. Afectivitatea nu dispune
Afectivitate () [Corola-website/Science/298493_a_299822]
-
reflectorie, cât și una adaptativ reglatorie. Ea organizează conduita, susține energetic activitatea, dar poate să o și dezorganizeze la nivele de intensitate prea ridicată. Funcția esențială a afectivității în raport cu întreaga viață psihică este aceea de susținere și potențare energetică. Prin afectivitate, omul se manifestă ca o ființă capabilă să vibreze, să empatizeze, să se transpună și să trăiască în plan intern raporturile sale cu lumea. Afectivitatea nu dispune de structuri operatorii, deoarece este un proces pulsional, tensional. Raporturile afective cu lumea
Afectivitate () [Corola-website/Science/298493_a_299822]
-
esențială a afectivității în raport cu întreaga viață psihică este aceea de susținere și potențare energetică. Prin afectivitate, omul se manifestă ca o ființă capabilă să vibreze, să empatizeze, să se transpună și să trăiască în plan intern raporturile sale cu lumea. Afectivitatea nu dispune de structuri operatorii, deoarece este un proces pulsional, tensional. Raporturile afective cu lumea sunt foarte fluide, parcurg o succesiune de stări ce nu pot fi subordonate sau manipulate prin intervenția unor operații automatizante. Putem vorbi cel mult despre
Afectivitate () [Corola-website/Science/298493_a_299822]
-
operații automatizante. Putem vorbi cel mult despre o serie de structuri și reacții emoționale de diferite tipuri, de expresii emoționale dintre care unele sunt înnăscute și identice la toți oamenii, iar altele sunt dobândite prin învățare, imitație și chiar convenționalizare. Afectivitatea este trăită în plan subiectiv ca o vibrație concomitent organică, psihică și comportamentală. Ea este tensiunea întregului organism cu efecte de atracție sau respingere, căutare sau evitare. Procesele afective constituie armonizarea sau conflictul individului cu lumea sau cu sine. Afectivitatea
Afectivitate () [Corola-website/Science/298493_a_299822]
-
Afectivitatea este trăită în plan subiectiv ca o vibrație concomitent organică, psihică și comportamentală. Ea este tensiunea întregului organism cu efecte de atracție sau respingere, căutare sau evitare. Procesele afective constituie armonizarea sau conflictul individului cu lumea sau cu sine. Afectivitatea reprezintă reflectarea lumii în subiect și vibrația subiectului în lumea sa. Trăirile afective constituie deci produsul afectivității, ele sunt concomitent stare și acțiune, concentrate intern, dar și șuvoi neîntrerupt de manifestări exterioare. Trăirile afective pot fi: trăiri afective primare, care
Afectivitate () [Corola-website/Science/298493_a_299822]
-
întregului organism cu efecte de atracție sau respingere, căutare sau evitare. Procesele afective constituie armonizarea sau conflictul individului cu lumea sau cu sine. Afectivitatea reprezintă reflectarea lumii în subiect și vibrația subiectului în lumea sa. Trăirile afective constituie deci produsul afectivității, ele sunt concomitent stare și acțiune, concentrate intern, dar și șuvoi neîntrerupt de manifestări exterioare. Trăirile afective pot fi: trăiri afective primare, care au un caracter spontan, fiind mai apropiate de instinct, mai slab conștientizate și raționalizate, (tonul afectiv al
Afectivitate () [Corola-website/Science/298493_a_299822]
-
ar trebui să ne mulțumim, în motivarea poziției anticomuniste, cu două observații simple, elementare: această ideologie utilizează sistematic, pe plan intelectual, minciuna, iar pe plan afectiv, ura și invidia. Așadar în ceea ce privește cele două funcții esențiale ale psihicului omenesc - intelectul și afectivitatea - ea se situează în opoziție cu valorile centrale ale fiecăruia: adevărul și dragostea. Iar aceasta ar putea fi de ajuns"" (, "Timpul ce ni s-a dat", vol. 1, ed. Vitruviu, 2000, p. 265) "„Înțelegeam, vedeam cu ochii că în partid
Annie Bentoiu () [Corola-website/Science/307293_a_308622]
-
a proiectat și oferit semenilor personaje, situații și evenimente noi, încercând pe această cale să își depășească propria condiție, să își învingă temerile, să fie puternic întâi în gând, pentru a încerca apoi să fie puternic și în realitate. Întreaga afectivitate umană așteaptă noutatea minții pentru a se trezi la viață, pentru a-și explora și satisface enormul potențial de implicare pasională. Enorma mulțime de povești și mituri create cu milenii în urmă și care farmecă spiritul și acum, arată cât
Fantezie () [Corola-website/Science/308537_a_309866]
-
de mediul social este evidențiat prin studiile asupra gemenilor univitelini crescuți în familii separate, care prezintă caracteristici psiho-comportamentale surprinzător de asemănătoare, deși au fost crescuți separat și în medii sociale diferite (factorul “nature”). <br> Factorul “nature” al hrănirii copiilor cu afectivitatea și informațiile de care au nevoie în procesul dezvoltării abilităților este de asemenea foarte clar evidențiat de proporția foarte mare de performeri antrenați de buni pedagogi. <br> Dacă pentru copii ca Mozart, care au manifestat abilități inexplicabile factorul “nature” a
Concepte despre supradotare () [Corola-website/Science/308595_a_309924]
-
componentele realității. 4-Construcția conceptelor, fiecare explicitând familii de invariante obiectuale, dinamice, relaționale sau caracterizante, aplicabile realității. 5-Geneză stărilor afective prin care subiectul aloca valori lumii și persoanei, se atașează emotiv de ele, își propune scopuri și lupta să le atingă. Afectivitatea este funcția umanizantă, prin intermediul ei omul socializează, creează grupuri de interese, acțiuni, colaborări și relații intime, își exprimă personalitatea și contribuie la modificarea personalității partenerilor. 6-Cea mai obscură și neînțeleasa funcție a minții este conștientizarea subiectului. Conștientă este capabilitatea unui
Minte () [Corola-website/Science/306532_a_307861]
-
simbolica sintagmelor expresiviste. Dintr-o problemă de restituire, mai mult sau mai puțin deferentă, arta lui Val Gheo- rghiu devina una de instituire, în sensul definirii unui univers deschis interpretărilor dar și contemplării recuperînd acele val- ori specifice, de subtilă afectivitate și implicare emoțională ce au caracterizat totdeauna buna și adevărata pictură" Virgil Mocanu, 1980 „Așa cum s-a observat cu dreptate, raționalismul nu conduce la pierderea realității specifice a picturii lui Val Gheorghiu. În primul rînd, pentru că acestea nu sînt văzute
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
Herder cu lucrarea "Idei asupra filosofiei istorice a omenirii". Romantismul s-a ridicat împotriva rațiunii și credinței în perfectibilitatea omului, împotriva soluțiilor reformatoare aristocratice reformatoare, împotriva iluminismului și proiectelor sociale. S-a axat pe primatul imaginației, pe intuiție, pe sentimente, afectivitate, identitate și unicitatea valorii fiecărui om. Iluminismul reprezenta elementul rațiunii, pe când romantismul reprezenta imaginația și sentimentele. Despotismul luminat și iluminismul au fost reformatoare în concepția lui Montesquieu. Romantismul a fost însă revoluționar în Franța, secolul al XIX-lea fiind denumit
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]