3,884 matches
-
nu trebuie nici temută. Creștinul suferind nu e pără‑ sit În durere, nici nu sfârșește odată cu moartea. El are vie 204 Suferința și creșterea spirituală conștiința că nu are aici pe pământ cetate stătătoare (Evrei 13, 14)249 și răspunde afirmativ invitației divine de a rămâne În Hristos. Noul Testament este străbătut de ideea că a deveni creștin Înseamnă a pătrunde În experiența poporului suferind al lui Dumnezeu, care este capabil să fie mărturisitor jertfelnic al lui Dumnezeu prin acea suferință și
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Vom urm]ri în continuare trei tr]s]turi mai importante ale constrângerilor deontologice. 1) În general, constrângerile deontologice sunt formul]ri negative sau interdicții („s] nu...”). Deși, din punct de vedere teoretic este posibil] transformarea interdicțiilor în formul]ri afirmative - de exemplu: „S] nu minți” în „spune adev]rul” sau: „S] nu asuprești pe cei nevinovați” în „ajut]-i pe cei neajutorați” -, deontologii sunt de p]rere c] formul]rile afirmative nu sunt echivalente sau dependente de cele negative. Deși
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
vedere teoretic este posibil] transformarea interdicțiilor în formul]ri afirmative - de exemplu: „S] nu minți” în „spune adev]rul” sau: „S] nu asuprești pe cei nevinovați” în „ajut]-i pe cei neajutorați” -, deontologii sunt de p]rere c] formul]rile afirmative nu sunt echivalente sau dependente de cele negative. Deși este evident c] a minți și a nu spune adev]rul sau a face r]u și a nu ajută pe ceilalți sunt acțiuni care produc aceleași consecințe și sunt generate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
putea fi supuse criticilor sub alte aspecte. În viziunea deontologic], omul nu este la fel de responsabil (sau responsabil în totalitate) de consecințele anticipate ale acțiunilor sale cum este responsabil de intențiile acestor acțiuni. Deși majoritatea deontologilor consider] c] exist] anumite obligații „afirmative”, cele mai multe reguli morale care dirijeaz] comportamentul uman sunt exprimate „negativ”, sub forma interdicțiilor, iar acest lucru nu este deloc întâmpl]tor sau accidental de vreme ce categoria interdicțiilor și a faptelor nepermise ocup] un loc fundamental în doctrina deontologic] din mai multe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
unui proiectil lansându-l spre un corp ceresc aflat la mare distant] și lipsit de viat], dar care, prin impact, va fi distrus. Analizat izolat, acest lucru ar fi greșit? Conform eticii care atribuie „drepturi” rocilor am putea r]spunde afirmativ. La o analiz] per ansamblu ar putea s] nu fie greșit, dar din perspectiva eticii amintite acest lucru necesit] a fi analizat. La fel ca și în cazul eticii vieții, aceasta poate fi conturat] într-o varietate de feluri: ar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pentru toate persoanele; la credințe (altele decât cele privind propria pesoan]), atitudini, emoții, moduri de interactiune, orientare motivațional], deprinderi cognitive, si asa mai departe care ar trebui s] fie caracteristice tuturor persoanelor în diverse etape ale vieții. Un r]spuns afirmativ arăt] c] dezvoltarea psihologic] a tuturor persoanelor poate fi evaluat] din aceeași poziție avantajoas]. A doua întrebare se refer] la o dezvoltare moral] adecvat] identic] pentru toate persoanele; la credințe morale, valori, judec]ți și comportament care ar trebui s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
poziție avantajoas]. A doua întrebare se refer] la o dezvoltare moral] adecvat] identic] pentru toate persoanele; la credințe morale, valori, judec]ți și comportament care ar trebui s] fie caracteristice tuturor persoanelor în diferite etape ale vieții. Un r]spuns afirmativ înseamn] c] dezvoltarea moral] a tuturor persoanelor poate fi evaluat] din aceeași poziție avantajoas]. Mulți ar vrea s] cread] c] aceste dou] întreb]ri admit un r]spuns afirmativ. Mai exist] ins] și o a treia întrebare în joc: dac
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
caracteristice tuturor persoanelor în diferite etape ale vieții. Un r]spuns afirmativ înseamn] c] dezvoltarea moral] a tuturor persoanelor poate fi evaluat] din aceeași poziție avantajoas]. Mulți ar vrea s] cread] c] aceste dou] întreb]ri admit un r]spuns afirmativ. Mai exist] ins] și o a treia întrebare în joc: dac] r]spunsul la primele dou] este afirmativ, atunci aceste forme universale de dezvoltare sunt legate într-un mod fundamental? Un r]spuns afirmativ la aceast] întrebare ar fi foarte
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
persoanelor poate fi evaluat] din aceeași poziție avantajoas]. Mulți ar vrea s] cread] c] aceste dou] întreb]ri admit un r]spuns afirmativ. Mai exist] ins] și o a treia întrebare în joc: dac] r]spunsul la primele dou] este afirmativ, atunci aceste forme universale de dezvoltare sunt legate într-un mod fundamental? Un r]spuns afirmativ la aceast] întrebare ar fi foarte semnificativ, într-adev]r. Pare suficient de clar c] dezvoltarea moral] presupune o proporție considerabil] de dezvoltare psihologic]. La
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
întreb]ri admit un r]spuns afirmativ. Mai exist] ins] și o a treia întrebare în joc: dac] r]spunsul la primele dou] este afirmativ, atunci aceste forme universale de dezvoltare sunt legate într-un mod fundamental? Un r]spuns afirmativ la aceast] întrebare ar fi foarte semnificativ, într-adev]r. Pare suficient de clar c] dezvoltarea moral] presupune o proporție considerabil] de dezvoltare psihologic]. La urma urmei, nu putem presupune c] un copil de un an se poate angaja în raționamente
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cea psihologic] sunt legate în așa fel încât dezvoltarea moral] s] mearg] mân] în mân] cu dezvoltarea psihologic] - sau cel puțin cu anumite aspecte ale dezvolt]rii psihologice? Lawrence Kohlberg se remarc] printre cei care au oferit un r]spuns afirmativ și sistematic la aceste întreb]ri. El consider] c] exist] etape definitive de dezvoltare moral] și, mai mult decât atât, c] exist] o anumit] congruent] între această și dezvoltarea psihologic]. Mai precis, el consider] c], în ceea ce privește deprinderile cognitive, dezvoltarea moral
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
direct și dezvoltând capacitatea acestora pentru cooperare, reprezentare și servicii, prin programe de educație civică, educație pentru sănătate și pentru vârsta a treia. • Asociația pentru Promovarea Femeii din România (APFR) are ca misiune educarea întregii societăți prin promovarea unor politici afirmative și non-discriminatorii pentru creșterea calității vieții femeii din România. • Tot în domeniul promovării egalității de gen, subiect de negociere în etapa de preaderare, au apărut o serie de instituții guvernamentale; însă nu putem spune că activitatea lor are un impact
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sexuală, culturală, rasială sau religioasă. • Institutul Intercultural din Timișoara, în cei peste zece ani de existență, a devenit un nume de referință în domeniul educației interculturale, al dialogului intercultural, derulând, de exemplu, o serie de proiecte pentru integrarea și susținerea afirmativă a etniei rome. - Din punct de vedere al susținerii pe grupe de vârstă, dorim să enumerăm mai ales instituții destinate vârstei a treia, considerată și ca un grup cu risc de marginalizare socială, deoarece, pentru tinerii adulți, există și instituții
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
formare, în baza calității pe care o demonstrează; - pentru „facilitarea accesului la educație pentru toți”, la nivelul Ministerului Educației s-au luat o serie de măsuri și s-au derulat o serie de programe de mare anvergură, fie pentru susținerea afirmativă a cuprinderii populației rome, fie pentru dezvoltarea învățământului din mediul rural, fie pentru sprijinirea copiilor provenind din medii defavorizate etc. În plus, măsurile concrete din planul național de formare profesională pentru 2006, enumerate anterior, sunt un exemplu elocvent pentru a
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
direct și dezvoltând capacitatea acestora pentru cooperare, reprezentare și servicii, prin programe de educație civică, educație pentru sănătate și pentru vârsta a treia. • Asociația pentru Promovarea Femeii din România (APFR) are ca misiune educarea întregii societăți prin promovarea unor politici afirmative și non-discriminatorii pentru creșterea calității vieții femeii din România. • Tot în domeniul promovării egalității de gen, subiect de negociere în etapa de preaderare, au apărut o serie de instituții guvernamentale; însă nu putem spune că activitatea lor are un impact
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sexuală, culturală, rasială sau religioasă. • Institutul Intercultural din Timișoara, în cei peste zece ani de existență, a devenit un nume de referință în domeniul educației interculturale, al dialogului intercultural, derulând, de exemplu, o serie de proiecte pentru integrarea și susținerea afirmativă a etniei rome. - Din punct de vedere al susținerii pe grupe de vârstă, dorim să enumerăm mai ales instituții destinate vârstei a treia, considerată și ca un grup cu risc de marginalizare socială, deoarece, pentru tinerii adulți, există și instituții
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
formare, în baza calității pe care o demonstrează; - pentru „facilitarea accesului la educație pentru toți”, la nivelul Ministerului Educației s-au luat o serie de măsuri și s-au derulat o serie de programe de mare anvergură, fie pentru susținerea afirmativă a cuprinderii populației rome, fie pentru dezvoltarea învățământului din mediul rural, fie pentru sprijinirea copiilor provenind din medii defavorizate etc. În plus, măsurile concrete din planul național de formare profesională pentru 2006, enumerate anterior, sunt un exemplu elocvent pentru a
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
un discurs ideologic destinat să Îi aducă autoritate și putere? Iar acest discurs nu are cumva ca funcție esențială justificarea, consolidarea și chiar reproducerea dominației politice și culturale exercitate de occidentali asupra celor supuși autorității lor discursive? Spre un răspuns afirmativ ar Înclina, de data aceasta, orice critică structuralistă a colonialismului, ca și interpretările de tradiție marxistă sau foucaldiană. Tot ceea ce pot spune este că Încercarea de a ieși dintr-o atare dilemă presupune asumarea unei perspective ideologice, implicată și moralizatoare
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
apă. O vede și fiul Sfintei Duminici care păștea porcii și o Îndrăgește. Fata se sperie când vede pe cămașa sa un șarpe. La Întrebarea dacă vrea să fie a lui, că numai așa Îi va da cămașa, ea răspunde afirmativ. Într-o altă zi, fata iar a venit la scăldat, iar el i-a zis că duminică Îi va trimite pețitori: nu uita și te du Întruna la biserică. Duminică i-au venit pețitorii: o broască mare și un balaur
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
legătura între... (dar S-a discutat legătura dintre...)!" Ne propunem să urmărim în corpusul nostru 3 dacă regula de utilizare invocată de cercetătorii menționați în utilizarea prepozițiilor dintre și între se aplică în limba actuală și, în cazul unui răspuns afirmativ, în ce măsură. Plecând de la constatarea generală că această regulă nu se respectă întotdeauna, că vorbitorii oscilează în alegerea uneia sau a alteia dintre prepozițiile menționate, intenționăm, detașându-ne de regula enunțată, să distingem pe baza corpusului nostru contexte în care dintre
[Corola-publishinghouse/Science/85021_a_85807]
-
sau ușor de justificat din alte puncte de vedere. S-au schimbat oare în decursul istoriei concepțiile despre natura și funcția literaturii ? Nu este ușor să se răspundă la această întrebare. Dacă ne întoarcem destul de mult în trecut, putem răspunde afirmativ ; putem ajunge într-o perioadă în care literatura, filozofia și religia erau nediferențiate: dintre greci, Eschil și Hesiod ar putea ilustra acest lucru. Platon însă poate deja vorbi despre cearta dintre poeți și filozofi ca despre o ceartă veche, înțelegând
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
etc.) și impunerea masivă în mass-media națională a unor inovații (uzul lui ca și în locul lui ca - prepoziție a calității, al locuțiunii din punct de vedere, al formelor adverbiale maxim și minim, topica semiadverbului mai, folosirea lui decât în construcții afirmative etc.). Interesante sunt, prin frecvență, și fenomenele de reacție (hipercorectă sau doar analogică) la tendințele cunoscute: extinderea genitiv-dativului feminin în -ei sau a formelor de feminin ale numeralelor. Materialul cercetat a confirmat ideea că lipsa acordului la genitiv-dativ nu se
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
sunt predicate ale enunțării 11, primul component al structurii poate fi nu numai că. Fenomenul este slab reprezentat. În corpusul cercetat au fost înregistrate doar 46 de ocurențe cu primul component având formantul că. Variantele se repartizează diferit în funcție de tipul (afirmativ/negativ) al celor două predicate aflate în raport gramatical de coordonare. Astfel, dacă relația se stabilește între un predicat negativ și unul afirmativ se utilizează - de regulă - varianta nu numai că... ci: Ajunse la ea, lucrările nu numai că nu
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
înregistrate doar 46 de ocurențe cu primul component având formantul că. Variantele se repartizează diferit în funcție de tipul (afirmativ/negativ) al celor două predicate aflate în raport gramatical de coordonare. Astfel, dacă relația se stabilește între un predicat negativ și unul afirmativ se utilizează - de regulă - varianta nu numai că... ci: Ajunse la ea, lucrările nu numai că nu au zidit-o, ci i-au finisat cu grijă canaturile din care scoseseră scândurile vechi și putrede ce o urâțeau (Ana Blandiana, Autoportret
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
numai că nu face abstracție de condiția apartenenței sale la natura obiectului pus în joc, ci, dimpotrivă, acceptă ambivalența subiect-obiect proprie disciplinelor umaniste în absoluta ei indistincție (G. Liiceanu, Tragicul) Varianta nu numai că..., dar relaționează - de obicei - două predicate afirmative: Părinții lor nu numai că știau ce-nseamnă toate prostiile, dar le și făceau pe ascuns, ca să facă copii (M. Cărtărescu, De ce iubim femeile) Nu numai că există o etică a singurătății, dar ea este tărâmul constitutiv al eticii, însuși
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]