3,174 matches
-
1995). În continuare, până la Cotnari, râul Bahlui curge printr-o depresiune de contact dezvoltată în cadrul Câmpiei Moldovei, la piciorul coastei ce limitează Podișul Sucevei. În acest sector, șesul Bahluiului are lățimi variabile, până la 2 km, mai ales acolo unde debușează afluenții de pe dreapta (Scobinți, Buhalnița, Cârjoaia) sau de pe stânga (Nicolina-Hârlău, Bădeni, Broscăria). Panta longitudinală este redusă, sub 0,5°, având numeroase zone meandrate (M. Pantazică, 1958). Compoziția șesului, predominant nisipoasă, permite înmagazinarea unei cantități mari de apă. În albia minoră a
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
marnele și argilele bazale, nivelulsuport al apelor subterane, de la baza șesului, vizibil când râul are o scurgere scăzută. Albia minoră este puternic adâncită, ajungând până la 10 m în zona de debușare a pârâului Buhalnița (În dreptul localității Ceplenița), împiedicând revărsarea Bahluiului. Afluenții Bahluiului, până la Cotnari sunt scurți, cu bazine de recepție reduse, incluzând un relief degradat. În asemenea condiții, șesul Bahluiului este inundat lateral, prin scurgeri de versant și de apele transportate de afluenți. Astfel, în iulie 1965 ori iunie 1970, în urma
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
pârâului Buhalnița (În dreptul localității Ceplenița), împiedicând revărsarea Bahluiului. Afluenții Bahluiului, până la Cotnari sunt scurți, cu bazine de recepție reduse, incluzând un relief degradat. În asemenea condiții, șesul Bahluiului este inundat lateral, prin scurgeri de versant și de apele transportate de afluenți. Astfel, în iulie 1965 ori iunie 1970, în urma unor ploi torențiale, într-un timp foarte scurt, șesul a fost acoperit de un strat de apă de aproape un metru înălțime (Punctul hidrologic Hârlău, 1971). De la izvor, Bahluiul primește pe dreapta
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
în iulie 1965 ori iunie 1970, în urma unor ploi torențiale, într-un timp foarte scurt, șesul a fost acoperit de un strat de apă de aproape un metru înălțime (Punctul hidrologic Hârlău, 1971). De la izvor, Bahluiul primește pe dreapta următorii afluenții: Valea Pietrăriei, cu obârșia într-o zonă despădurită a Dealului Mare-Tudora, având o vale abia schițată, ce se desfășoară în jumătatea superioară a coaste. Spre confluența cu Bahluiul, valea devine mai adâncă, cu rupturi de talveg, curgând printr-o zonă
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
curgând printr-o zonă puternic împădurită. Pârâul Valea Mare, izvorăște din Dealul Mare (între pintenii Dealul Bourașu și Dealul Piciorul Bârsanului), drenează o suprafață mare din “Coasta estică” și formează împreună cu pârâul Bariș (cu izvorul în estul Dealului Tudora) un afluent important ca debit, al râului Bahlui, pe dreapta. Valea Cetățuia, Prezintă un curs permanent, de la circa 400 m altitudine, curgând printr o masivă zonă împădurită. Se varsă în Bahlui, în punctul Vama cu Tablă, la altitudinea de 190 m. își
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de 190 m. își adună apele din zona platourilor structurale BerezlogiCetate (înclinate spre sud-est) străbătând o regiune bine împădurită. Valea Pârcovaci, izvorăște de sub platoul structural Sângeap-Sticlăria, drenând o suprafață cu alunecări de teren de mare intensitate. Valea Buhalnița, este principalul afluent al Bahluiului, pe dreapta, ce izvorăște din zona platoului Sângeap-Sticlăria (la vest de acesta), trecând prin satele Sticlăria, Poiana Mărului, Buhalnița, debușând apoi în Bahlui la sud de satul Ceplenița (după ce a suferit un proces de captare în zona Zlodica
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
izvorăște din zona platoului Sângeap-Sticlăria (la vest de acesta), trecând prin satele Sticlăria, Poiana Mărului, Buhalnița, debușând apoi în Bahlui la sud de satul Ceplenița (după ce a suferit un proces de captare în zona Zlodica). Pe stânga, râul Bahlui primește afluenți de mai mică mărime, deoarece cumpăna de ape este mai aproape de axul râului. Astfel, în zona de obârșie, principalii afluenți sunt: Valea Mocanului, Valea Mănăstirea, Valea Lacurile, etc., cu bazine de recepție ce străbat o zonă puternic împădurită. De la Hârlău
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
la sud de satul Ceplenița (după ce a suferit un proces de captare în zona Zlodica). Pe stânga, râul Bahlui primește afluenți de mai mică mărime, deoarece cumpăna de ape este mai aproape de axul râului. Astfel, în zona de obârșie, principalii afluenți sunt: Valea Mocanului, Valea Mănăstirea, Valea Lacurile, etc., cu bazine de recepție ce străbat o zonă puternic împădurită. De la Hârlău până la Cotnari, Bahluiul primește afluenți de mici dimensiuni: Valea Nicolina-Hârlău, Valea Bădeni și Valea Broscăria. 2.2. Caracteristicile rețelei hidrografice
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
deoarece cumpăna de ape este mai aproape de axul râului. Astfel, în zona de obârșie, principalii afluenți sunt: Valea Mocanului, Valea Mănăstirea, Valea Lacurile, etc., cu bazine de recepție ce străbat o zonă puternic împădurită. De la Hârlău până la Cotnari, Bahluiul primește afluenți de mici dimensiuni: Valea Nicolina-Hârlău, Valea Bădeni și Valea Broscăria. 2.2. Caracteristicile rețelei hidrografice Primele măsurători asupra regimului hidrologic al râului Bahlui s-au făcut începând cu 1920 (la postul Iași) și la 9.X.1946, pentru postul hidrologic
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
și 21% în anii secetoși), valoare specifică ramei înalte a dealurilor din bazinul superior al râului Bahlui (Stația meteorologică Cotnari, 1998; Punctul hidrologic Hârlău, 1997). În iernile cu precipitații bogate, în zona Dealul MareHârlău și în Culmea Holmului, Bahluiul și afluenții săi au frecvent o alimentare de tip pluvio-nival (în anii 1940, 1952, 1970, M. Pantazică, 1974; și în anii 1984, 1991, 1996, Stația meteorologică Cotnari). Sursele subterane reprezintă pentru râul Bahlui și afluenții săi a doua posibilitate de alimentare cu
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
MareHârlău și în Culmea Holmului, Bahluiul și afluenții săi au frecvent o alimentare de tip pluvio-nival (în anii 1940, 1952, 1970, M. Pantazică, 1974; și în anii 1984, 1991, 1996, Stația meteorologică Cotnari). Sursele subterane reprezintă pentru râul Bahlui și afluenții săi a doua posibilitate de alimentare cu ape subterane descendente, mai profunde, care nu se epuizează în perioadele secetoase. Aceste ape sunt importante nu prin volumul de ape cu care contribuie (sun 10 % la Hârlău), ci prin caracterul lor continuu
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
valea Bahluiului. Pentru atenuarea viiturilor, în amonte de baraj s-au construit 25 de baraje de protecție din beton pe cursul Bahluiului (15), pe pârâul Humosul (6) și pe pârâul Tisa (4). Regimul termic al apei râului Bahlui și a afluenților acestuia în amonte de Cotnari reflectă influența factorilor climatici, morfologici și biologici, în ansamblul lor. Temperatura medie anuală a apei oscilează între 8° și 9°C, fiind foarte apropiată de temperatura medie anuală a aerului. Având în vedere însă, că
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
dar scade în raport cu constituția litologică și gradul de împădurire, datorită întârzierii în timp a scurgerii lichide de suprafață, cât și posibilității de infiltrare (V. Băcăuanu, 1980). Scurgerea lichidă. Pe suprafața regiunii cercetată, compoziția chimică a apelor râului Bahlui și a afluenților săi depinde în mod direct de structura și compoziția rocilor și a solurilor din bazinele de recepție, spălate de apele meteorice și de condițiile climatice care determină regimul scurgerii lichide. Se adaugă factorul antropic prin folosirea îngrășămintelor chimice în terenurile
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
4°dH, iar cea mai coborâtă duritate a fost de 9,3°dH la Hârlău . În bazinul geografic cercetat după duritate, apele se pot clasifica astfel:Ape puțin dure, cu valori sub 12°dH, sunt răspândite pe cursurile superioare ale afluenților Bahluiului cu izvoarele în zona înaltă; aceștia dețin un procent redus. Ape moderat dure, cu valori între 12°dH și 16°dH, există pe cursurile situate la peste 350 m altitudine absolută. Ape dure, cu valori între 16°dH și
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
bazinul Siretului și cu bazinul Miletinului, în nord și nordvest. În partea joasă limita este dată de o linie care urmărește piciorul “coastei” create la contactul dintre zona înaltă și depresiunea de contact. Din cauza luptei asidue ce se dă între afluenților Bahluiului pe dreapta și ai Siretului pe stânga, precum și între afluenții Bahluiului pe stânga și cei ai Miletinului pe dreapta, stratele dure de la partea înaltă au fost parțial îndepărtate formându-se înșeuări sau interfluvii . “Coasta de tranziție” fragmentată puternic de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
partea joasă limita este dată de o linie care urmărește piciorul “coastei” create la contactul dintre zona înaltă și depresiunea de contact. Din cauza luptei asidue ce se dă între afluenților Bahluiului pe dreapta și ai Siretului pe stânga, precum și între afluenții Bahluiului pe stânga și cei ai Miletinului pe dreapta, stratele dure de la partea înaltă au fost parțial îndepărtate formându-se înșeuări sau interfluvii . “Coasta de tranziție” fragmentată puternic de afluenții de pe partea dreaptă a râului Bahlui se include în categoria
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Bahluiului pe dreapta și ai Siretului pe stânga, precum și între afluenții Bahluiului pe stânga și cei ai Miletinului pe dreapta, stratele dure de la partea înaltă au fost parțial îndepărtate formându-se înșeuări sau interfluvii . “Coasta de tranziție” fragmentată puternic de afluenții de pe partea dreaptă a râului Bahlui se include în categoria reliefurilor sculpturale. Rețeaua hidrografică are apă aproape permanent, alimentându-se prin izvoare din pânzele de sub placa dură sarmațiană, din izvoare de pantă și parțial din apa meteorică. Densitatea rețelei hidrografice
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Rezervația științifică forestieră Humosu, situată la nordvest de orașul Hârlău (16 km) în masivul păduros Dealul Mare, unde este ocrotit un făget secular.Are o suprafață de 73,3 ha, între pârâul Dracului la sud și Valea Largă la nord, afluenți ai Bahluiului. Acest făget, situat la o altitudine cuprinsă între 410470 m, are o expoziție estică, nord-estică și sud-estică. Reprezintă cel mai estic codru secular și cuprinde două etaje de arbori: etajul superior are vârsta de 180 ani (33 m
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
au o fertilitate naturală relativ ridicată, fiind favorabile culturii sfeclei de zahăr, a plantelor furajere, dar și a grâului și porumbului. Solul neevoluat aluvial tipic (succesiunea orizonturilor este (Ao-C). A fost identificat în albia majoră a văii Bahluiului și a afluenților acestuia în cursul lor inferior. Aceste lunci sunt rar inundabile, apa freatică apare la 80-100 cm. Textura este argilo-prăfoasă sau nisipoasă, conținutul de humus variază între 0,40-3,74%. Regosolul pseudorendzinic (succesiunea orizonturilor este: Ao-Cpr). A fost identificat pe terenuri
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
subterane în fisurile și golurile complexului calcarului-grezos, precum și în intercalațiile de nisipuri de platourile sculpturale unde se acumulează importante rezerve de ape subterane libere, de bună calitate utilizate prin captări (circa 5 l/s), din aceste strate acvifere alimentându-se afluenții Bahuiului de pe partea dreaptă (Pietrăriei, Cetățuia, Tisa, Pârcovaci, Buhalnița, Buhălnicioara etc.). Partea înaltă a Dealului Mare-Hârlău este acoperită cu masive de făgete pure dezvoltate pe soluri brune argiloiluviale pseudo gleizate, brune eumezobazice tipice și pseudorendzine tipice. Pădurile de amestec, în
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
iar albia majoră este neînsemnată în amonte de Pârcovaci. De la Pârcovaci la Hârlău, albia majoră formează două terase de luncă de 3-5 m și 6 10 m, cu suprafețe mai mari în zona satului Pârcovaci și la nord-vest de Hârlău. Afluenții Bahluiului din această subunitate sunt în general scurți, cu bazine de recepție ce pătrund până în apropiere de cumpăna de ape din vest, nord și est. Relieful acestei subunități este format din interfluvii sculpturale depresive din rama înaltă a Dealului Mare
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
apă "Coasta Hârlăului" prezintă importante acumulări de ape cantonate la baza cuverturilor deluviale și deluvio-coluviale ale rezervațiilor, cu adâncimi diferite de al un sector la altul (de la 0 m la 20 m), din care se alimentează temporar o parte din afluenții de pe dreapta a râului Bahlui și locuitorii satelor Zagavia, Fetești, Scobinți, Poiana Mărului, Buhalnița, Cotnari. Din punct de vedere bio-pedo-geografic "Coasta de tranziție" constituie domeniul de interferență a zonei forestiere cu cea a silvostepei. Aici se întâlnesc câteva areale cu
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
între 102 m la Cotnari și 137 m la Hârlău. Relieful de acumulare de pe fundul depresiunii, respectiv din șesul Bahluiului, este format din depozite nisipo-argiloase, cu lentile de nisipuri grosiere și pietrișuri având o grosime totală de 6-8 m. Pe afluenți însă, aluviunile sunt mai subțiri (de 3-4 m). Terasele fluviale sunt bine dezvoltate pe ambele flancuri ale Bahluiului; două terase de luncă (de 3-5 m și 6-10 m), precum și 6 terase de versant (de 10-20 m, 20-30m, 30-35 m, 60-70
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Terasele fluviale sunt bine dezvoltate pe ambele flancuri ale Bahluiului; două terase de luncă (de 3-5 m și 6-10 m), precum și 6 terase de versant (de 10-20 m, 20-30m, 30-35 m, 60-70 m, 90-100 m și 130-140 m altitudine relativă). Afluenții Bahluiului, în special Buhalnița și Broscăria au cel mult două nivele de terasă, sporadice, cu suprafețe reduse. Procesele deluviale reprezentate prin spălări, eroziune liniară și alunecări, sunt reduse în partea inferioară a ramei ce mărginește această subunitate și mai intense
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
-se în zona joasă. În unele sectoare nivelul apelor subterane crește până spre suprafață, producând unele înmlăștiniri (Bădeni, Ceplenița, Cotnari). În urma secetelor nivelul apei subterane coboară foarte mult (circa 5 m) încât nu mai este intersectat de albiile minore ale afluenților Bahluiului, contribuind la secarea acestora. (M. Pantazică, 1974) Apa freatică din această zonă are un grad de mineralizare ridicat și gust sălciu. Principala arteră hidrografică care drenează regiunea cercetată este râul Bahlui. Debitul mediu anual al râului este la punctul
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]