1,625 matches
-
Schimbarea de proprietate apare în catagrafia din anul 1838, unde găsim satul Joldești "proprieta a dum-sale baronul Enacachi Kriste, care sau deosebit cu osăbită tăbliță de satul Protopopenilor"19. În mitricile anului 1847, ca proprietar al Joldeștilor e trecut "dum-sa aga Nicolae Roset"20. În același an, 1847, Nicolae Roset, cu soția sa, Zoița, au zidit, cu a lor cheltuială, biserica satului Joldești 21. La împroprietărirea clăcașilor din 1864, proprietarul Joldeștilor era Hagi Iordache Cantacuzino 22. Așadar, nici pomeneală nu se
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
ajungă mai repede acasă, la Sarafinești. Dar, înainte de a trece Siretul, prin Vadul Donțului, s-a prăvălit trăsura și Paraschiva Iurașcu a căzut cu capul peste o cioată. Intrată în agonie, a fost dusă din nou la Bănești, acasă, la aga Grigore Cananău unde peste două ceasuri a murit, fără a avea lîngă ea pe careva din familia sa. A fost înmormîntată la Bănești, lîngă biserica cea veche, cu hramul Sf. Nicolai. Inscripția de pe piatra sa mormîntală am descoperit-o în
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
care am vețuit piste 30 di ani. Cu lacrimi mă rog tuturor care după vremi veți ceti pi această sfîntă carte numită Mărgărit să ziceți Dumnezău so erti. Sau îngropat gioi la biserica ce veche, din Bănești a d-saie agăi Grigori Cananou". Mai alăturăm aici năstrușnica "precizare" pe care o face Augustin Z. N. Pop: "Paraschiva Iurașcu s-a prăbușit cu sanie cu cai cu tot, la 27 decembrie 1836, într-o rîpă, pe cînd trecea o punte (sic!) din
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
o pune să treacă "cu cai cu tot" pe o punte, cînd pe punte nu poți trece decît cu piciorul. Ultima propoziție, scrisă corect, trebuia să fie: "S-au îngropat gioi, la bisărica ce veche din Bănești, a d-sale agăi Grigori Cananou" (s. n.). Dar iconomul Simionescu a citit altfel: "S-au îngropat joi, la biserica ce veche din Bănești di vali. Grigore Cananău"65. Cu această modificare, însemnarea a fost copiată de Augustin Z. N. Pop66. Iconomul Simionescu a considerat
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
alte fenomene naturale. Ne vom convinge îndată de greșeala iconomului Al. Simionescu. Grigore Cananău avea soție legitimă pe Profirița (Pulheria), fata stolnicului Costache Manole Varlaam, din Botoșani. La căsătoria sa din anul 1815, noiembrie 2067, el avea rangul de căminar. Agă a devenit la 24 februarie, 182385. Pe Paraschiva Donțului el o cunoscuse înainte de a se căsători ea cu Vasile Iurașcu. Locuința Donțului era la prisacă, pe malul Siretului, lîngă vad. De la vad, pînă la curtea din Bănești a lui Cananău
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
soponuri de mosc, zgărzi cu diamanturi, brîie scumpe, inele de aur, brățări de aur, cu multe diamanturi, cercei cu briliante, pînzeturi scumpe, puști de Damasc pentru cumnați etc., etc.69, așa că, din toate cadourile primite de Maria Jitniceroaia, nepotul ei, aga Grigore Cananău a avut de unde alege, ca să facă și el cadouri Paraschivei și Donțului. Relațiile dintre aceștia s-au încîlcit nebă nuit de mult, mai ales după căsătoria lui Grigore Cananău. Soția sa, Profirița, a observat multe abateri, care, în preajma
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
unor obiecte din casă. De exemplu, cele patru valuri de pînză de borangic, date Donțului, nu trebuiau aduse neapărat din Țarigrad. Pe atunci, ele puteau fi țesute și la Bănești, ori luate din casă, chiar din zestrea Profiriței. În familia agăi Grigore s-a întețit o mare ceartă, iar traiul lor, în comun, a devenit imposibil. Amîndoi s-au dus la Iași, pentru a se hotărî divorțul. Mitropolitul Veniamin, văzînd cearta dintre soții Cananău, la 4 februarie 1829 a hotărît să
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
în comun, a devenit imposibil. Amîndoi s-au dus la Iași, pentru a se hotărî divorțul. Mitropolitul Veniamin, văzînd cearta dintre soții Cananău, la 4 februarie 1829 a hotărît să-i "răzlețească" pe doi ani. Ca urmare a acestei hotărîri, aga Grigore a rămas singur, la Bănești, iar soția sa, Profirița, a plecat la Botoșani, unde, ca să se răzbune pe aga Grigore, a găsit și ea un bărbat. În catagrafia orașului Botoșani, din anul 1832, Profira Cananău este trecută "văduvă" și
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
dintre soții Cananău, la 4 februarie 1829 a hotărît să-i "răzlețească" pe doi ani. Ca urmare a acestei hotărîri, aga Grigore a rămas singur, la Bănești, iar soția sa, Profirița, a plecat la Botoșani, unde, ca să se răzbune pe aga Grigore, a găsit și ea un bărbat. În catagrafia orașului Botoșani, din anul 1832, Profira Cananău este trecută "văduvă" și șede la Botoșani, la Enache Hagi Enciu, "văduvoi și supus austriecesc"70. La Bănești, aga Grigore n-a stat ca
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
unde, ca să se răzbune pe aga Grigore, a găsit și ea un bărbat. În catagrafia orașului Botoșani, din anul 1832, Profira Cananău este trecută "văduvă" și șede la Botoșani, la Enache Hagi Enciu, "văduvoi și supus austriecesc"70. La Bănești, aga Grigore n-a stat ca un pustnic, ci s-a consolat cu soția lui Iurașcu. Aceasta, pornind cu trăsura din Sarafinești, nu se mai oprea la vad, căci Donțu murise; se ducea direct acasă, la aga Grigore, mai ales că
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
austriecesc"70. La Bănești, aga Grigore n-a stat ca un pustnic, ci s-a consolat cu soția lui Iurașcu. Aceasta, pornind cu trăsura din Sarafinești, nu se mai oprea la vad, căci Donțu murise; se ducea direct acasă, la aga Grigore, mai ales că de cînd acestuia îi plecase soția, n-avea de ce se păzi. Vasile Iurașcu știa de toate acestea, dar fiind om închis la suflet, tăcea și răbda, ca să nu-l supere pe boier. Se va fi lăsat
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
la suflet, tăcea și răbda, ca să nu-l supere pe boier. Se va fi lăsat și el mituit de cadouri? Oricum, o mare bănuială îl rodea la inimă, că măcar o parte din fetele sale îl au de tată pe aga Grigore. Moartea năprasnică a Paraschivei Iurașcu a scufundat în adîncă supărare, tot așa de mult, pe Vasile Iurașcu cît și pe aga Grigore. După moartea Paraschivei, el nu și-a adus acasă soția, de la Botoșani, iar ea, din cauza aceasta, s-
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
mare bănuială îl rodea la inimă, că măcar o parte din fetele sale îl au de tată pe aga Grigore. Moartea năprasnică a Paraschivei Iurașcu a scufundat în adîncă supărare, tot așa de mult, pe Vasile Iurașcu cît și pe aga Grigore. După moartea Paraschivei, el nu și-a adus acasă soția, de la Botoșani, iar ea, din cauza aceasta, s-a îmbolnăvit de nervi. Începînd din 1837, Profirița a fost pusă sub curatelă, iar aga Grigore, nemai putînd continua situația de căsătorit
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
mult, pe Vasile Iurașcu cît și pe aga Grigore. După moartea Paraschivei, el nu și-a adus acasă soția, de la Botoșani, iar ea, din cauza aceasta, s-a îmbolnăvit de nervi. Începînd din 1837, Profirița a fost pusă sub curatelă, iar aga Grigore, nemai putînd continua situația de căsătorit, dar fără soție, a cerut mitropolitului să-i desfacă cununia bisericească. La 20 decembrie 1838, mitropolitul Veniamin, cu cartea nr. 965, le-a dezlegat cununia, însă cu o clauză draconică: Pentru că amîndouă părțile
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
pe Sebastian Cananău și o fată, Agripina, călugăriță la Agafton, cu numele de Agafia. Ceea ce te reține mai mult, din această dramă familială, este faptul că Profira, pînă la moarte, încă s-a simțit legată sufletește de soțul ei legitim, aga Grigore. În testamentul făcut de ea, la 20 ianuarie 1855, Profira a cerut să fie îngropată la biserica Vovidenia, din Botoșani ctitorită de neamul său de mari negustori, Manole și a obligat epitropia bisericii ca "tot la Vovidenia să fie
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
ar fi fost asesor la judecătoria din Botoșani 77. Dar Artur Gorovei, după documente de arhivă, a arătat, la judecătoria din Botoșani, în acei ani, următorul personal: În 1839 era prezident Mihalache Holban, căminar, pînă în martie, apoi Petrachi Asachi, agă, iar ca asesori, Dimitrie Botez și Gheorghe Senjorj, și tot ca asesor a apărut, în cursul anului, Mihalache Gherghel, căminar. În 1840, era prezident N. Vîrnav, ca asesori erau Mihai Dabija și Gh. Senjorj, iar director, Costache Bobeică, clucer 78
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
neam vechi, se vedea cu titlul numai de paharnic și lăsat în urma acestor proaspăt căftăniți. Este necesar să înșirăm rangurile boierești, în ascensiunea lor, din acea vreme: șătrar, pitar, sluger, clucer, polcovnic, medelnicer, stolnic, sărdar, paharnic, căminar, comis, ban, spătar, agă, postelnic, hatman, vornic, vistier și logofăt 87. Sion ne dă o mulțime de exemple de oameni (de jos), chiar simpli țărani, slujitori pe la curțile marilor boieri sau pe moșiile lor, care au fost boieriți. "Aceștia sunt boierii țării Moldovei zice
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Fără teamă de greșeală, putem crede că cea mai mare parte din acei 2 400 galbeni, cu care Raluca a cumpărat Orășenii, au fost împrumutați. Pare foarte probabil că i-a împrumutat de la Lascăr Cantacuzino, proprietarul moșiei Salcea, și de la aga Grigore Cananău. Cu Cananău, Raluca a întreținut relații bănești, pînî la moartea acestuia, în 1850, ba și după aceea, fiul său, Vasile Cananău, i-a mai dat Ralucăi, prin Eminovici, încă 247 de galbeni 23. Cei "zece stînjăni proști", din
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
unul din autorii extrem de critici ai conceptului arată că noutatea procesului globalizării este o idee înșelătoare, din moment ce procesele pe care le subsumăm termenului, au loc de cinci sute de ani încoace, și propune în schimb termenul de epocă a tranziției (age of transition). Autorul susține astfel, că nu ne aflăm în mijlocul unui proces bine stabilit și cu reguli clare, ci ne aflăm în plină perioadă de tranziție, la finalul căreia întregul sistem-global se va schimba în altceva. Alte definiții pun accent
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Constantinopol”; (Sursa: Melchisedec Ștefănescu - Cronica Hușilor, București, 1986, p. 43) ⇒ 1826, ILIE KOGĂLNICEANU, tatăl lui Mihail Kogălniceanu, cumpără Întinse suprafețe de pământ de la răzeșii din zona Râșești, pe Valea Prutului; ⇒ 1838, după ce au contribuit substanțial la construirea bisericii din Ghermănești, aga Ilie Kogălniceanu și fiul său M. Kogălniceanu au ridicat pe cheltuială proprie o altă biserică, În aceeași zonă, sfințită În 1856, prilej cu care i-au dăruit și un Evangheliar; ⇒ 1853, când M. Kogălniceanu nu avea funcții importante În statul
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Loriţa Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93537]
-
he is the only one capable of bringing here, on Earth, the idea of Beauty, neither pure nor perfect, yet adapted to our limited capacities of comprehension, în the form of the work of art. Closer în time to the age în which Ion Barbu lived, Henri Bergson, în the Creative Evolution (1888), identifies "the great mystery of life," by which he means continuously renewed creation, with the very essence of Beauty, a statement, which, to the Romanian poet, seemed to
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
faptul că la pacienții cu ADPKD și HTA există o hiperactivitate a sistemului renină-angiotensină. La unii pacienți, însă, aldosteronul plasmatic, în loc să fie crescut, a fost găsit redus (!) (3). Explicația acestui fapt a fost lipsa de sensibilitate a suprarenalei la acțiunea AGII. Anomalia aceasta a fost descrisă, de asemenea, ca existând în cadrul unui tip de HTA esențială numită nonmodulatoare (sau sodiu sensitivă ș11ț), caracterizată prin neadaptarea eliminărilor de sodiu la aportul crescut și de aici creșterea progresivă a presiunii arteriale în paralel
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
este redus sub normal sau când sunt stimulate pierderile de sare prin medicație, concomitent cu anularea efectului hipersecreției de renină. Acestea sunt consecințe ale hipersecreției de renină + perturbarea autoreglării fluxului plasmatic renal și a filtrării glomerulare + insensibilitatea suprarenalei la acțiunea AGII; AGII menține presiunea de filtrare; IEC determină dispariția acestei acțiuni; diureticul forțează pierderea sării economisite; volemia este redusă pentru că s-a pierdut sodiu, deci presiunea hidrostatică de la nivelul glomerulului este mică; aldosteronul este redus, deci nu are efect eficient de
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
redus sub normal sau când sunt stimulate pierderile de sare prin medicație, concomitent cu anularea efectului hipersecreției de renină. Acestea sunt consecințe ale hipersecreției de renină + perturbarea autoreglării fluxului plasmatic renal și a filtrării glomerulare + insensibilitatea suprarenalei la acțiunea AGII; AGII menține presiunea de filtrare; IEC determină dispariția acestei acțiuni; diureticul forțează pierderea sării economisite; volemia este redusă pentru că s-a pierdut sodiu, deci presiunea hidrostatică de la nivelul glomerulului este mică; aldosteronul este redus, deci nu are efect eficient de redresare
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
de dietă bogată în sare, cât și în timpul efortului fizic, indiferent de dietă. Aceasta coincide și se datorează creșterii debitului cardiac. S-au încercat următoarele explicații: creșterea volumului circulant prin retenție hidrosalină; creșterea tonusului venelor mari sub acțiunea vasoconstrictoare a AGII (care se exprimă și la acest nivel); reducerea complianței pereților patului vascular venos cu reducerea capacității de rezervor de sânge pe care acesta îl are. S-a demonstrat că diferența de concentrație a factorului natriuretic atrial între normotensivii și hipertensivii
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]