1,967 matches
-
de convorbiri, distinsul politician mă întrebă: Ați fost în partea de nord a insulei? Încă nu, dar până la Anul Nou sper să reușesc să îi fac o vizită protocolară colegului și adversarului domniei voastre Rauf Denktaș. Denktaș este un interlocutor agreabil, dar și un adversar redutabil Aveți în plan să abordați și problemele noastre comune? Desigur, mă interesează mai mult modul său de gândire, de argumentare a favorizării ruperii unui stat pe criterii etnice. Voi încerca să compar Turcia cu Uniunea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
soția erau constant invitații mei la orice activitate protocolară organizată de misiunea noastră din Nicosia. Începând cu luna martie 1991, aveam și o altă prezență românească în Cipru, zilnică și specială, în persoana antrenorului de fotbal Țicleanu, un oltean deosebit de agreabil. În anii următori, fotbalul românesc a fost reprezentat pe insulă și de mulți alți antrenori de primă mână, ca, de exemplu, binecunoscutul Anghel Iordănescu. Conform tradițiilor locale, la sărbătorile creștinești, diplomații statelor ortodoxe erau invitați la slujbele de Crăciun și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
evenimentele din insula atât de disputată de politicienii greci și turci. Convorbirile separate cu Sergiu Nicolaescu, președintele comisiei de politică externă, mi-au făcut o reală plăcere, mai ales când distinsul regizor și-a amintit de întâlnirile noastre la Moscova. Agreabile au fost și întâlnirile amicale cu alți șefi de misiune: ambasadorii Ion Beșteliu, Gheorghe Colț, Ionel Stănculescu, care erau diplomați de profesie, sau cu mulți alții, care își aminteau de directorul protocolului, care îi ajutaseră cu mai bine de un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
și de comunicare bilaterală între cele două state și nu numai. Săptămânile din preajma Zilei naționale erau pline de manifestări culturale sau sportive, la care, de regulă, erau invitați diplomații acreditați în Cipru. În a treia săptămână am avut o surpriză agreabilă și demult așteptată: luni, 23 septembrie, secretariatul misiunii primea un telefon de la cabinetul domnului Rauf Denktaș, prin care mi se comunica primirea șefului misiunii diplomatice a României la liderul comunității turco-cipriote, în ziua de 25 septembrie la orele 11. Pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
aveam plăcerea de a primi o nouă delegație guvernamentală, de această dată pentru negocieri precise pe teme economice. Delegația română era condusă de domnul ministru Mircea Coșea, încă de atunci un profesor binecunoscut, un intelectual de înaltă clasă, o persoană agreabilă, care a produs impresii remarcabile ciprioților școliți în Marea Britanie. Din evenimentele lunii noiembrie evoc numai vizita în Cipru a secretarului general al ONU, Kurt Waldheim, și Congresul Partidului Liberal din Cipru. În mod firesc, preocuparea de bază a misiunii era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
urma să fie însușit de domnul ministru și prezentat în ședința de guvern din săptămâna următoare. Toate aceste aspecte le conveniserăm încă din prima zi, după cina din seara de 7 iunie, oferită de familia noastră domnului ministru, în timpul unei agreabile plimbări pe străzile Nicosiei. Practic, de luni până miercuri, am fost permanent cu distinsul om de litere Mircea Ionescu Quintus, o persoană cu o cultură aleasă, un cozeur agreabil, un liberal foarte în temă cu toate metodele politice specifice climatului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
de 7 iunie, oferită de familia noastră domnului ministru, în timpul unei agreabile plimbări pe străzile Nicosiei. Practic, de luni până miercuri, am fost permanent cu distinsul om de litere Mircea Ionescu Quintus, o persoană cu o cultură aleasă, un cozeur agreabil, un liberal foarte în temă cu toate metodele politice specifice climatului dâmbovițean. În alocuțiunea domniei sale, domnul ministru al justiției a evocat toată legislația din România referitoare la protecția mediului, a informat că în aprilie 1991, prin hotărâre de guvern, s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
miniștrilor justiției din Europa, sâmbătă, 20 iunie, la orele 10, îmbrăcam haina sobră a ofițerului de stare civilă și oficiam căsătoria viitoarei familii Căpățână. Cei doi miri erau români care lucrau de aproape un an pe insulă. Erau doi tineri agreabili, foarte politicoși, pe care îi amânasem două săptămâni din cauza pregătirii și participării la forumul european. Îmi aduc aminte de acest eveniment datorită prezenței mai numeroase a colegilor și prietenilor care îi însoțeau și care au contribuit la o ceremonie civilă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
urmă, la un Crăciun la Moscova. Sărbătorile de iarnă de la finele anului 1992, calendaristic, veneau într-un moment favorabil. Astfel, de vineri, 25 decembrie, până luni, 4 ianuarie, am avut timp și condiții să facem cu prietenii noștri o minivacanță agreabilă, cu câteva muzee, locuri încărcate de istorie, magazine pentru delectarea doamnelor, convorbiri amicale, utile, fără încărcături emoționale. Luni, 4 ianuarie, am răspuns invitației amabile a doctorului stomatolog Similides, care studiase stomatologia la București și care voia să realizeze un schimb
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
ales colegilor europeni. Marți, 2 martie 1993, la orele 12, nou alesul președinte al Republicii Cipru și soția sa primeau, în noua lor reședință, felicitările șefilor misiunilor diplomatice rezidenți în Nicosia. Spre plăcuta mea surprindere, am avut, împreună cu Nicoleta, un agreabil schimb de opinii cu cuplul prezidențial, care conținea și mesajul președintelui Ion Iliescu, cu invitația de a efectua o vizită oficială la București. Luna martie se anunța cu multe și variate delegații, care veneau din țară cu misiuni de continuare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
că poate ne vom întâlni ca viitori colegi într-o altă capitală, poate de pe alt continent. Măgulitoare pentru mine a fost evocarea de către toți colegii, în contextul respectiv, a "Serilor românești" de la "Hilton", această manifestare rămânând una dintre cele mai agreabile amintiri din Cipru. Trebuie să recunosc, poate cu oarecare lipsă de modestie, că după zilele de vacanță, adică în lunile iulie și august, când pe insulă era perioada de caniculă, la reintrarea în ritmul normal de viață al localnicilor programul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
despărțit și ne-a readunat, dar pentru mine ră mâne o femeie, o doamnă, o artistă, o cântă reață ieșită din comun. Ne-am reîntâlnit la Marsilia, câțiva ani mai târziu, când am cântat împreună Sigurd de Ernest Reyer. La fel de agreabilă, la fel de gentilă... Ne împărțim impresarul pentru Franța, Moni que Baudoin, care, și ea, o iubește foarte mult. Îmi pare rău că nu am avut fericirea de a-i fi partener într-una dintre marile ei opere, fiind o generație mai
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
reala osmoză. Viorica Cortez, val de veselie și profesionalism, o femeie de o frumusețe pe măsura vocalității sale ductile și învăluitoare, copleșitoare pe scenă. Partenera ideală. Am cântat împreună în multe opere și a fost mereu cea mai constructivă și agreabilă colaboare. Brava, Viorica! Soția mea și cu mine îți purtăm o amintire plină de dragoste. Viorica Cortez - marea mezzosoprană, supranumită "cea mai mare Carmen a secolului XX". Am cântat împreună în Adriana Lecouvreur la Metropolitan Opera din New York, dar și
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
puteai înscrie la conservator fără diplomă de bacalaureat. Dan Vizanty era pasionat de teatru, și ceva din această pasiune avea să-i rămână tot restul vieții, modelându-i caracterul, felul de a fi, într-un mod cât se poate de agreabil. Zeci de ani mai târziu, îi recita încă fiicei sale Ana-Maria tirade întregi din Cyrano de Bergerac, rolul său favorit... Când a renunțat la cariera de actor în favoarea aviației, vrăjit de visul de a zbura, Agatha Bârsescu a fost teribil
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
ce locuiau tot acolo ne-a inițiat în taina mare a casei: într-o mansardă amenajată într-o aripă a podului, unde urcai nu mai știu cum, pe trepte exterioare, dar care nu porneau din acea curte, locuia un tânăr agreabil, cu părul galben ca paiele, ce-și oferea sexul în erecție copiilor, să-l prindă în mână și să se „joace“ cu el. Am participat și eu cu plăcere, de câteva ori, la acest joc neobișnuit. Am trăit și pe
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
spectacol: să lipesc pulpa piciorului meu de cea a vecinului din rând, dacă acesta, după un scurt examen, când începeam să văd mai clar prin întuneric, îmi convenea - adică să fie un bărbat tânăr, între douăzeci și douăzeci și cinci de ani, agreabil la înfățișare. Nu rareori manevra mea reușea, iar concesivul vecin dădea semne de acceptare, ba chiar de colaborare, ceea ce mă umplea de adevărată fericire, sporită de teama ce mi-o furișa în trup conștiința riscului de a fi respins, poate
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
ce avea în frunte un general cu numele de Nicolau, om de treabă și de viață, însă cumpătat, destul de riguros ardelean (trecuse de tânăr în Regat, unde intrase în școala militară). Mică și fără pretenții la înfățișare, generăleasa, regățeancă, patrona agreabil și cu tact această societate, compusă totuși mai cu seamă din „regățeni“, dacă nu numai din militari. Aveau un băiat, tot ofițer, blond și frumos ca un prinț din romanele rusești, și două fete „serioase“, care nu jucau cărți (din
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
un nepoțel, interesată doar de amicii ei, buni desigur, dacă o găzduiau cu săptămânile doar de dragul jocului. Filofteia Godini, născută Dimitriu și măritată în prima căsătorie Negoițescu, trebuie să fi fost o femeie nu numai frumoasă, dar și nespus de agreabilă, vioaie, cu haz. Atât cât am cunoscut-o eu, sporadic, dar mai îndelung decât pe „mama tină“, căci a trăit până în anii ’60, o știu doar ca ahtiată de dulciuri, de-a dreptul lacomă de țigări și cafele și văicărindu
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
că maică-sa (am avut prilejul să o cunosc atunci: o foarte bătrână, trufașă, rece cucoană de Ardeal din alte vremuri) ar fi făcut-o cu „sluga“, vizitiul. Fiica protopopului, mai mare cu vreo trei ani decât mine, blondă, înaltă, agreabilă, împroșcând cu haz ironia - și-ar fi pus mai bine în valoare frumusețea dacă n-ar fi fost atât de voluntară, ceea ce dădea bărbiei ei un aer viril -, venise și ea în vacanță (nu de la studii - căci, după ce terminase liceul
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
punct de vedere al locuințelor și echipamentelor, acesta oferă totuși avantaje de care municipalitatea poate fi mândră: el pune la dispoziția numeroaselor familii locuințe decente, pe care le așteptau de mult timp și care le oferă o viață sănătoasă și agreabilă [...] cu condiția ca statul să nu eșueze în misiunea sa în materie de echipamente publice"118. A conduce orașul însemna așadar a face să crească din pământ aceste noi cetăți "în care orașul era invitat să-și contemple modernitatea și
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
tot", îi place lui Henri Lefebvre să amintească; o prea mare concentrare asupra habitatului generează o concepție atrofiată a acestuia, habitatul nu formează singur un oraș, ci un oraș-dormitor pradă plictiselii. Pentru că simbolizau ambiția de a crea un mediu înconjurător agreabil și igienic, spațiile verzi au fost cu regularitate avute în vedere în studiile critice la adresa urbanismului modern. Nu numai că aceste spații se arătau a fi un ersatz al câmpiei de la sat, dar impactul lor asupra sociabilității urbane era contra-productiv
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
zis: „Se pare, Domnule, că Providența ne-a uitat pe pământ.“ Domnul de Fontenelle și-a dus cu finețe degetul la gură și i-a răspuns: „Ssst.“ Prin nenumărate asemenea vorbe și jocuri ingenioase prezența lui în societate ajunsese foarte agreabilă, o societate pe care o cucerise cu talentele sale. Viața lui privată a fost monotonă și liniștită. Era citat ca model al omului înțelept. De câte ori conduita lui n-a fost comparată cu cea a Domnului de Voltaire! Numai că oamenii
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
Domnul de Fontenelle -, laudă-mă ori cum.“ L-am auzit plângându-se de faptul că străinii, și cu deosebire englezii, făceau mai mult caz de el decât propriii compatrioți. Doamna Geoffrin i-a răspuns la asta în chipul cel mai agreabil: „Vedeți, noi vă vedem prea de aproape. Știți prea bine - a adăugat ea - că nici un erou nu trece drept om mare în ochii valetului său.“ Aceste trăsături sunt poate de ajuns pentru a vă da o idee despre caracterul acestui
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
acorda prisosul, să se lipsească de strictul necesar, cum ar fi cămășile sau alte fleacuri de felul acesta. S-a născut înzestrată cu mult spirit; dorința de a părea că are și mai mult a făcut-o să prefere cunoștințelor agreabile științele cele mai abstracte: își imaginează că prin această particularitate va ajunge la o reputație mai mare și la o superioritate de netăgăduit asupra tuturor femeilor. Nu s-a mărginit la această ambiție, a vrut să fie prințesă; și a
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
că uneori cazi în cursă și îi faci onoarea de a crede că a produs ceea ce n-a făcut decât să audă. Imaginația ei nu are nici o fecunditate, și spiritul cât îl are nu se poate exercita decât asupra lucrurilor agreabile și frivole: nu are nici coerența, nici rigoarea necesară pentru ceea ce reclamă raționament. Conversația ei e facilă și are tot farmecul francez și grația franceză. Nici înfățișarea ei nu este a unei străine: este distinsă fără a avea ceva deosebit
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]