5,707 matches
-
unei doze mai mari pot apărea chiar la o doză mică sau moderată: comportamente compulsive, halucinații vizuale sau auditive. Consumul de amphetamine În doze mici este asociat cu o creștere a volubilității și competitivității (deci o creștere a nivelului de agresivitate) fără a mări riscul manifestării unui comportament violent. Deși datele obținute din cercetările efectuate În clinicele experimentale și În laborator nu permit construirea unor curbe a răspunsului pe doză la amphetamine, doze mai mari nu par să amplifice pur și
CONSUMUL DE SUBSTANŢE PSIHOACTIVE ŞI COMPORTAMENTUL AGRESIV. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ilona Troiceanu, Alexandru Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1466]
-
clinicele experimentale și În laborator nu permit construirea unor curbe a răspunsului pe doză la amphetamine, doze mai mari nu par să amplifice pur și simplu comportamentele observate la doze mai mici, ci mai degrabă doze intermediare șunt asociate cu agresivitate, violența și dezorganizarea generală a comportamentului social. De asemenea, În timp ce consumul cronic de amphetamine pare a fi strans legat de comportamentul violent comparativ cu alte droguri, dar intensitatea acestei relații depinde de trăsăturile psihopatologice pre existente. Efectele consumului de ecstasy
CONSUMUL DE SUBSTANŢE PSIHOACTIVE ŞI COMPORTAMENTUL AGRESIV. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ilona Troiceanu, Alexandru Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1466]
-
fi fost consumator de droguri. Nu În ultimul rand s-a sesizat faptul că violența cauzată de emoțiile negative și consumul de substanțe poate fi amplificata și datorită unei psihopatologii prexistente sau În curs de dezvoltare. În concluzie - indiferent dacă agresivitatea este declanșată direct de consumul unei anumit drog, sau aceasta este indusă de modificările psihologice sau psihopatologice induse de drogul respectiv, sau este expresia dezinhibiției comportamentale În cazul consumatorilor cu tulburări de caracter, de personalitate sau psihopatologice preexistențe, sau este
CONSUMUL DE SUBSTANŢE PSIHOACTIVE ŞI COMPORTAMENTUL AGRESIV. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ilona Troiceanu, Alexandru Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1466]
-
și condițiile comportamentului agresiv suscită Încă, numeroase controverse. Polemicile dintre diverși adepți ai unor teorii despre acesta pot fi prezentate oferind câteva linii directoare pentru ieșirea din dilema cercetării fenomenului. În „Dicționarul Enciclopedic de Psihiatrie” C. Gorgos precizează faptul că agresivitatea este „un ansamblu de conduite ostile care se pot manifesta În plan conștient, inconștient, fantasmatic, În scopul distrugerii, degradării, constrângerii, negării sau umilirii unui obiect semnificativ”. Dupa Kaplan, agresivitatea constă intr-o „actiune energică, cu scop, verbală sau fizică, corespunzatoare
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
fenomenului. În „Dicționarul Enciclopedic de Psihiatrie” C. Gorgos precizează faptul că agresivitatea este „un ansamblu de conduite ostile care se pot manifesta În plan conștient, inconștient, fantasmatic, În scopul distrugerii, degradării, constrângerii, negării sau umilirii unui obiect semnificativ”. Dupa Kaplan, agresivitatea constă intr-o „actiune energică, cu scop, verbală sau fizică, corespunzatoare afectului de furie, mânie sau ostilitate. În dicționarul pe care Îl editează Wolmann se citează pentru termenul aggressiveness (engl.) următoarele teorii: tendință de a arăta ostilitate, de a depăși
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
sau comunitar. Comportamentul agresiv vizează lezarea fizică a cuiva prin loviri, acte violente; poate fi vorba de prejudicierea morală, emoțională prin vorbe injurioase, calomnie, sfidare, sarcasm, ridiculizare, comentarii inadecvate sau de producerea daunelor materiale. În ultimele studii se discută despre agresivitate adaptativă, reactivă ca și apărare În fața altui comportament conflictual, agresivitate pasivă, involuntară și alta spontană, nonadaptativă, patologică, lipsită de o cauză aparentă și, din păcate, specific umană, fiind producătoare de plăcere În afara oricărei alte finalități . Caracterul anormal este conferit de
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
loviri, acte violente; poate fi vorba de prejudicierea morală, emoțională prin vorbe injurioase, calomnie, sfidare, sarcasm, ridiculizare, comentarii inadecvate sau de producerea daunelor materiale. În ultimele studii se discută despre agresivitate adaptativă, reactivă ca și apărare În fața altui comportament conflictual, agresivitate pasivă, involuntară și alta spontană, nonadaptativă, patologică, lipsită de o cauză aparentă și, din păcate, specific umană, fiind producătoare de plăcere În afara oricărei alte finalități . Caracterul anormal este conferit de scăderea evidentă și constantă a pragului la frustrare, irascibilitatea constant
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
a ierta. Sub aspectul modalităților acționale delimitarea pare a fi foarte largă. Unii sociologi (S. Chelcea) identifică doar comportamentele ofensive drept agresive, În timp ce alți autori (N. Barker, K. Lewin, L. Berkowitz) consideră că și conduitele regresive sunt tot manifestări ale agresivității (scăderea randamentului, diminuarea apetitului alimentar, hipobulia). Registrul se poate Întinde de la pasivitate și indiferență, refuzul ajutorului, ironie, tachinare, până la amenințare și violență propriu-zisă ca și manifestare comportamentală extremă ce produce constrângere și teroare În scopul impunerii voinței agresorului. Intenția nocivă
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
se poate Întinde de la pasivitate și indiferență, refuzul ajutorului, ironie, tachinare, până la amenințare și violență propriu-zisă ca și manifestare comportamentală extremă ce produce constrângere și teroare În scopul impunerii voinței agresorului. Intenția nocivă vizează negarea, umilirea, degradarea, constrângerea sau distrugerea. Agresivitatea apare ca o modalitate conflictuală de relaționare cu mediul În plan concret acțional sau În plan imaginar. Este un fenomen complex care face parte din comportamentul normal al individului. Desigur, gradul de permisivitate și normele sociale joacă un rol important
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
plan concret acțional sau În plan imaginar. Este un fenomen complex care face parte din comportamentul normal al individului. Desigur, gradul de permisivitate și normele sociale joacă un rol important În stabilirea limitei dintre normal și patologic. Teoriile asupra originii agresivității sunt bine cunoscute: biologică (neurobiologică, endocrină); teoria impulsului nativ susținută de Freud (are la bază un instinct Înnăscut); teoria frustrației (explică mecanismul agresiunii prin apariția frustrărilor); teoria socială a Învățării (agresiunea se Învață ca toate celelalte comportamente, În special prin
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
special prin observarea unor modele); teoria catharsisului (susține că atunci când privitorul asistă la spectacole violente el Își consumă pe plan imaginar energia agresivă). Pe lângă aceste teorii, Dollard și alții au mai formulat și altele, dintre care menționăm: acuitatea tendinței de agresivitate depinde direct de violența frustrării premergătoare; tendința de agresivitate crește odată cu numărul perturbărilor din cadrul unei perioade de timp; tendința de agresivitate cauzată de o frustrare se opune cauzei care a provocat-o. Reprezentanții ipotezei de frustrare - agresivitate consideră agresivitatea ca
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
atunci când privitorul asistă la spectacole violente el Își consumă pe plan imaginar energia agresivă). Pe lângă aceste teorii, Dollard și alții au mai formulat și altele, dintre care menționăm: acuitatea tendinței de agresivitate depinde direct de violența frustrării premergătoare; tendința de agresivitate crește odată cu numărul perturbărilor din cadrul unei perioade de timp; tendința de agresivitate cauzată de o frustrare se opune cauzei care a provocat-o. Reprezentanții ipotezei de frustrare - agresivitate consideră agresivitatea ca o pură reacție. În cazul acesta se răspunde desigur
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
energia agresivă). Pe lângă aceste teorii, Dollard și alții au mai formulat și altele, dintre care menționăm: acuitatea tendinței de agresivitate depinde direct de violența frustrării premergătoare; tendința de agresivitate crește odată cu numărul perturbărilor din cadrul unei perioade de timp; tendința de agresivitate cauzată de o frustrare se opune cauzei care a provocat-o. Reprezentanții ipotezei de frustrare - agresivitate consideră agresivitatea ca o pură reacție. În cazul acesta se răspunde desigur la Întrebarea, când reacționează un individ În mod agresiv, nu Însă de ce
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
acuitatea tendinței de agresivitate depinde direct de violența frustrării premergătoare; tendința de agresivitate crește odată cu numărul perturbărilor din cadrul unei perioade de timp; tendința de agresivitate cauzată de o frustrare se opune cauzei care a provocat-o. Reprezentanții ipotezei de frustrare - agresivitate consideră agresivitatea ca o pură reacție. În cazul acesta se răspunde desigur la Întrebarea, când reacționează un individ În mod agresiv, nu Însă de ce reacționează agresiv. În afară de aceasta, nu se ia În considerare așa numita agresivitate instrumentală, o acțiune agresivă
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
de agresivitate depinde direct de violența frustrării premergătoare; tendința de agresivitate crește odată cu numărul perturbărilor din cadrul unei perioade de timp; tendința de agresivitate cauzată de o frustrare se opune cauzei care a provocat-o. Reprezentanții ipotezei de frustrare - agresivitate consideră agresivitatea ca o pură reacție. În cazul acesta se răspunde desigur la Întrebarea, când reacționează un individ În mod agresiv, nu Însă de ce reacționează agresiv. În afară de aceasta, nu se ia În considerare așa numita agresivitate instrumentală, o acțiune agresivă care este
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
Reprezentanții ipotezei de frustrare - agresivitate consideră agresivitatea ca o pură reacție. În cazul acesta se răspunde desigur la Întrebarea, când reacționează un individ În mod agresiv, nu Însă de ce reacționează agresiv. În afară de aceasta, nu se ia În considerare așa numita agresivitate instrumentală, o acțiune agresivă care este aplicată În mod conștient și planificat pentru realizarea propriilor țeluri, o acțiune care nu derivă neapărat dintro frustrare premergătoare. Reprezentanții teoriei Învățării susțin că agresivitatea este o trăsătură dobândită, Însușită. Agresivitatea este deci privită
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
În afară de aceasta, nu se ia În considerare așa numita agresivitate instrumentală, o acțiune agresivă care este aplicată În mod conștient și planificat pentru realizarea propriilor țeluri, o acțiune care nu derivă neapărat dintro frustrare premergătoare. Reprezentanții teoriei Învățării susțin că agresivitatea este o trăsătură dobândită, Însușită. Agresivitatea este deci privită ca o atitudine socială, cauzată de condițiile mediului Înconjurător și care se poate schimba. Atitudinea agresivă se Învață și se dezvoltă din activitatea continuă a omului, din succesele și insuccesele sale
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
considerare așa numita agresivitate instrumentală, o acțiune agresivă care este aplicată În mod conștient și planificat pentru realizarea propriilor țeluri, o acțiune care nu derivă neapărat dintro frustrare premergătoare. Reprezentanții teoriei Învățării susțin că agresivitatea este o trăsătură dobândită, Însușită. Agresivitatea este deci privită ca o atitudine socială, cauzată de condițiile mediului Înconjurător și care se poate schimba. Atitudinea agresivă se Învață și se dezvoltă din activitatea continuă a omului, din succesele și insuccesele sale și din ocaziile de imitare a
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
succes, cu atât va exista o mai mare probabilitate ca și În viitor el să acționeze În mod identic; un criteriu decisiv În apariția comportamentului agresiv este presupunerea personală că printr-o asemenea acțiune se poate obține un anume succes; agresivitatea poate fi Înțeleasă ca un produs al unei reacții de confirmare și concomitent de sancționare a comportamentului agresiv; succesele obținute prin Învățare pot fi atribuite și altor situații, dacă acestea prezintă aceleași aspecte pentru declanșarea unui comportament agresiv (generalizarea factorului
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
discuție fructuoasă și explicarea comportamentului agresiv se pot desfășura doar pe baza integrării cunoștințelor despre etologie, biologie, fiziologie, psihologie, pedagogie, sociologie, antropologie culturală, politologie, economie și, nu in ultimul rand, psihiatrie. Pentru a face o delimitarea a activității și a agresivității trebuie să se aibă În vedere următoarele puncte: agresivitatea trebuie Înțeleasă Într-un context de interacțiune socială; agresivitatea include În mod forțat și vătămarea. Putem considera acțiuni agresive: acțiuni intenționat distructive (scopul lor este distrugerea, traumatizarea celeilalte persoane); acțiuni explicit
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
doar pe baza integrării cunoștințelor despre etologie, biologie, fiziologie, psihologie, pedagogie, sociologie, antropologie culturală, politologie, economie și, nu in ultimul rand, psihiatrie. Pentru a face o delimitarea a activității și a agresivității trebuie să se aibă În vedere următoarele puncte: agresivitatea trebuie Înțeleasă Într-un context de interacțiune socială; agresivitatea include În mod forțat și vătămarea. Putem considera acțiuni agresive: acțiuni intenționat distructive (scopul lor este distrugerea, traumatizarea celeilalte persoane); acțiuni explicit intenționat negative (scopul lor este de a produce o
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
psihologie, pedagogie, sociologie, antropologie culturală, politologie, economie și, nu in ultimul rand, psihiatrie. Pentru a face o delimitarea a activității și a agresivității trebuie să se aibă În vedere următoarele puncte: agresivitatea trebuie Înțeleasă Într-un context de interacțiune socială; agresivitatea include În mod forțat și vătămarea. Putem considera acțiuni agresive: acțiuni intenționat distructive (scopul lor este distrugerea, traumatizarea celeilalte persoane); acțiuni explicit intenționat negative (scopul lor este de a produce o stare neplăcută celeilalte persoane); acțiuni implicit intenționat distructive (scopul
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
ducă la afectarea persoanei În cauză); acțiuni implicit negativ intenționate (scopul lor nu este crearea unei stări neplăcute celeilalte persoane, dar individul care acționează așteaptă ca din cauza acțiunii sale să se instaleze la persoana cealaltă o stare interioară neplăcută). Evaluarea agresivității unui individ este o problemă frecventă, esențială și extrem de dificilă. Se vorbește mult despre comportamentul uman și agresivitate din perspectiva acestuia. Delimitarea clasică a comportamentului autodistructiv cuprinde: autolezările (autovătămările) ce pot apare În diferite boli psihice: tulburări de personalitate, epilepsie
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
celeilalte persoane, dar individul care acționează așteaptă ca din cauza acțiunii sale să se instaleze la persoana cealaltă o stare interioară neplăcută). Evaluarea agresivității unui individ este o problemă frecventă, esențială și extrem de dificilă. Se vorbește mult despre comportamentul uman și agresivitate din perspectiva acestuia. Delimitarea clasică a comportamentului autodistructiv cuprinde: autolezările (autovătămările) ce pot apare În diferite boli psihice: tulburări de personalitate, epilepsie, schizofrenie, demență; parasuicidul (tentativă de suicid); suicid opțional cu deliberare În deplină libertate interioară; suicidul propriu-zis patologic. Fie
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
cu deliberare În deplină libertate interioară; suicidul propriu-zis patologic. Fie că este vorba despre auto sau heteroagresivitate, ca și simptome al unei boli psihice, este poate cel mai greu de tolerat de către familie și societate. Ca manifestare a bolilor psihice, agresivitatea este comună Întregii patologii psihiatrice de la tulburările de personalitate până la demențe și schizofrenie. Sunt cunoscute actele de agresiune Împotriva familiei ca debut al unei schizofrenii, adesea violența de limbaj mergând până la agresiune fizică, chiar omor. Aceste comportamente sunt cu atât
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]