1,898 matches
-
tine? Caprari ai fost? Bun în grad rămâi, flăcăule. N am ce-ți face - a întors-o pe șagă Costăchel, deși i se citea pe față încordarea. Asta înseamnă că o început războiul nemților împotriva rușilor, despre care tot vorbea agronomul? Cam așa ar fi, dar mă tem că am intrat și noi în horă. Doamne ferește! Până ce ne vom lămuri cum devine treaba, hai fuguța acasă, să liniștim nevestele și copchiii... De departe și-au dat seama că Măriuca și Didina
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
ploaie, Măriucă. Aiestea-s tunuri grele... Doamne! Credeam că n-o să le mai aud niciodată. Dar cum se vede „Nu-i cum gândește omul, ci cum vrea Domnul”. Eu și cu Petrache o să mergem până la liceu, să stăm de vorbă cu agronomul. Se întâmplă ceva... Cred că o început războiul... Prea ședeau toate ca poamele coapte gata să cadă din copac... Când au intrat, agronomul ședea în fața aparatului de radio, cu o foaie de hârtie în mână, pe care o tot răsucea
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
ci cum vrea Domnul”. Eu și cu Petrache o să mergem până la liceu, să stăm de vorbă cu agronomul. Se întâmplă ceva... Cred că o început războiul... Prea ședeau toate ca poamele coapte gata să cadă din copac... Când au intrat, agronomul ședea în fața aparatului de radio, cu o foaie de hârtie în mână, pe care o tot răsucea când pe o față când pe cealaltă... Bună ziua, domnule inginer, și cerem iertare că am dat așa buzna, dar... Bine ați venit. Dacă
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
reușit eu, după ce m-am uitat lung la tine. Și încă nu eram sigur. Am zis și eu așa... într-o doară. Didinei nu-i venea să creadă nici după ce i-am spus... Bine că ai scăpat cu zile,Costăchele. Agronomul Cicoare mai trăiește? Ce face? - a continuat Costăchel șirul întrebărilor. Trăiește. Da’ câte o avut de tras cu rușii... numai el știe - a răspuns Măriuca. Am să trec diseară pe la el, să-i spun că te-ai întors - și-a
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
discuție, a încercat să alunge tristețea momentului. Măi Costache! Invită omul în casă, ce îl ții la poartă ca pe un străin? Că bine zici, Petrache. Poftiți în casă, domnule inginer! Când toate au fost rânduite la locurile lor - inclusiv agronomul, în capul mesei - Măriuca a zis în șagă. Iaca toate-s bune, numai gospodarul lasă ulcelele celea să se dogească. Dacă nu s-or fi dogit de multă vreme - a îngroșat gluma Petrache. Apoi de când n-am mai stat la
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
rămași în țărână străină”... Vorbele zburau dintr-o parte în alta a mesei ca niște păsări speriate. Nu se legau firesc, ca altă dată. „Ce frumos era când ne întâlneam la nașul” gândea Costăchel. După ce atmosfera s-a mai încălzit, agronomul s-a adresat lui Costăchel: Dragule, te rog să mă ierți, dar o curiozitate copilărească - aș putea spune - mă îmbie a te ruga să ne povestești prin ce ai trecut... Iată - slavă Domnului - suntem din nou împreună. Apoi, domnule inginer
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
rămas ca o umbră pe creierul dumitale. După o vreme, însă, va trece. Noi, oamenii, avem calitatea - dacă putem spune așa - de a uita. Calitate care ne este de un real folos, deși uneori ne pune în încurcătură - a aprofundat agronomul ideia. Aveți dreptate și nu mă îndoiesc de asta. Cred însă că trebuie să treacă ceva timp. Și poate că numai timpul nu le rezolvă pe toate. Mi se pare că ar mai trebui ceva... Ce? Nu știu. Dar simt
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
îndoiesc de asta. Cred însă că trebuie să treacă ceva timp. Și poate că numai timpul nu le rezolvă pe toate. Mi se pare că ar mai trebui ceva... Ce? Nu știu. Dar simt că trebuie - a răspuns Costăchel încurajărilor agronomului Cicoare. Acel ceva despre care vorbești, eu cred că este căldura și dragostea celor din jur. Stând strâmb și judcecând drept, le ai cu prisosință - a precizat agronomul. În sufletul meu încă mai suflă vânturile Siberiei. Până le-oi ostoi
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
ceva... Ce? Nu știu. Dar simt că trebuie - a răspuns Costăchel încurajărilor agronomului Cicoare. Acel ceva despre care vorbești, eu cred că este căldura și dragostea celor din jur. Stând strâmb și judcecând drept, le ai cu prisosință - a precizat agronomul. În sufletul meu încă mai suflă vânturile Siberiei. Până le-oi ostoi a mai trece ceva vreme... Măi Petrache! Parcă te-am întrebat ceva. Cât îți trebuie să te gândești? Ia spune! Ți-ai adus aminte când ne-am hotărât
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
era frică de aceea n-am scăpat - a punctat Costăchel întorsătura situației. De ce te-ai temut, Costăchele? - a întrebat Măriuca amuzată. De comandanți - a precizat Costăchel, mustăcind a râde. Cu așa comandanți, să tot execuți ordinele - a intrat în joc agronomul. Revigorat de atmosfera creată, Costăchel începea să semene tot mai mult cu cel de altădată. Ochii adânciți în orbite au căpătat strălucire vie. Părul și mustața colilie îi dădeau un aer misterios. Încet-încet, recăpăta acel fel de a fi care
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Puțini se pot lăuda cu un asemenea grad ca al meu... Am gradul de... evadat! Cei din jurul mesei au rămas cu zâmbetul pe buze... Strivit ca o floare gingașă într-o poiană plină de soare... Cel dintâi și-a revenit agronomul Cicoare. Dragul meu. Acesta este un grad al onoarei și bărbăției! Îi drept ce spuneți, domnule inginer, dar tot acest grad mă putea și încă mă poate duce la ani grei de temniță... Dacă nu la moarte! Așa că nu mă
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
-i tot una... În acest răspuns văd luptătorul din dumneata. Însă, pentru a scăpa din ghearele dușmanului în condițiile date - adică din lagăr - era nevoie de un curaj nebun. Și l-ai dovedit cu prisosință - a continuat să lămurească lucrurile agronomul. Cu fața întunecată, Costăchel părea că a îmbrăcat din nou haina celui hăituit, dar hotărât să nu fie o pradă ușoară... Au rămas tăcuți cu toții, neîndrăznind parcă să tulbure liniștea. Inginerul a continuat: E drept că rușii n-au respectat
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
tot sufletul... Au ciocnit ulcelele cu vin, într-o veselie generală... Cred că muriți de curiozitate să aflați, ce ne aștepta a doua zi - i a zgândărât Petrache. Dacă stau bine și mă gândesc, asta cam așa-i - a recunoscut agronomul Cicoare. Ei, a doua zi, pregătire mare. Bărbiereală - doi milimetri sub piele. Văcsuială și adunarea pe platou. Omul din dreapta mea - a continuat Petrache arătând cu capul spre Costăchel - stătea în capul grupei, țeapăn ca un brad. Eu - biet caprari - eram
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
un crâmpei de gând în minte că și dispărea ca luat de iele... După un timp, a intrat în bucătărie. S-a așezat pe un scăunel și, lăsându și capul în palme, a oftat adânc: „Ce-i cu mine?... Oare agronomul o fi vorbit cu... cum naiba i-o zis?... Cu șeful de post. Nu! Cu milițianul?... Unde am mai auzit eu vorba asta? Aaa! La ruși... Da’ de ce la noi îi zice tot milițian? Păi cum să nu-i zică
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
temi și de umbra ta... Ba și mai rău - să-ți dorești moartea... Ai trecut prin atâtea primejdii, Costăchele, și nu ți-a fost teamă... Acum ți-i frică de neisprăviții iștia? Mai ai răbdare un ceasdouă și afli de la agronom ce și cum... Până una-alta, hai la masă, că mor de foame! Costăchel a privit-o cu un zâmbet rușinat. „Adică cum? Eu, Costache Vultur, am ajuns să mă bocesc ca o babă? Nu se poate!!”... Înserare de toamnă
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
se poate!!”... Înserare de toamnă așezată... Costăchel a ieșit în prag, să privească rostogolirea soarelui dincolo de dealul Ponoarelor. Toată dimineața a lucrat cu Măriuca prin ogradă. A tocmit una, a făcut alta, dar gândul lui era numai la întâlnirea cu agronomul... Făcea ce făcea și deodată rămânea pe gânduri, cu ochii în soare... Când și ultima rază de lumină a fost biruită de întuneric, a strigat peste pârleaz: Petrache, ești gata? Gata-s de dimineață. Așteptam doar ordinul de plecare... Pe
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
ochiului. Costăchel privea înainte, încruntat... De ce ești așa întunecat, Costache? Ce vrei să spui? Parcă îți ninge și-ți plouă... Îs îngrijorat doar... Ghicindu-i oful, Petrache a vorbit: Măi Costache! Tu ai dat în mintea copchiilor. N-o spus agronomul că îl întreabă pe șeful de post? O spus! Așa că mai ai răbdare o fărâmă de ceas și... Atunci, hai să grăbim pasul - a spus Costăchel, înfrigurat... Inginerul îi aștepta la poartă. Bine ați venit și poftiți în casă! Au
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
își făcea de lucru cu o oală din care emanau aromele unui vin „Puterea ursului” și cu o farfurie doldora cu pastramă de berbec... Dacă nu sunt plăcinte, să ne mulțumim cu pastramă, că tot îi toamnă - a deschis vorba agronomul, așezând bunătățile în fața lor. Ehei! De când n-am mai pus în gură măcar o așchiuță de pastramă, nici nu mai știu ce gust are - a grăit Costăchel. De când mătușa Catinca - așa, pe la vremea când mustul pișcă binișor - făcea o pastramă
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
de vânătoare care a adulmecat vânatul. Nici nu clipea... Apoi treaba ar fi simplă, după cum mi-a spus el. Întrebarea-i dacă ai un document, Costăchele, care să spună că ai fost pe front și că ai căzut prizonier... Pe măsură ce agronomul Cicoare vorbea, chipul lui Costăchel se întuneca din ce în ce mai mult. În cele din urmă, a lăsat capul în jos și, cu un geamăt deznădăjduit, a răspuns: Nu am nici-un fel de document. Mi le-au luat când... Vocea lui Costăchel s-
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
lăsat capul în jos și, cu un geamăt deznădăjduit, a răspuns: Nu am nici-un fel de document. Mi le-au luat când... Vocea lui Costăchel s-a curmat ca retezată... Au urmat clipe lungi de tăcere... În cele din urmă, agronomul a intervenit: Ar fi bună orice hârtie care să spună că ai fost în lagăr... Pe chipul lui Costăchel se vedea că se chinuie să-și amintească ceva... Am un... Un fel de bilet... O legitimație de liberă trecere. „Propuska
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
de bilet... O legitimație de liberă trecere. „Propuska” se cheamă. Cum vine asta? Legitimație de liberă trecere? Doar erați închși în lagăr. Nu vă scotea la muncă în coloană? La ce ți-ar fi folosit o asemenea legitimație? - a întrebat agronomul. Povestea-i lungă... Adevărul îi că această „Propuska” m-o salvat... Adică datorită ei am putut să evadez... Și o ai la dumneata? O am acasă. O ajuns ca vai de ea. Prin câte ape am trecut și câte ploi
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
de portofel din mușama, căpătat de la un neamț. Că altfel nu mai rămânea nici urmă din ea. Uite ce mi-i dat să aud! O hârtie amărâtă îl ajută să evadeze! Nemaiauzită întâmplare. Când ne spui povestea asta? - a întrebat agronomul tulburat. Până vom ajunge acolo îi cale lungă, domnule inginer. Acuma întebarea-i ce să fac eu cu hârtia asta? Nu-i nici un pericol să mă trimită înapoi? - a întrebat Costăchel. Leucătov spunea să aduci la Primărie... Stai, că acum se
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
mă trimită înapoi? - a întrebat Costăchel. Leucătov spunea să aduci la Primărie... Stai, că acum se cheamă Sfat Popular. Așa că, te prezinți la Sfatul Popular cu hârti de la Regiment, ca să te ia în evidență ca locuitor al comunei... a răspuns agronomul. Uite, domnule, câte am eu de tras în țara mea! - s-a revoltat Costăchel. Sper să fie bine, dragule - a încercat să-l liniștească agronomul Cicoare. Și eu cred la fel. Cei din armată nu s-or fi ticăloșit așa
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
cu hârti de la Regiment, ca să te ia în evidență ca locuitor al comunei... a răspuns agronomul. Uite, domnule, câte am eu de tras în țara mea! - s-a revoltat Costăchel. Sper să fie bine, dragule - a încercat să-l liniștească agronomul Cicoare. Și eu cred la fel. Cei din armată nu s-or fi ticăloșit așa de tare... Poate că și unii din ei au trecut prin nenorocirile războiului - s-a arătat încrezător Petrache. Poate că da... Poate că nu... a
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Costăchel. Curaj, ostașule! Fapta dumitale impune respect de la prima vedere! ... Asta o crezi și o spui dumneata, domnule inginer, dar nu și alții - a replicat Costăchel. Să sperăm că totul se va termina cu bine - a căutat să-l liniștească agronomul, ridicând paharul. Au băut în tăcere... După o liniște care se prelungea, Petrache a intervenit: Să continuăm povestea. Cine îi de rând în seara asta? - a întrebat agronomul. Acest om din dreapta mea, care poartă în priviri toate furtunile văzduhului, văzute
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]