186,601 matches
-
fac pentru dvs?... Auzisem vag prin filme formulă asta de politețe, dar n-o percepusem exact, - era prima dată cînd o ființă vie mi-o adresa, si cred ca nicăieri în lume nu ți se adresează întrebarea această implicînd un ajutor real, pe loc, decît în lumea anglo-saxonă. Noi întrebăm ce mai faci? cel mai des și rar de tot, în cazuri excepționale: "Ce pot eu să fac pentru tine?", care la noi nu e o formulă de politețe, ci o
I have met the enemy... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17753_a_19078]
-
adică să spele rufele rămase. Li s-a spus, pe un ton perfect calm, cîtuși de puțin malițios sau răutăcios triumfator, că nu mai este nevoie, iar la spaimă lor că vor fi definitiv concediate, prințesa le-a mulțumit pentru ajutor, amintindu-le că le așteaptă a doua zi să revină la slujbă. Mai mult decît atît, profitînd de apropierea Crăciunului, le-a oferit grevistelor alimentele pe care le ceruseră, dar de data asta din generozitate, nu ca răspuns la amenințări
O printesă adevărată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17754_a_19079]
-
până sub ferestre. O simți în privirea intrigata cu care se uită la câte un naiv ce se încăpățânează să tundă și să ude iarbă precară din fața blocului, fără să-i treacă prin cap să-i dea o mână de ajutor. Dimpotrivă, după trecerea momentului de stupoare, se găsesc printre privitorii încremeniți pe banca semi-prăbusită câțiva gata să-i dea sfaturi: "Vecine, fii atent că a mai rămas un smoc de iarbă netunsa, acolo, în stânga matale! Așa, bravo, ai văzut-o
Omul, anexa sculei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17776_a_19101]
-
consecvențe cu un aliat, NATO, care nu pare foarte grăbit să primească România în rîndurile sale. După întoarcerea să de la Washington, ministrul Apărării, Victor Babiuc, a bătut șaua unei idei că granița de est a României să devină impenetrabila cu ajutor american, apropo de faptul că în urmă cu două săptămîni, un avion militar rusesc a ignorat orarul care îi fusese stabilit de la București și a survolat ilegal spațiul aerian autohton. În ceea ce îi privește, rușii au făcut la momentul potrivit
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17791_a_19116]
-
cum se putea ajunge la asemenea fapte dar încă și mai greu de înțeles este comportarea victimei care, nu numai că, în acea ședința, isi turnase cenușă în cap, dar și venise să-i mulțumească denunțătorului, între patru ochi, "pentru ajutor". Urâte și încurcate vremuri! Spuneam că Dan Desliu, în mărturisirile făcute interlocutorului sau, este mai repede dispus să se autoînvinuiască, astfel cum am văzut, decât să arunce cu piatră în direcția altora, fie ei și personaje de verificată reputație "rea
Cazul Dan Desliu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17794_a_19119]
-
puterii, precum Chisinevschi. Invocând argumentul că nu judecă decât întemeindu-se pe ce a trait el însuși, Desliu trage o concluzie mai degrabă pozitivă despre satrapul culturii din perioada dejista, acesta fiindu-i, personal "de fiecare dată de folos, de ajutor". Este adeseori subiectiv Dan Desliu în mărturisirile sale, acționat de afecte, de simpatii sau antipatii și, într-adevăr, nu vom putea desluși din relatările lui imaginea cea mai fidelă a epocii literare postbelice, în evenimente și oameni. Dar nici infidela
Cazul Dan Desliu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17794_a_19119]
-
a întrebat cum mă cheamă și mi-a spus că se bucură că-i calc pe urme tatălui meu, un liberal convins. I-am răspuns că n-aș vrea să fac politică, ci doar țin să dau o mină de ajutor la ce se întîmplă. Fărcăsanu a rîs și... așa a decurs aderarea mea la Tineretul Liberal. E drept că după Revoluție nu mă mai bucur că am făcut parte din Partidul Liberal din pricina lui Câmpeanu... Însă asta este altceva. - Dar
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
la cheremul conștiinței?", sau "De unde le știa Lenin pe toate? Că eu unul, cât m-oi gândi, tot nu ajung să zic ce-o fi mâine cu noi" sau, în altă parte, când ajunge la concluzia că brânză primită ca ajutor din Olanda (în primele luni ale anului 1990) era menită "să deschidă calea berii la cutie". În câteva din aceste cronici, asistăm la o reificare a naratorului, fapt ce dă naștere unor efecte unice: lumea e văzută din perspectiva unei
Contrapunct by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17908_a_19233]
-
cei închiși pe nedrept, cu cei care sufereau persecuțiile ocupantului comunist. Apelul asociației a ajuns, prin părintele Barral, la forurile internaționale din S.U.. A., Franța și Belgia, care s-au implicat, cu generozitate, în acțiunea noastră. Ne-au venit ajutoare (alimente, medicamente, haine de iarnă) depozitate la Legația Belgiană, de pe Bulevardul Dacia, apoi la Facultatea de medicină, decanul facultății Gr.T. Popa fiind solidar cu acțiunea noastră. Le transportam cu taxiuri și cu mașini particulare, schimbate succesiv pentru a nu fi
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
în 1902 va închide ochii definitiv) scrie broșura La țintă, întruchipare a convingerilor sale politice de o viață. Cu o leafă modestă, împovărat de familia cu patru copii, bătrînul luptător o ducea greu, beneficiind, pe lîngă leafa modică, de un ajutor din partea cercurilor politice românești. Ieșit din temniță, acest brav luptător era strîmtorat, leafa de la Consistor nefiindu-i achitată luni de zile. Era, evident, neagreat de mitropolitul Miron Romanul, pe care N. Cristea îl probozea în jurnal, criticîndu-i vehement comportamentul. Și-
Jurnalul unui memorandist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17214_a_18539]
-
la o aberantă acuză a unui director de editură. Cu toate acestea, ca membru, ani în șir, al Consiliului Național al Fundației pentru o Societate Deschisă, am susținut cu entuziasm - uneori de pe poziții numeric minoritare, et pour cause! - acordarea unor ajutoare financiare revistei, în care vedeam unul din centrele vitale ale societății civile românești. Ba chiar și după ce am părăsit "boardul" Fundației, în toamna lui 1999 am rugat noua conducere să includă, alături de revistele culturale, și revista "22" între publicațiile care
Taifun în Calea Victoriei, 120 by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17224_a_18549]
-
le publică la Editura Biblioteca Apostrof dl Ion Simuț mi-a readus în memorie personalitatea distinsului prozator și critic literar. Mi-a fost bun prieten și în tinerețea mea zbuciumată, în momente deosebit de grele, mi-a întins o mînă de ajutor. În martie 1959, cu ultimul lot de redactori, am fost dat afară de la E.S.P.L.A. Paul Georgescu s-a făcut luntre și punte pentru a ne salva de la înec pe mine și bunul meu coleg Al. Săndulescu. Cum era redactor șef
Paul Georgescu epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17230_a_18555]
-
incontestabil sclipitoare . Dezbaterea unor probleme ce nu-și vor pierde actualitatea, precum distanța dintre eu și ceilalți, insurmontabilă sau - în ce măsură? - negociabilă, cu ajutorul unor evenimente ancorate într-un cotidian bine delimitat (rata ridicată de sinucidere a soldaților în termen, furtul de ajutoare din străinătate sau accentul abuziv pus de media occidentale, în goana după senzațional, pe handicap și sărăcie) poate convinge sau irita cu aceeași forță. Această prezentare ar fi putut la fel de bine să poarte titlul Înapoi la Lovinescu sau despre mutația
Despre actualitate by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17245_a_18570]
-
Sînt și astfel de bogătași - dar musai în America, patria lui FORD... Devenisem, fără voia mea, un centru de interes al seratei, al partiului, cam zgîrcit la care mă nimerisem. Un bun prieten, grec (tot grecii!) îmi sărise repede în ajutor după ce explicasem asistenței că la vamă, de fapt fusesem întrebat de formă, dacă am în bagaj ceva interzis, alcool, țigări, tutun, iar eu, decis încă de la București să mă port în SUA cu o cinste ireproșabilă în totul, spusesem da
Un parti de 80 de dolari by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17271_a_18596]
-
cinci-șase trabuce!). Noroc că nu mă întrebase cîte aveam, că i-aș fi spus pe loc: trei cutii a cîte 50 de trabuce Romeo y Julieta, exact din cele din care fuma Churchill. Scriitorul grec prieten, care-mi sărise în ajutor, mărise potul declarînd sus și tare, - că trabucele acelea cubaneze îmi fuseseră oferite personal de Fidel Castro, ceea ce produse rumoare în încăperea plină de invitații interesați să vadă cum arată niște scriitori din Est. Grecul nu spusese, dar, din toată
Un parti de 80 de dolari by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17271_a_18596]
-
hârtie urmele nopții sunt neconcludente" Repetarea obsedantă a întrebării, în diverse variante, aduce aminte nu atât de un interogatoriu, cât de vaierul cuiva rămas singur într-un loc pustiu. Instanța supremă, care judecă, inflexibilă, delictul de neintervenție, de neacordare de ajutor unor semeni aflați în primejdie este chiar conștiința celui vinovat. Ea aplică loviturile de bici ale remușcării, și tot ea este cea care trăiește interminabila suferință. Simplitatea cultivată cu artă de Nicolae Prelipceanu îl cucerește pe cititor. Ideile din poezia
FRUMUSEȚEA IDEILOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17260_a_18585]
-
arătat limpede intențiile: epoca sa a fost, fără nici o ambiguitate, epoca pancartelor care cereau "Moarte intelectualilor!"), ci de către Emil Constantinescu! De la primul n-am cerut nimic, de la al doilea am așteptat totul! Or, a sări astăzi din nou, necondiționat, în ajutorul celor care (cuvântul nu e prea tare!) au terfelit și batjocorit speranțele de schimbare ale unei părți din populație înseamnă mai mult decât o eroare: înseamnă un păcat de neiertat! Prin tehnici de fakiri de bâlci, conducătorii de azi au
Fakiri și vizitii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17276_a_18601]
-
-i sprijinim "pe-ai noștri", fără să ne întrebăm dacă, la rândul nostru, "suntem ai lor"! N-ar fi normal ca lucrurile să stea invers: și anume, ca politicienii să se adreseze societății civile și intelectualilor, pentru a le cere ajutorul? Evident, după ce vor prezenta explicații limpezi privind comportamentul incalificabil atât față de noi, cât și față de electoratul pe care - asta e situația! - l-am indus împreună în eroare. Și, evident, după ce vor cădea câteva capete. Amendez apelul d-lui Ciocârlie într-
Fakiri și vizitii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17276_a_18601]
-
muzical. La insistența Adei Brumaru, care cu instinct ziaristic a inteles ca acest aspect nu trebuie neglijat căci da măsură omului, Pântea amintește acțiunile pe care le-a organizat pentru țară după 1989 (strângere de fonduri prin concerte, casete etc. ajutoare umanitare, repararea bisericii din Praid, sensibilizarea autorităților luxemburgheze pentru stagii profesionale și vacante oferite copiilor merituoși din România etc.). Despre toate acestea vorbind, Ada Brumaru mânuiește cu delicatețe floreta conversației, retrăgându-se în umbră pentru a lăsa prim-planul celui
O oglindă fidelă by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17306_a_18631]
-
muncă. Am fost încadrat (cu pile, cum altfel în Moldova noastră săracă!) la Informatics Trust S.A., firmă care, împreună cu alte câteva, colabora cu Poliția pentru emiterea permiselor de tip nou. [...] în paralel, în anul 1996 am început, mai mult ca ajutor al soției, o activitate de tehnoredactare susținută, reușind în toamnă să cumpărăm al doilea calculator și o imprimantă. [...] Cu banii luați din vânzarea motocicletei, am reușit să punem cam o treime din banii necesari cumpărării unui apartament de trei camere
Fie pâinea cât de rea, tot mai bine-n Canada! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17313_a_18638]
-
și cu resturi de paie prinse de rochia înnădușită, semn - aveau să zică ceilalți - (în afara lui) că Aurica se cam tăvălea pe cîmp, pe miriște, sub clăi, căpițe, pe unde se nimerea... Pe unul, pe care-l chema Cireș, un ajutor de agent veterinar, tînăr și muieratic,...el, nedusul la femei, avea să-l audă zicînd, îndărătul horei, la crîșmă: ...că asta,... pe asta,... pe Aurica adică, dacă n-o tăvălești zdravăn, dacă nu te iei la trîntă cu ea, pe
Note abandonate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17323_a_18648]
-
Marcel Reich a rămas toată viața cu un soi de complex al evreității lui, deși, așa cum mărturisește, în cele mai grele momente ale persecuției naziste și nu numai, a avut parte și de admirabile manifestări de solidaritate umană și de ajutor, atât în Polonia cât și în Germania. În 1929, criza economică a lovit și familia Reich, astfel că pentru a asigura educația băiatului, l-au trimis la niște rude din Berlin, mai bine situate. Înscris acolo la școală, odată cu bucuria
Cele două destine ale criticului by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/17342_a_18667]
-
necunoscut rezemat de ziduri: se va trezi cu un/ scuipat între ochi sau cu un pumn în plex!)// Nu-mi face plăcere să scriu. Ca și cum ai schimba scutecele/ veacului. Ca și cum ai extrage măselele cariate. Poemul/ devine un post de prim ajutor cu "sanitari pricepuți".// Urăsc rămășițele lirismului strepezit. Nevoia de tragic/ e o gîlceavă în jurul paharelor. Ea nu are nimic în comun cu/ setea. Nimic cu îndîrjirea tulpinii de grîu în luturi/ sărace.// Știu bine crăpăturile lutului/ din sat. Tăcutele crăpături
O energie neagră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17329_a_18654]
-
și al mediocrației în cinematografia românească. În publicistica de gen a anilor '50, autorul descifrează, cu ironie, "o desăvîrșită unitate ideologică și lexicală". Pentru că trebuie să dăm un nume, să spunem Florica Șelmaru: " Dacă cineva întreabă: este Viața învinge un ajutor în îndeplinirea planului cincinal? i se poate răspunde din toată inima: Da!"... Și poate am rîde cu lacrimi, dacă nu am citi și cum, în '52, la Consfătuirea lărgită a muncitorilor, creatorilor, tehnicienilor și activiștilor din cinematografie, la "punctul 1
Spațiul ingrat și nenorocul istoric by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17359_a_18684]
-
șomerii sunt cu sutele de mii, însă un ministru nu găsește câteva zeci de oameni dornici să dezmembreze, contra cost, niște vagoane vechi? Cum să descrii o țară în care minerii refuză să lucreze la construcția de drumuri, preferând un ajutor de șomaj ce nu le ajunge nici pentru a se cinsti la bodega din colț? De unde clarviziune la o populație care a redescoperit minciuna stângii, înainte de a avea răbdare să se convingă de virtuțile dreptei? Cele mai deprimante imagini pe
Teoria formelor fără fonduri by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17366_a_18691]