2,328 matches
-
electronicii și, nu în ultimul rând, în programarea și utilizarea calculatorului. Cele arătate până acum dovedesc că fizica medicală este un domeniu de viitor și am fi bucuroși dacă profesorii de fizică de la liceele din Moldova și din alte regiuni ala României ar pregăti elevi dornici să urmeze în cadrul Facultății de Fizică această specializare. În primii doi ani de studiu, studenții de la specializările Fizică și Fizică tehnologică urmează cursuri comune, de pregătire generală în domeniul fizicii, matematicii și utilizării calculatoarelor. Începând
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
baza unui examen de admitere, cursuri în cadrul ciclului de studii aprofundate, cu durata de școlarizare de 1-2 ani. Facultatea de Fizică are aprobate 6 specializări în domeniul studiilor aprofundate: Fizica plasmei și spectroscopie, Fizica straturilor subțiri, Proprietăți electrice și magnetice ala structurilor fine și ultrafine, Neliniaritate și autoorganizare în sisteme complexe, Fizică teoretică (teoria fenomenelor liniare) și Fizică aplicată (tehnologiii de procesare a materialelor și controlul nedistructiv). În anul universitar 1995-1996, un număr de 39 de studenți au frecventat în cadrul ciclului
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
una dintre cele mai importante succesoare ale acesteia, favorizată și de faptul că a fost unica mezzosoprană româncă de renume mon dial, după ce a eclip sat-o rapid pe Elena Cernei. Așadar, una dintre cele mai convin gătoare prezențe feminine, ală turi de Leontina Văduva, Nelly Miricioiu, Ileana Cotrubaș, Mariana Nicolesco, Eugenia Mol do veanu, Maria Slătinaru, pentru a nu mai vorbi de su perba Virginia Zeani. Fără să aibă înzestrări vocale excepționale, plenitudinea timbrului vibrant și culoarea întunecată, fără fisură
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
multe și valoroase lucrări științifice. Vă înscrieți printre cele mai prețuite personalități contemporane din domeniul biologiei de vârf - naționale și din străinătate. Marea valoare a lucrărilor Dvs. constă în îmbinarea armonioasă a științei din domeniul biologiei cu implicarea conținutului științific ala acestora, cu necesitățile practicii agricole și nu numai. Nu pot să nu subliniez faptul că Dvs. continuați productiv și prestigios valoarea școlii de biologie a Iașului - citadela științifică națională de biologie și nu numai. Apreciez și subliniez că citadela științifică
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
George Buteanu, Jurnale, „Dilema”, 1996, 178; Nae Antonescu, „Rusalii ’51”, VTRA, 1996, 10; Gheorghe Grigurcu, Conștiința Timișoarei, RL, 1996, 46; Berca, Dicț. scriit. bănățeni, 171-174; Perian, Scriitori, 198-204; Mircea Mihăieș, Tratat de disperare, O, 1997, 6; Daniel Cristea-Enache, Căldură mare, ALA, 1997, 327; Ioan Stanomir, Infernul cotidian, LCF, 1997, 39; Ruxandra Ivăncescu, Două fețe ale realului, două fețe ale textului, VTRA, 1997, 11; Gheorghe Perian, Un roman despre arșiță și moarte, VTRA, 1997, 11; Ruxandra Cesereanu, „Între hanger și sofa”, ST
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290561_a_291890]
-
București, 1983; Poezii, București, 1924; Poezii, îngr. și pref. Al. Săndulescu, București, 1966. Traduceri: Guy de Maupassant, Mica Roc, cu ilustrații de Francisc Șirato, București, [1912]; Corneille, Poliect, București, 1916 (în colaborare cu D. Nanu). Repere bibliografice: Claudia Millian, „Purgatoriul”, ALA, 1922, 107; Mihail Dragomirescu, „Purgatoriul”, „Viitorul”, 1923, 4566; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., IV, 74-76; Perpessicius, Mențiuni, I, 69-70, 122-126; E. Lovinescu, Aquaforte, București, 1941, 321; Călinescu, Ist. lit. (1941), 574-575, Ist. lit. (1982), 646-648; Ciopraga, Lit. rom., 283-287; Streinu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288229_a_289558]
-
a pe rio di că a t ut ur or su rs elo r d e in fo rm ar e Da ni el Vo in ea S R SR Co ns ul ta re a se m es tri ală a su rs elo r d e in fo rm ar e Su pe rv iza re a șef ul ui d e s er vic iu An ua l De c. 20 07 S S SS 1.2 . N
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
ge ru l ge ne ra l R R R· R Tr at ar ea ris cu lu i Mo di fic ar e or ga ni za re pr oc es ua lă ș i st ru ct ur ală . Se pa ra re a fu nc ției d e di sp oz iție d e ce a d e c on tro l (c on ta bi lă). Mo di fic ar e 10 .10 .06 10 .09 .06
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
după felul cum striga Îl cunoșteai că-i cu șprițul În nas. - Asasinilor! Asasinilor ce sunteți! Ați omorât femei și copii, asasinilor! Am rupt-o toți cinci la fugă cu strigătul ăla În urechi, precedat de șuierul Împușcăturilor. Probabil că ala cu șurubelnița În spate nu omorâse Încă pe nimeni, dacă nu fusese În stare să ne nimerească pe nici unul trăgând la grămadă de la vreo zece metri depărtare. Am făcut la dreapta după primul colț și după câteva sute de metri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
acorde competențele necesare pentru a a-și îndeplini eficient rolul (Jainxe "Jain, Devaki", 1996). Totuși, descentralizarea și delegarea autorității prevăzute de Constituție nu au avut loc, instituțiile locale autonome rămânând ineficiente din mai multe motive. Alegerile pentru administrațiile locale autonome (ALA) nu au fost organizate periodic, iar instituțiile de la acest nivel au fost dominate de clase sociale privilegiate și nu s-au bucurat nici de finanțarea, nici de puterile decizionale corespunzătoare. Amendamentul 73 din 1993 prevedea acordarea unei autorități sporite instituțiilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
la care s-au angajat atât de solemn când au primit sf. Botez: (nu zice oare cel ce se botează: Mă lepăd de satana și de toată trufia și de toate lucrurile lui? Și care sunt cele mai plăcute lucruri ala satanei dacă nu balul, luxul, moda, desfrâul și necumpătarea mai ales în băutură?): - Grija de familia proprie ferind-o în mod special de citirile rele, e pentru membrii ordinului o datorie de igienă sufletească față de casnici, pentru a nu plânge
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Nicolae Manolescu, Oaia năzdrăvană și Hyperion, „Curentul”, 1998, 6 noiembrie; Th. Codreanu, Eminescologie la timpul prezent, „Sinteze” (Bacău), 1999, 4; Liviu Papuc, Din nou Eminescu, CRC, 1999, 7; Al. Pintescu, „Asupra cuvântului «noroc»”, PSS, 1999, 3-4; George Munteanu, Jurnal intermitent, ALA, 1999, 491; Theodor Codreanu, Dubla sacrificare a lui Eminescu, Brașov, 1999, 139-142; Ion Beldeanu, Eminescu și marea sa călătorie, „Crai nou” (Suceava), 2000, 19 februarie; Grațian Jucan, O carte falsă și eminescologia, „Gazeta de Câmpulung”, 2000, 60; Constantin Cubleșan, Drumul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287001_a_288330]
-
boli (constipație, diaree, fractură, sciatică, sculament, varice etc.) sau aparate și instalații (canulă, irigator, ventuze), un aspect asupra căruia nu stăruim (am semnalat, mai sus, extensia tematică a dicționarului; câteva observații asupra prezenței neologismelor în Toate leacurile..., la Dumistrăcel et alii 2011). 1.2.3. Variația diafazică, ca efect al competenței expresive, firești la un talentat scriitor, se manifestă în autenticele perorații ale predicatorului din templul responsabilității civice și al igienei sociale. Textul de informație tehnică, din numeroasele micromonografii ce întrerup
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Dumistrăcel 2012 = Stelian Dumistrăcel, Spații pragmatico-discursive ale generării idiotismelor: o înscenare caragialescă, în "Studii și cercetări științifice", seria Filologie, nr. 28/2012, Pluralism și interculturalitate Stelian Dumistrăcel 75, Universitatea "Vasile Alecsandri" din Bacău, Facultatea de Litere, p. 4572; Dumistrăcel et alii 2011 = Stelian Dumistrăcel, Luminița Botoșineanu, Oana Cenac, Variație diastratică și variație diafazică în comunicarea specializată: paliere terminologice. Spațiul discursiv al publicațiilor de instruire și educație medico-sanitară, în "Lexic comun lexic specializat. Frazeologie, Stilistică, Traductologie", fasc. XXIV, anul IV, nr. 2
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
III, 9-13, V, 148-151, VII, 160-161, VIII, 254-258, X, 178-183; Octav Botez, „Neliniști”, VR, 1927, 5; Pompiliu Constantinescu, „Neliniști”, SBR, 1927, 11-12; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., III, 291-293; Călinescu, Cronici, II, 287-292; G. Călinescu, „La Lisieux, cu Sfânta Tereza”, ALA, 1934, 722; Nichifor Crainic, I.M. Rașcu, G, 1934, 7; G. Călinescu, „Eminescu și catolicismul”, ALA, 1935, 762; D. Popovici, „Eminescu și catolicismul”, „Atheneum”, 1935, 5; G. Călinescu, „Vibrări”, ALA, 1935, 774; Vladimir Streinu, Despre o modalitate a judecății literare, RFR
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289142_a_290471]
-
5; Pompiliu Constantinescu, „Neliniști”, SBR, 1927, 11-12; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., III, 291-293; Călinescu, Cronici, II, 287-292; G. Călinescu, „La Lisieux, cu Sfânta Tereza”, ALA, 1934, 722; Nichifor Crainic, I.M. Rașcu, G, 1934, 7; G. Călinescu, „Eminescu și catolicismul”, ALA, 1935, 762; D. Popovici, „Eminescu și catolicismul”, „Atheneum”, 1935, 5; G. Călinescu, „Vibrări”, ALA, 1935, 774; Vladimir Streinu, Despre o modalitate a judecății literare, RFR, 1936, 7; N.I. Popa, „Eminescu și Alecsandri”, IIȘ, 1937, 2; N.I. Popa, „Convingeri literare”, IIȘ
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289142_a_290471]
-
Călinescu, Cronici, II, 287-292; G. Călinescu, „La Lisieux, cu Sfânta Tereza”, ALA, 1934, 722; Nichifor Crainic, I.M. Rașcu, G, 1934, 7; G. Călinescu, „Eminescu și catolicismul”, ALA, 1935, 762; D. Popovici, „Eminescu și catolicismul”, „Atheneum”, 1935, 5; G. Călinescu, „Vibrări”, ALA, 1935, 774; Vladimir Streinu, Despre o modalitate a judecății literare, RFR, 1936, 7; N.I. Popa, „Eminescu și Alecsandri”, IIȘ, 1937, 2; N.I. Popa, „Convingeri literare”, IIȘ, 1937, 13-14; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 148-149; N.I. Popa, „Renunțările luminoase”, IIȘ, 1939
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289142_a_290471]
-
a no inori [Ion], Tokio, 1985, Shokei no mori [Pădurea spânzuraților], Tokio, 1998; Zaharia Stancu, Jipusi no horobasha [Șatra], Tokio, 1998. Repere bibliografice: Ioan Adam, „În Japonia, Mircea Eliade este cel mai cunoscut autor din România” (interviu cu Sumiya Haruiya), ALA, 2001, 554; George Muntean, Sumiya Haruiya - 25 de ani de activitate, RL, 2003, 30. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287416_a_288745]
-
Marianei și alte schițe, București, 1941; Fascinație, București, 1943; Vijelie, București, 1947; ed. pref. Mariana Vartic, București, 1985. Repere bibliografice: G. Topîrceanu, Scrieri alese, II, București, 1971, 514-539; G.T. [G. Topîrceanu], Literatura feminină, IIȘ, 1936, 4; M. Sevastos, Literatură feminină, ALA, 1939, 946; N.I.P. [N.I. Popa], Sandra Cotovu, „Jocuri de apă”, IIȘ, 1939, 5; D.P. [Dan Petrașincu], Sandra Cotovu, VAA, 1941, 73; T. Păunescu-Ulmu, „Divorțul Marianei”, R, 1941, 3-6; George Putneanu, Sandra Cotovu, „Fascinație”, RFR, 1944, 1; Enache Puiu, O scriitoare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286451_a_287780]
-
percepțiile lectorului/privitorului. Aceste semnificații sunt determinate de anumite variabile interpretative care țin de utilizarea chiar și conflictuală a unei varietăți de perspective. "De-stabilizarea" sau "de-centrarea" intențiilor autorului, prin disprețuirea unei lecturi esențialiste a conținutului, presupune examinarea unor ale surse ale semnificațiilor. Teoria structurării unui text sau a unei imagini pe baza opozițiilor binare ierarhice e contracarată de teoria deconstrucției care presupune examinarea supozițiilor și sistemelor de cunoaștere prin angajarea ludică a semnificațiilor în raport cu diferitele contexte de analiză a
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
1943; Românii în două geografii de Amfilohie Hotiniul și Nicolae Nicolau, Cernăuți, 1943; Două studii literare, Cernăuți, 1944; Dragoste și moarte, Cernăuți, 1944; Intelectualismul lui Eminescu, Cernăuți, 1944. Ediții: Vasile Alecsandri, Pasteluri, București, 1933. Repere bibliografice: G. Călinescu, „Cartea sonetelor”, ALA, 1937, 850; Octav Rusu, „Cartea sonetelor”, „Gazeta bucovinenilor”, 1937, 52-53; G. Călinescu, Anul literar 1937, ALA, 1938, 891; D. Missir, „Cartea sonetelor”, „Revista Societății «Tinerimea Română»”, 1940, 6; Traian Chelariu, Note românești, UVR, 1943, 24; Traian Chelariu, „Melopei”, UVR, 1943
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290457_a_291786]
-
Cernăuți, 1944; Dragoste și moarte, Cernăuți, 1944; Intelectualismul lui Eminescu, Cernăuți, 1944. Ediții: Vasile Alecsandri, Pasteluri, București, 1933. Repere bibliografice: G. Călinescu, „Cartea sonetelor”, ALA, 1937, 850; Octav Rusu, „Cartea sonetelor”, „Gazeta bucovinenilor”, 1937, 52-53; G. Călinescu, Anul literar 1937, ALA, 1938, 891; D. Missir, „Cartea sonetelor”, „Revista Societății «Tinerimea Română»”, 1940, 6; Traian Chelariu, Note românești, UVR, 1943, 24; Traian Chelariu, „Melopei”, UVR, 1943, 29; Traian Chelariu, Anul literar bucovinean, „Almanahul ziarelor «Basarabia» și «Bucovina»”, București, 1944; Scrisori de la Mircea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290457_a_291786]
-
Artur Gorovei, „Șezătoarea”, „Ion Creangă” (Bârlad), 1912, 3; M. Lupescu, Artur Gorovei, „Calendarul revistei «Ion Creangă»”, 1913, 49-51; Mihail Sadoveanu, Folticenii, VR, 1921, 1; I. Simionescu, Folticenii, „Viitorul”, 1921, 3867; Mihail Sadoveanu, „Cruzimi”, VR, 1922, 2; Izabela Sadoveanu, Artur Gorovei, ALA, 1930, 498; Mario Ruffini, „Descântecele românilor”, „Lares” (Florența), 1932, 1; N. Iorga, „Noțiuni de folclor”, RI, 1933, 10-12; Aurel G. Stino, „Șezătoarea” de la Fălticeni, „Din trecutul nostru”, 1937, 40-45; Arnold van Gennep, „Noțiuni de folclor”, „Mercure de France”, 1937, septembrie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287318_a_288647]
-
la nivelul eritrocitelor mature sinteza de hemoglobină este sistată. 10.2.1. Hemul Hemul, protoporfirina IX feroasă, este sintetizat într-o serie de etape care încep la nivel mitocondrial cu condensarea glicinei și succinil coenzimei A cu formarea acidului aminolevulinic (ALA). Această reacție este catalizată de δaminolevulinat sintetaza și necesită prezența piridoxal fosfatului. Următoarele etape au loc în citoplasmă unde, catalizat de o dehidrază specifică, două molecule de ALA vor condensa și vor forma porfobilinogen. Patru molecule de porfobilinogen vor condensa
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
mitocondrial cu condensarea glicinei și succinil coenzimei A cu formarea acidului aminolevulinic (ALA). Această reacție este catalizată de δaminolevulinat sintetaza și necesită prezența piridoxal fosfatului. Următoarele etape au loc în citoplasmă unde, catalizat de o dehidrază specifică, două molecule de ALA vor condensa și vor forma porfobilinogen. Patru molecule de porfobilinogen vor condensa pentru a forma tetrapirol linear, care apoi va cicliza. O parte din lanțurile inelului tetrapirolic vor fi succesiv reduse prin reacții enzimatice suplimentare rezultând protoporfirina IX. La nivel
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]