9,537 matches
-
mai vreau să plouă, să văd cocorii deșirați pe sfoară pe cerul vieții mele cum mai zboară și-n zborul lor geometric în echer să-i plimb prin alte lumi fără de cer spre lumea lor bătută de păcate într-un albastru de singurătate, lăsând în mine tainice visări, pe care toamna asta le-aștere pe cărări. de-atâta toamnă serile se sparg și cad obol de vise tocmai la mine-n prag și-mi picură pe pleoape singurătate-n gând și mă
DE-ATÂTA TOAMNĂ... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 991 din 17 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365058_a_366387]
-
Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 1002 din 28 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului de toamnă Duhul toamnei se strecoară Prin livezi și prin ponoare Și, pe cerul ca o spuză, Gâlgâind îmi trec cocoare. Norii beau din iaz albastru Apa picurând în plete Și, cu trup ca de- alabastru, Trec pe drum fete cochete: Nimfe zvelte și cu nurii Frăgeziți ce dau pe-afară, Dolofani ca și bostanii Și gustoși, precum o pară. Daliile ard cuminte Răsfățându-se-n
DE TOAMNĂ de LEONID IACOB în ediţia nr. 1002 din 28 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365104_a_366433]
-
a urmat cursul spre înălțimile cerului, eu trăgând de nailoane să ridic peștele de pe fundul apei. La un moment dat, s-a simțit ca o boare, o senzație de răcoare și luciul apei începu să se încrețească. Culoare dintr-un albastru de cleștar începu să se întunece. Barca începu să danseze din senin fără să-i cânte nici un lăutar. Nu am sesizat din prima dată ce se întâmplă, fiind preocupat cu ridicarea peștilor flămânzi, atrași de momeala din cârlige. Când am
BĂTRÂNUL ŞI MAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1002 din 28 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365101_a_366430]
-
o iarnă, ca să îmbrac tristețe(a) în alb, știind că pentru o zi mă transform în întuneric. Cu siguranță, eu cred și, într-un dar însuflețit, vreau să împietresc uitarea în formă de stea. Lovesc într-un gong, suspendat între albastru și alb, și accept austeritatea asumată, (de)numită ne(bună). Prin puterea cuvintelor topesc trădarea turmei și pariez pe pronosticul privighetorii, gândind, și în acest an, că la răscruce(a) vieții nimicul nu este vis, ci doar adevărul (ce) mă
NU MAI ESTE UN JOC SAU ”PARCURGEREA DRUMULUI DE LA INOCENTUL JOC LA MATURITATEA POETICĂ” PREFAŢĂ DE GHEORGHE A. STROIA de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365138_a_366467]
-
se prelinge ușor afară mi-am terminat plimbarea zilnică visând un bar cu multă animație cu un filtru de cafea mare și frumos cu o sumedenie de mânere negre în acțiune și un barman cu gesturi îndemânatice asumă-ți riscul albastrul nu face zgomot e o culoare timidă fără gânduri ascunse fără grabă nu se aruncă brutal asupra privirii o lasă să vină fără să o grăbească gărzile fortăreței slăbesc înfometate iar porțile zac deschise către inamic” Legea transparenței coregrafice „pomii
POESIS-IOAN DRAGOŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365145_a_366474]
-
grămezile rotunde de flori albe, intercalate cu cele de culoare galbenă ... Alb, mult alb, culoare care ne face expansivi, puri, luminoși ... Câteva flori cu petalele colorate în violet și conturate cu galben. Violetul, culoare mistică, de natura duală, compus din albastru și roșu, adică din înțelepciune și pasiune, emoționează, trezește simțurile ... Dacă mă gândesc bine, contrastul este prezent în orice spațiu ne învârtim. De ce, în special nouă femeilor, ne plac tablourile, încăperile colorate cu pereți colorați, obiecte divers colorate? Ne plac
FEMEILE ŞI FLORILE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365238_a_366567]
-
slăvile cerești , Se înalță umilit. Te rog Tată să-l primești, Cel ce-n veci de veci Tu ești, Numele-Ți fie sfințit. Adă-n viața mea lumini. Voia bună-a Ta făcînd, Precum e-n ceru-Ți senin, Cu albastrul său deplin, Printre oameni luminînd. Apă și cu pîine dă-mi, Nu mă lăsa a cerși.. Dă-mi știință să leg răni, Loc sub soare te rog dă-mi, Pe sărac a-l găzdui. Iar ispita n-o lăsa, Să
TATĂL NOSTRU de LUCIA TUDOSA FUNDUREANU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365275_a_366604]
-
Lumina-i va aduce Pace, Făcând iubirea să se-nalte . Frumsețea Lui va străluci. Îl văd acum, și-L văd prin veacuri. Cuvânt, Lumina și Senin. Și văd și norul Sau de martori Si-aud și cantecele-n valuri. Si-albastrul Cerului deplin Referință Bibliografica: BUNĂVESTIRE / Lucia Tudosa Fundureanu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 726, Anul ÎI, 26 decembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Lucia Tudosa Fundureanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
BUNAVESTIRE de LUCIA TUDOSA FUNDUREANU în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365277_a_366606]
-
zâmbit, făcând cu ochiul. Se vedea pe fața lui că era bucuros de întâlnirea cu mine, iar eu am rămas surprinsă de înfățișarea lui. Era slab și nu prea înalt. Fața lui palidă era luminată de doi ochi de un albastru intens cum nu mai văzusem niciodată. Ras în cap, nu arăta ca un ocnaș, ci mai degrabă ca un om normal, de care nu-mi era absolut de loc teamă. I-am spus lui lui Vlad că nu pare periculos
CRIME IN NUMELE IUBIRII de SILVIA KATZ în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/364782_a_366111]
-
am rugat să putem servi câte o cafea și în câteva clipe s-a rezolvat. Deținutul a gustat din cafea, apoi a continuat să mă privească. Eu i-am susținut privirea, deși mă simțeam intimidată de ochii aceia de un albastru intens cum nu mai văzusem decât în filme. De fapt, mă simțeam ca și cum jucam într-un film, așa că am așteptat ca el să înceapă discuția. M-am înfiorat când mi-a spus cu glas răgușit: - Am citit cărțile dumneavoastră și
CRIME IN NUMELE IUBIRII de SILVIA KATZ în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/364782_a_366111]
-
în culori naturale. Pe un perete trona o oglindă generoasă, iar pe suporții metalici nichelați, atârnau prosoape mari, albe și pufoase, brodate cu monogramă hotelului pe țesătură. Pe cadă era lipită o bandă de hârtie cu un scris mare în albastru „dezinfectat”. Parcă intrase cei de la Sanepid să deratizeze baia! Era singurul lucru care contrasta luxului și bunului gust. Pe mijlocul camerei trona un imens pat din lemn masiv, cu picioarele sculptate, iar un șifonier în trei canate, din același lemn
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. IX CALATORIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364831_a_366160]
-
în cheile inimii tale, și dă-mi voie să îți ating prețioasele momente, ce nu s-au îndurat de noi să le mai gust o clipă... Lasă-mă să mă mai vad o data copil, să alerg prin cerul de un albastru sidefiu să devin un nor plecat, să devin o iubire fericită Doar atât. Anne-Marie FIERARU București ianuarie 2013 ------------------------------------------------ FIERARU Anne-Marie, născută la 6 august 1993. Studentă în anul I la facultatea de Sociologie și Asistență socială din cadrul Universității București. Iată
O ZI FĂRĂ MÂINE (POEME) de ANNE MARIE FIERARU în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364851_a_366180]
-
omagiu poetic în care adorația și prețuirea pentru pictura și grafica lui Mihai Cătrună se contopesc într-o sublimă și perfectă armonie. Volumul - album are o frumusețe aparte, atât prin conținutul grafic cât și prin cel al poemelor poartă semnificația albastrului. Sub imperiul albastrului, pictorul suprarealist, Mihai Cătrună face orice contur să ne zâmbească precum cerul în răsărit iar fiecare formă feminină să devină muzicală, evadând în nemărginire, dacă nu uităm, că albastrul este simbolic culoarea formelor, care se deschid spre
FLOAREA CĂRBUNE-ALCHIMIA FRUMOSULUI ÎN GRAFICA ŞI PICTURA LUI MIHAI CĂTRUNĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 693 din 23 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364879_a_366208]
-
care adorația și prețuirea pentru pictura și grafica lui Mihai Cătrună se contopesc într-o sublimă și perfectă armonie. Volumul - album are o frumusețe aparte, atât prin conținutul grafic cât și prin cel al poemelor poartă semnificația albastrului. Sub imperiul albastrului, pictorul suprarealist, Mihai Cătrună face orice contur să ne zâmbească precum cerul în răsărit iar fiecare formă feminină să devină muzicală, evadând în nemărginire, dacă nu uităm, că albastrul este simbolic culoarea formelor, care se deschid spre infinit. Iar prin
FLOAREA CĂRBUNE-ALCHIMIA FRUMOSULUI ÎN GRAFICA ŞI PICTURA LUI MIHAI CĂTRUNĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 693 din 23 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364879_a_366208]
-
cât și prin cel al poemelor poartă semnificația albastrului. Sub imperiul albastrului, pictorul suprarealist, Mihai Cătrună face orice contur să ne zâmbească precum cerul în răsărit iar fiecare formă feminină să devină muzicală, evadând în nemărginire, dacă nu uităm, că albastrul este simbolic culoarea formelor, care se deschid spre infinit. Iar prin cuvântul metamorfozat al poetului, al cuvântului, de altfel, simțim și sunetul muzical al poeziei culorii, cu nuanțe ce crezi că nu aparțin acestei lumi. Avem în fața noastră o carte
FLOAREA CĂRBUNE-ALCHIMIA FRUMOSULUI ÎN GRAFICA ŞI PICTURA LUI MIHAI CĂTRUNĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 693 din 23 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364879_a_366208]
-
infinit. Iar prin cuvântul metamorfozat al poetului, al cuvântului, de altfel, simțim și sunetul muzical al poeziei culorii, cu nuanțe ce crezi că nu aparțin acestei lumi. Avem în fața noastră o carte unicat, închinată frumuseții feminine, care se naște din albastrul unei alchimii ce ne duce în fantasticul artei. Combinația aceasta dintre pictură și poezie mi se pare fenomenală. Aș vrea să fac aici o remarcă, cuvintele ne ajută să comunicăm, astfel ne putem transmite gândurile, cunoștințele, temerile sau așteptările, însă
FLOAREA CĂRBUNE-ALCHIMIA FRUMOSULUI ÎN GRAFICA ŞI PICTURA LUI MIHAI CĂTRUNĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 693 din 23 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364879_a_366208]
-
Ediția nr. 447 din 22 martie 2012 Toate Articolele Autorului În jurul meu cărările mă strâng. O ultimă întindere a duioșiei, palisandă a somnului iernii, mă ajută să merg pe mijloc. Nu mă las păcălită! Voi înceta să mai cred, că albastrul clopotului mă strigă! Cobor la fântână, aștept (cumpăna adulmecă miezul alb al mărului) până când cineva cu cărările la fel de strâmte, va plânge de foame. În adâncuri, pe scheletul celei mai lungi secete, buchetul de flori din brațe, adie o rugăciune, de parcă
UNDE VEZI TU DRUMUL URCÂND? de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364917_a_366246]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > ZILE DE TOAMNĂ Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 2097 din 27 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului ZILE DE TOAMNĂ Peste tot domnește seninul, Pe cerul de un albastru pur, Se simte prin piețe preaplinul, Prin aerul toamnei din jur. A venit toamna bogată, Prin livezi cu fructe aurii, Privitorului i se arată, Copaci cu frunze ruginii. Pe aleile noi ale toamnei, Se risipesc scumpe metale, Aramă din condurii
ZILE DE TOAMNĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366286_a_367615]
-
doar o clipă Gând uitat se-nfiripă Așteptând un răspuns Și chemarea divină Se așterne pe ape Legănare de șoapte Curcubeu în apus. Trecători pe pământ Mă adun într-o clipă Și a vieții misivă O aștern la altar Când albastrul de stele Mă-nconjoară sublim Întind mâna spre tine Mă cobor, mă închin. Trecători pe pământ Mă trezesc într-o clipă Și aștept în tăcere În zori se ridică A lumii cântare Spre lumină, spre cer, Spre ziua ce vine
JOC DE DOI (POEME) de LILIANA STOIAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/366366_a_367695]
-
Le iau mâine ... “Înainte de a adormi, a stins lumânarea, și-a făcut în gând planul cum să organizeze campania pentru viitoarele alegeri. Treptat somnul l-a cuprins.Undeva la capătul satului un câine urla a lup. Spre dimineață, când un albastru lăptos a cuprins întreaga natură, un vis ciudat l-a cuprins. “ Satul întreg era înpodobit cu afișe având imagina lui alături de Ion Iliescu, pe un fond roșu.Votați pe Ion Netea-Soare! Care ne v-a da mâncare! Era sloganul tipărit
ÎNCERCAREA MOARTE N-ARE..., POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366400_a_367729]
-
sărbătoare!” (“Lacrimă de dor”). Un alt exemplu: “Doar ochii albaștri mă mai fascinează/asemeni cerului după ploaie. Visând la stele ei mai fură timp/și-l mărunțesc în dinții secundelor, /albe precum laptele, /amărui ca firul ierbii” (“Între verde și albastru”). Comparația, mai veche, a vieții cu jocul de șah, are, totuși, vigoarea ei plastică: “Privesc la viața mea ca la o tablă de șah/invadată de nebuni și de cai sălbatici. Trimit numai gândul la înaintare/și aflu că au
PREFATA- de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366459_a_367788]
-
doar un rând dintr-o poveste suferință deșertăciune se sting lumini boabe de nenoroc de destin printre rugăciuni un bob de rouă spală depărtarea cu un sărut ți-aș alina așteptarea cu lacrima te prețuiesc așa amândoi oprim clipa oceanul albastrul depărtarea ce ne separă scriu unde pe nisip la mine-n gând e iarăși iarnă grea viscol suflet pustiit de-atâta dor sub el un om cu lacrimi cu dor. Referință Bibliografică: Ar mai fi timp în viață / Gheorghe Șerbănescu
AR MAI FI TIMP ÎN VIAŢĂ de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366529_a_367858]
-
umbrești privirea.../ Îngerul se întristează ușor/ de la aripi/ până la zbor/ Adâncul fântânii începe să-nghețe.../ Îngere, ce se întâmplă ?/ nu-i mai dai mamei binețe?/ Salveaz-o dintr-o plecare - surpare/ și fă-i un dar/ legat în nouă buchete / de albastru/ și nouă tăceri/ altfel/ cine te-o mai purta pe umeri?” Emilia ȚUȚUIANU: Hai să intrăm la școală!... Prima zi ți-a lăsat vreo amintire? În vremea noastră, și nu e rău, se face mare tam-tam... e un eveniment. Cum
CONVORBIRE DE VIAŢĂ ŞI CUVINTE CU SCRIITOAREA ŞI JURNALISTA VERONICA BALAJ de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366390_a_367719]
-
diferit. Să mai amintesc întâlnirea cu Nichita, în noiembrie acela de dinaintea despărțirii sale de lumea noastră pământească? O poveste fascinantă. L-am dus cu mașina mea, o Dacie... am avut privilegiul să văd cum împrăștiau vrajă ochii săi de un albastru mirific. Întâmplarea a făcut să-i ofere cineva niște flori, care mi-au fost, apoi, dăruite mie de către poet. O emoție în plus. Tot atunci am ascultat ce credea el despre diferența dintre greșeală și eroare. Mi-am cerut scuze
CONVORBIRE DE VIAŢĂ ŞI CUVINTE CU SCRIITOAREA ŞI JURNALISTA VERONICA BALAJ de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366390_a_367719]
-
să oferim ceva, nu-i așa? Nu astfel procedăm noi oamenii? Ei bine, când am ieșit, cerul mi se părea mult mai jos, coborât, dar asta desigur pentru că totul se află pe un tăpșan la o oarecare înălțime și privind albastrul acela tainic, brusc mi-am dat seama că eu nu m-am rugat nici pentru mine nici pentru cei dragi în viață ci doar pentru cei dragi plecați în veșnicii. Atât de profundă e simțirea pentru ei, o purtam în
CONVORBIRE DE VIAŢĂ ŞI CUVINTE CU SCRIITOAREA ŞI JURNALISTA VERONICA BALAJ de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366390_a_367719]