1,678 matches
-
care reprezintă cea mai buna adaptare a tragediilor clasice : „"El cerco de Numancia"”(„"Asediul de la Numancia"”), unde se pune în scenă tema patriotică a sacrificiului colectiv, în fața asediului generalului Scipio Africanul. Foamea devine reprezentanta suferinței existențiale, intervenind de asemenea ființe alegorice, care profetizează viitorul glorios al Spaniei. Providența are același rol ca acela jucat în fuga lui Eneas din Troia incendiată. De inspirație patriotică sunt și unele comedii, cum ar fi „"La conquista de Jerusalén"” („"Cucerirea Ierusalimului"”), descoperită recent.
Miguel de Cervantes () [Corola-website/Science/307858_a_309187]
-
acest loc se aflase Monumentul Unirii din Iași, realizat de către Olga Sturdza, inaugurat în anul 1929 și demolat în anul 1947 din dispoziția Comisiei de armistițiu. În centrul grupului statuar este poetul Mihai Eminescu, iar în dreapta și stânga sa întruparea alegorică a filozofiei și a iubirii (filozoful și femeia). Eminescu are o înfățișare „luceferiană”, impozantă prin hlamida antică cu care este îmbrăcat. Statuia are 3,35 metri înălțime, ea dominând zarea Copoului de la înălțimea soclului de 5,20 metri. La propunerea
Statuia lui Mihai Eminescu din Iași () [Corola-website/Science/307921_a_309250]
-
lui Tudor din 1821. Prima parte, intitulată „Domnia lui Constandin Vodă Hangerliul” a terminat-o în 1800, la o "„copilărească vârstă”". Alte lucrări mai de seamă ale sale au fost o cronică în versuri despre „Anul 1848” și un poem alegoric numit „Dăslușire”. Crezul său ca istoric și l-a exprimat într-o poezie celebră, intitulată chiar „”: Cronicile sale au fost publicate întâi de B. P. Hasdeu (1884), apoi de Gr. Tocilescu (1885 - 1891) și de G. T. Kirileanu (1942). O
Zilot Românul () [Corola-website/Science/307947_a_309276]
-
luptelor. După război, autoritățile sovietice au hotărât să construiască un Memorial al apărărtorilor Stalingradului pe dealul care a fost locul de odihnă veșnică a atâtor și atâtor luptători. Lucrările au durat din 1959 până în 1967, elementul central fiind o statuie alegorică a Patriei ridicată pe vârful dealului. Monumentul, opera artistului Evgheni Vucetici este numit "Patria Mamă te chiamă!" Monumentul este o statuie din beton de 53 de metri înălțime, la care se adaugă sabia de 27 de metri, în total 82
Kurganul lui Mamai () [Corola-website/Science/302349_a_303678]
-
microtextuale), creând senzația de săritură dintr-un tren în altul, cum chiar naratorul-personaj, într-o scrisoare către un prieten, explică: „Expresul în care am sărit așa, din goană inversă, ..., e, spre deosebire de celălalt, plin cu altfel de călători, nu reali, ci alegorici, niște măști fantastice, de carnaval, autoportrete secrete, zâmbetul jenat al sincerității mele cu mine" 8. În partea a doua, asistăm la o rupere de ritm, unde vocea nu mai este a personajului narator, ci a personajului-editor, care destructurează poetica întregului
Matei Iliescu (roman) () [Corola-website/Science/302347_a_303676]
-
cu 7 raze, asemănătoare cu cele ale lui Helios (personificarea Soarelui in mitologia greacă). Pliniu cel Bătrân de asemenea descrie pasărea ca având o creastă pe cap, iar Ezekiel Tragicul a comparat-o cu un cocoș. În mitologia greacă, pasărea alegorică seamănă ca formă cu vulturul (conform lui Herodot, Pliniu, Solinus și Philostrat; Lactantius și Ezekiel afirmau că phoenixul este mai mare decât un struț), dar se deosebește de acesta prin penajul splendid colorat, cu pete de purpură și aur (două
Pasărea Phoenix () [Corola-website/Science/302402_a_303731]
-
biblice privind Creația într-o serie de aspecte fundamentale: Toate aceste opt puncte fundamentale constituie în fapt baza concepției creaționiste ortodoxe. Când este vorba despre ce anume din Cartea Facerii trebuie interpretat literal și ce anume trebuie interpretat figurat sau alegoric, Sfinții Părinți ne înfățișează o învățătură foarte limpede. În tâlcuirea sa, Sfântul Ioan Gura de Aur chiar semnalează exact în anumite pasaje ceea ce este figurat și ceea ce este literal. El spune că aceia care încearcă să facă totul alegoric încearcă
Creaționism ortodox () [Corola-website/Science/302511_a_303840]
-
sau alegoric, Sfinții Părinți ne înfățișează o învățătură foarte limpede. În tâlcuirea sa, Sfântul Ioan Gura de Aur chiar semnalează exact în anumite pasaje ceea ce este figurat și ceea ce este literal. El spune că aceia care încearcă să facă totul alegoric încearcă să ne nimicească credința. În marea lor majoritate adevărurile din Cartea Facerii sunt situate la două niveluri: Există adevăruri literale și mai există - de multe ori spre folosul nostru duhovnicesc - adevăruri duhovnicești. De fapt, există sisteme de trei sau
Creaționism ortodox () [Corola-website/Science/302511_a_303840]
-
1877, carte ce se afla pe un raft al locuinței lui Leopold Bloom (Ulysses), există în realitate, un exemplar găsindu-se la British Museum. Următorul volum, Ieșirea la țărmuri (1978), a fost receptat ca un roman mitic, ca o istorie alegorică. Deși subiectul este axat pe Războiul de Independență de la 1877, tratat cu abundență de date, totul este, de fapt, în maniera lui Joyce din Ulysses, inventat: născocire savantă a unui joc intelectual cât se poate de serios. Numeroase trimiteri livrești
Andrei Brezianu () [Corola-website/Science/302524_a_303853]
-
amplificate cu inventivă ingeniozitate de regizorul Alexandru Tocilescu și interpreții Teatrului de comedie." (Ileana Berlogea, Scînteia, 21 noembrie 1980) "Concursul de frumusețe canină care declanșează pasiunile furibunde ale notabilităților unui orășel este investit treptat, într-un subtil crescendo, cu atribute alegorice care ascund, de fapt, sub cascada strălucitoare a replicilor, o inclementă meditație despre putere și efectele nefaste ale exercitării ei. Nici o clipă însă această structură de adânc nu iese ostentativ la suprafață, ea putând fi reconstituită doar á rebours, după
Tudor Popescu () [Corola-website/Science/302576_a_303905]
-
În locul fostului rege, Costin Petrescu a pictat alegoria țărăncilor reprezentând provinciile României Mari reunite: Vechiul Regat, Transilvania, Basarabia și Bucovina. Deoarece în pictură apăreau și personaje anonime, simbolice, țărani, copii etc., autoritățile comuniste au ignorat faptul că două din țărăncile alegorice, reprezentând Basarabia și Bucovina, nu mai făceau parte din România și nu au intervenit pentru modificarea picturii. În perioada 21-23 februarie 1948, în clădirea Ateneului Român a avut loc Congresul de unificare a PCR cu PSD și formare a PMR
Ateneul Român () [Corola-website/Science/302719_a_304048]
-
mare frescă pe tavan din lume (677 mp) și a fost terminată împreună cu fiii săi Giandomenico și Lorenzo. Alegoriile lui despre planete și continente îl înfățișează pe Apollo, îmbarcându-se pe cursa lui zilnică; zeițele din jurul lui simbolizează planetele; figurile alegorice de pe coronament reprezintă cele 4 continente, incluzând și America. În 1753 s-a întors în Veneția, unde a fost ales Președinte al Academiei Padua. Reputația și faima lucrărilor lui a lăsat multe cereri de comenzi: de exemplu frescele teatrale pentru
Giovanni Battista Tiepolo () [Corola-website/Science/302757_a_304086]
-
cum a început «să fie». Mitul nu vorbește decât despre ceea ce s-a întâmplat «realmente», despre ceea ce s-a întâmplat pe deplin“. Sens particular: Filosofii epocii post-mitice, precum Protagoras, Empedocle și Platon folosesc mitul ca pe o punere în scenă alegorică cu scopul de a-și face înțeleasă opera. De exemplu, Platon creează mituri originale (cum ar fi mitul peșterii), sau readaptează miturile anterioare. a) Mitul este o povestire fabuloasă care cuprinde credințele popoarelor (antice) despre originea universului și a fenomenelor
Mit () [Corola-website/Science/302762_a_304091]
-
cuprinde credințele popoarelor (antice) despre originea universului și a fenomenelor naturii, despre zei și eroi legendari, etc. b) Mitul este o poveste, o legendă, un basm.Dicționarul Explicativ al Limbii Române, Ediția a II-a, Univers Enciclopedic, București, 1996. Narațiune alegorică sau legendă despre zei și eroi care personifică forțe ale naturii sau ale societății. Având o factură folclorică și transmițându-se oral, mitul multor popoare au fost culese la un moment dat și transformate în epopei, care reprezintă adevărate monumente
Mit () [Corola-website/Science/302762_a_304091]
-
Pentru a ajuta profesorii și elevii să beneficieze la maxim de valorile cuprinse în carte, au fost publicate o serie de ghiduri și studii. "Hobbitul" aduce în atenția tinerilor cititori concepte literare de genul alegoriei, opera fiind considerată o reflectare alegorică a vieții și experiențelor autorului, în ciuda faptului că autorul însuși a respins ideea citirii cărții sale ca o alegorie. Acest diferend îi poate ajuta pe cititori să ia contact cu interpretarea „cititorului” și a „scriitorului”, cu doctrina Noii Critici și
Hobbitul () [Corola-website/Science/302732_a_304061]
-
și la tablouri distonante. Spre exemplu, în scena consiliului de la Poradim, interiorul bivuacului princiar este tapisat numai cu rafturi de cărți. Finalul filmului a fost căutat cu înfrigurare de către Demetriade, așa cum se poate observa în scenariul său. Inițial, dorea reprezentarea alegorică a României, descătușată prin forța armelor și cu brațele ostașilor. Totuși, se pare că ideea finalului care există pe peliculă a venit din partea lui Grigore Brezeanu. La 10 mai 1912, acesta deschidea cinematograful de vară „Rex”, în care prezenta publicului
Independența României (film) () [Corola-website/Science/303267_a_304596]
-
realizat cât de lipsite de importanță sunt ele pentru viața lor și încep să atribuie acelor umbre diferite forme, de genul « câine » și « pisică ». Umbrele i-au făcut pe oamenii peșterii să vadă ceea ce ei consideră că ar fi realitatea. Alegoric, Platon afirmă că omul eliberat din aceste lanțuri este filosoful, iar filosoful este singura persoană capabilă să deslușească Forma Binelui și deci bunătatea absolută și adevărul. La sfârșitul acestei alegorii, Platon afirmă că este datoria filosofului de a reintra în
Republica (Platon) () [Corola-website/Science/303364_a_304693]
-
Imran Musa ibn 'Ubayd Allah Maimun al Qurtubi al Israili. Maimonide este considerat cel mai important înțelept al Iudaismului din perioada medievală a istoriei. Opera sa principală, "Călăuza șovăielnicilor", publicată în limba arabă (cca. 1190), în care propune o formulă alegorică de interpretare a textelor sfinte, pentru anularea contradicțiilor dintre învățătura lui Dumnezeu relevată în "Tora", cunoștințele oferite de științele naturii și filosofie, a exercitat o influență asupra dezbaterilor religioase și filosofice din iudaism și creștinism până în secolul al XVIII-lea
Moise Maimonide () [Corola-website/Science/299473_a_300802]
-
A mai scris proză, piese de teatru și cronici dramatice. Cultivând motive lirice tipic simboliste, poezia sa cântă mirajul ținuturilor exotice, marea, aspirația spre un absolut indefinisabil, stările sufletești enigmatice apăsate de melancolie, ispită erotică și moarte, într-un limbaj alegoric de o sonoritate exterioară specifică. Viziunea sa este în cele mai multe cazuri a unui umorist sentimental fantezist. "Altă întâlnire cu Ion Minulescu". Poetul Minulescu participând la o șezătoare literară la Mediaș, în perioada interbelică, invitat fiind de poetul George Popa, inițiatorul
Ion Minulescu () [Corola-website/Science/304575_a_305904]
-
momentul respectiv, a fost terminată în anul 1772. Era un octogon înconjurat de gropi și balustrade, cu pavilioane în colțuri. În anul 1792, în timpul Revoluției franceze, statuia lui Ludovic al XV-lea a fost demolată și înlocuită cu o statuie alegorică din ghips a Libertății, realizată de François-Frédéric Lemot. O ghilotină a fost instalată în centrul pieței, redenumită „Piața Revoluției”. Printre cei 1119 oameni decapitați în locul respectiv sunt Ludovic al XVI-lea, Maria-Antoaneta, Philippe Égalité și Madame du Barry. În 1795
Place de la Concorde () [Corola-website/Science/304702_a_306031]
-
a fost realizată la 25 octombrie 1836 în prezența a peste 200.000 oameni. Cu această ocazie, arhitectul Jacques Ignace Hittorff a reamenajat piața: a umplut gropile, a creat două fântâni de pe ambele părți ale obeliscului și a ridicat statui alegorice ale regiunilor Franței pe pavilioanele lui Gabriel.
Place de la Concorde () [Corola-website/Science/304702_a_306031]
-
pictura; 3. Un dulap pe patru piciore cu încuetura secretă cu base-reliefuri reprezentând două femei nude; 4. O masă de stejar sculptată și gravată. Pe față sunt cioplite nouă chipuri de voievodi naționali; 5. O cutie pentru lemne (cu figuri alegorice); 6. Dulap de haine. Amor și Psyhia sculptați pe față; 7. Un lavabou cu oglindă și sculpturi; 8. Cadrul unui ceasornic; 9. Două uși cu două canaturi. Pe care sunt ciopliți Titien, Rembrandt, Veronese și Raphael"”. Ustensilele de lucru - presa
Muzeul Theodor Aman () [Corola-website/Science/303529_a_304858]
-
mondial vitraliile au fost depozitate în subsolul clădirii pentru a fi ocrotite. Holul interior este impunător, fiind lung de 45 de metri, realizat din marmură de Carrara și delimitat de două oglinzi venețiene. Fațada clădirii este dominată de un mozaic alegoric realitat de Aladár Kriesch. Mozaicul arată diferiți reprezentanți ai orașului Târgu Mureș, comercianți, ostași și dregători, aducând omagiu patriei alegorice, Hungária care se află în centrul imaginii pe tron. Compoziția armonioasă, fondul auriu și marginile curbe, ritmate în 12 arce
Palatul Culturii din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/303703_a_305032]
-
de metri, realizat din marmură de Carrara și delimitat de două oglinzi venețiene. Fațada clădirii este dominată de un mozaic alegoric realitat de Aladár Kriesch. Mozaicul arată diferiți reprezentanți ai orașului Târgu Mureș, comercianți, ostași și dregători, aducând omagiu patriei alegorice, Hungária care se află în centrul imaginii pe tron. Compoziția armonioasă, fondul auriu și marginile curbe, ritmate în 12 arce fac din acest mozaic un element decorativ foarte valoros artistic care imprimă întregii fațade un plus de eleganță. Frizele ornamental
Palatul Culturii din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/303703_a_305032]
-
ale vieții sale, doi pictori ies în evidență: Jean Cousin cel tânăr(1522-1594) și Antoin Caron (1521-1599) care a devenit pictorul oficial al Caterinei după ce a lucrat la Fontainebleau. Multe dintre picturile lui Caron, printre care "Triumful Anotimpurilor", sunt subiecte alegorice care au ecou în festivitățile pentru care curtea Caterinei a devenit celebră. Ele descriu evenimente organizate la Fontainebleau în 1564, la Bayonne în 1565, precum și la Tuileries în 1573 cu ocazia vizitei ambasadorilor polonezi veniți pentru a prezenta coroana Poloniei
Caterina de' Medici () [Corola-website/Science/303755_a_305084]