2,520 matches
-
istorico-fenomenologic este tratat de Ștefan Afloroaei prin intermediul imaginarului mitic și al dimensiunii arhetipale, dezvoltând în acest sens problema celuilalt ca element esențial de la creația lumii. Se dezvăluie astfel o alteritate care există atât istoric, cât și fenomenologic. La acest nivel, alteritatea completează creația și implicit identitatea, făcând posibilă existența eului prin contrast. Investigând imaginarul mitic românesc, Afloroaei susține că există trei înfățișări ale celuilalt, acesta putând fi întâlnit ca "Nefrate al lui Dumnezeu (al puterii originare), ca Satan testamentarul și drept
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
omului sau se opune elementelor firii. Sub această din urmă înfățișare, celălalt poate fi văzut în felul unui semen potrivnic, al unei comunități ce amenință dinafară sau al unei instituții terorizante istoricește"444. Această dimensiune a celuilalt, plasează discuția despre alteritate în spațiul interpretării de către individ a lumii, a condiției umane, dar și a istoriei propriu-zise, fiind rezultatul conturării unui răspuns la o serie de probleme fundamentale. În termenii lui Afloroaei, răspunsul este o obiectivare a unei anumite memorii arhetipale, pe
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
a unei anumite memorii arhetipale, pe care, în absența unei definiri din partea autorului, o putem considera fundamentul ultim al imaginarului mitic, o temă fundamentală care se poate traduce în nevoia unui celălalt, nevoie care are la bază o metafizică a alterității. Din acest punct de vedere, putem afirma că între identitate și alteritate se conturează o relație intrinsecă, acestea existând prin intermediul relației reciproce. Deși se opune identității, alteritatea este o formă a ei, Afloroaei argumentând că "e destul de greu, dacă nu
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
autorului, o putem considera fundamentul ultim al imaginarului mitic, o temă fundamentală care se poate traduce în nevoia unui celălalt, nevoie care are la bază o metafizică a alterității. Din acest punct de vedere, putem afirma că între identitate și alteritate se conturează o relație intrinsecă, acestea existând prin intermediul relației reciproce. Deși se opune identității, alteritatea este o formă a ei, Afloroaei argumentând că "e destul de greu, dacă nu imposibil, a încerca să gândești alteritatea ca fiind una în sine, despărțită
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
traduce în nevoia unui celălalt, nevoie care are la bază o metafizică a alterității. Din acest punct de vedere, putem afirma că între identitate și alteritate se conturează o relație intrinsecă, acestea existând prin intermediul relației reciproce. Deși se opune identității, alteritatea este o formă a ei, Afloroaei argumentând că "e destul de greu, dacă nu imposibil, a încerca să gândești alteritatea ca fiind una în sine, despărțită total de Unul, de identitatea cu sine a ființei. Pentru a o înțelege astfel, ar
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
putem afirma că între identitate și alteritate se conturează o relație intrinsecă, acestea existând prin intermediul relației reciproce. Deși se opune identității, alteritatea este o formă a ei, Afloroaei argumentând că "e destul de greu, dacă nu imposibil, a încerca să gândești alteritatea ca fiind una în sine, despărțită total de Unul, de identitatea cu sine a ființei. Pentru a o înțelege astfel, ar trebui mai întâi gândit ceea ce nu se poate gândi, anume sciziunea absolută a ființei în ea însăși, hăul sau
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
înțelege astfel, ar trebui mai întâi gândit ceea ce nu se poate gândi, anume sciziunea absolută a ființei în ea însăși, hăul sau abisul ei ca ceva dat pentru totdeauna astfel"445. Pe de altă parte, punctul de vedere metafizic asupra alterității dezvăluie o alteritate absolută care este transcendența însăși, Dumnezeu în ipostaza de creator 446. La nivel absolut, această alteritate deschide calea către o stare pe care eul nu o poate atinge, la care ne vom referi în finalul capitolului, dintr-
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
trebui mai întâi gândit ceea ce nu se poate gândi, anume sciziunea absolută a ființei în ea însăși, hăul sau abisul ei ca ceva dat pentru totdeauna astfel"445. Pe de altă parte, punctul de vedere metafizic asupra alterității dezvăluie o alteritate absolută care este transcendența însăși, Dumnezeu în ipostaza de creator 446. La nivel absolut, această alteritate deschide calea către o stare pe care eul nu o poate atinge, la care ne vom referi în finalul capitolului, dintr-o perspectivă ușor
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
însăși, hăul sau abisul ei ca ceva dat pentru totdeauna astfel"445. Pe de altă parte, punctul de vedere metafizic asupra alterității dezvăluie o alteritate absolută care este transcendența însăși, Dumnezeu în ipostaza de creator 446. La nivel absolut, această alteritate deschide calea către o stare pe care eul nu o poate atinge, la care ne vom referi în finalul capitolului, dintr-o perspectivă ușor nuanțată. Astfel, alteritatea absolută presupune o incursiune în metafizica prin care este conturat raportul om-Dumnezeu. Din
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
este transcendența însăși, Dumnezeu în ipostaza de creator 446. La nivel absolut, această alteritate deschide calea către o stare pe care eul nu o poate atinge, la care ne vom referi în finalul capitolului, dintr-o perspectivă ușor nuanțată. Astfel, alteritatea absolută presupune o incursiune în metafizica prin care este conturat raportul om-Dumnezeu. Din punctul de vedere al lui Afloroaei, această metafizică trebuie să implice și o anumită fenomenologie a divinului prin intermediul căreia să poată fi înțeleasă atât dualitatea bine-rău, cât
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
trebuie să implice și o anumită fenomenologie a divinului prin intermediul căreia să poată fi înțeleasă atât dualitatea bine-rău, cât și interferența substanțială a acestora, ambele stând la baza relației identitate-alteritate. În acest sens, se distinge un nou palier, cel al alterității demonice 447, despre care putem afirma că reprezintă elementul de legătură dintre alteritatea istorică și cea absolută. Prin însăși structura ei, această alteritate demonică elimină contradicția pozitiv-negativ, bine-rău, întrucât nu poate fi abordată din perspectiva acestor dualități, fiind "o energie
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
fi înțeleasă atât dualitatea bine-rău, cât și interferența substanțială a acestora, ambele stând la baza relației identitate-alteritate. În acest sens, se distinge un nou palier, cel al alterității demonice 447, despre care putem afirma că reprezintă elementul de legătură dintre alteritatea istorică și cea absolută. Prin însăși structura ei, această alteritate demonică elimină contradicția pozitiv-negativ, bine-rău, întrucât nu poate fi abordată din perspectiva acestor dualități, fiind "o energie primară, adesea tenebroasă și participând la un gen de veșnică pulsație a celor
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
acestora, ambele stând la baza relației identitate-alteritate. În acest sens, se distinge un nou palier, cel al alterității demonice 447, despre care putem afirma că reprezintă elementul de legătură dintre alteritatea istorică și cea absolută. Prin însăși structura ei, această alteritate demonică elimină contradicția pozitiv-negativ, bine-rău, întrucât nu poate fi abordată din perspectiva acestor dualități, fiind "o energie primară, adesea tenebroasă și participând la un gen de veșnică pulsație a celor din care provin toate"448. Alteritatea demonică transcende antinomiile specifice
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
însăși structura ei, această alteritate demonică elimină contradicția pozitiv-negativ, bine-rău, întrucât nu poate fi abordată din perspectiva acestor dualități, fiind "o energie primară, adesea tenebroasă și participând la un gen de veșnică pulsație a celor din care provin toate"448. Alteritatea demonică transcende antinomiile specifice spațialității și temporalității lumii umane și reprezintă o ființă intermediară, explicată de Afloroaei prin apel la filosofia antică, care mediază relația dintre divinitate și oameni, având în același timp un statut privilegiat în raport cu sacrul. Studiul lui
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
antinomiile specifice spațialității și temporalității lumii umane și reprezintă o ființă intermediară, explicată de Afloroaei prin apel la filosofia antică, care mediază relația dintre divinitate și oameni, având în același timp un statut privilegiat în raport cu sacrul. Studiul lui Afloroaei despre alteritate pendulează între anistorie și istorie, între metafizică și fenomenologie întrucât celălalt este atât o categorie, cât și o prezență. Celălalt reprezintă opoziția, răul în multiplele lui ipostaze, însă nu doar cel perceput de individul ca membru al unei societăți, ci
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
sacrul ca atare, a cărui "negativitate va fi resimțită mai profundă și mai însemnată decât a străinului ca atare"449. Din acest punct de vedere, asistăm la o încercare de armonizare la nivel teoretic a categoriilor ontologice ale identității și alterității cu perspectiva acestora ca procese supuse devenirii. În termenii discuției de la începutul capitolului, putem afirma că devenirea întru celălalt este un arhetip, dar în același timp și un fenomen dominat de istorie. Afirmând că individul se cunoaște pe sine prin intermediul
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
În termenii discuției de la începutul capitolului, putem afirma că devenirea întru celălalt este un arhetip, dar în același timp și un fenomen dominat de istorie. Afirmând că individul se cunoaște pe sine prin intermediul celuilalt, Tzvetan Todorov tratează problema identității și alterității din perspectiva descoperirii celuilalt, descoperire care nu presupune întotdeauna căutarea în exterior întrucât celălalt este atât o formă a eului, cât și un eu în sine450. Această punere în evidență a celuilalt se structurează, în opinia lui Tzvetan Todorov, pe
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
nu presupune întotdeauna căutarea în exterior întrucât celălalt este atât o formă a eului, cât și un eu în sine450. Această punere în evidență a celuilalt se structurează, în opinia lui Tzvetan Todorov, pe trei planuri 451, în acest sens, alteritatea putând fi înțeleasă prin apel la dimensiunea axiologică, relația cu celălalt depinzând de o judecată de valoare, acesta fiind bun sau rău. Cea de-a doua dimensiune este dată de planul praxiologic, care evidențiază apropierea sau depărtarea dintre eu și
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
valoare, acesta fiind bun sau rău. Cea de-a doua dimensiune este dată de planul praxiologic, care evidențiază apropierea sau depărtarea dintre eu și celălalt 452. Gradul de cunoaștere și înțelegere a celuilalt conturează al treilea plan, cel epistemic, reprezentarea alterității și atitudinea față de aceasta fiind în strânsă legătură cu procesele prin care eul are acces la cunoașterea celuilalt și este dispus să facă efortul de cunoaștere. Descoperirea celuilalt este un proces complex care presupune o anumită interacțiune și relaționare, iar
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
fără a încheia vreodată deplina descoperire a celuilalt"455. Pentru Todorov, Europa occidentală este un exemplu interesant de descoperire, dar și de asimilare a celuilalt, în sensul că europenii vestici au făcut mari eforturi pentru a-și impune identitatea asupra alterității, acoperindu-i valorile cu propriul sistem de referință. Făcând apel la Cortés, Todorov susține că acest proces este posibil datorită capacității de a se adapta și de a improviza a occidentalului 456. În acest sens, identificarea provizorie despre care vorbeam
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
particular, sau în care este nevoie de un sistem de referință în raport cu care să apară diferențierea. Majoritatea teoreticienilor consideră că identitatea se referă atât la similitudine, cât și la diferențiere, însă, spre deosebire de abordarea filosofică, teoriile sociale punctează că identitatea și alteritatea nu există în sine, întrucât "toate identitățile umane sunt identități sociale. Identitatea noastră sau a celuilalt este o problemă de sens și înțelesul implică interacțiune: înțelegerea și neînțelegerea (...) comunicarea și negocierea"459. Astfel, întrucât presupune o construcție în urma interacțiunii, identitatea
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
întâlnesc și se contopesc 463. Richard Jenkins propune o structurare a lumii umane în ordinea individuală, ordinea interacțiunilor și cea instituțională, prin acestea autorul discutând și despre elementele care stau la baza identității, dar și despre legătura dintre identitate și alteritate. De fapt, Jenkins încearcă să descifreze modul în care funcționează identitatea, pornind de la procesele reflexive până la construcția socială a acesteia. Ordinea individuală are în vedere faptul că identitatea este construită social, începând de la primele stadii de socializare 464 și până la
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
înconjurătoare. Însă, acest lucru nu înseamnă că pattern-urile structurilor sociale nu sunt conștientizabile sau că nu sunt înrădăcinate în sistemul de referință al indivizilor, intrând în limbajul de zi cu zi. Deși nu elaborează o teorie despre identitate și alteritate, Alexandru Duțu propune o perspectivă interesantă asupra acestora, susținând că alteritatea ar trebui abordată din punctul de vedere al unei imagologii a relațiilor mentale, prin care se va analiza imaginea celuilalt. Evident, perspectiva lui Duțu rămâne ancorată în domeniul literaturii
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
nu sunt conștientizabile sau că nu sunt înrădăcinate în sistemul de referință al indivizilor, intrând în limbajul de zi cu zi. Deși nu elaborează o teorie despre identitate și alteritate, Alexandru Duțu propune o perspectivă interesantă asupra acestora, susținând că alteritatea ar trebui abordată din punctul de vedere al unei imagologii a relațiilor mentale, prin care se va analiza imaginea celuilalt. Evident, perspectiva lui Duțu rămâne ancorată în domeniul literaturii comparate, întrucât "descoperirea elementului străin (la part de étranger) este descoperirea
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
ar trebui abordată din punctul de vedere al unei imagologii a relațiilor mentale, prin care se va analiza imaginea celuilalt. Evident, perspectiva lui Duțu rămâne ancorată în domeniul literaturii comparate, întrucât "descoperirea elementului străin (la part de étranger) este descoperirea alterității"471, însă autorul nu neglijează istoria, susținând că "orice imagine are o istorie, pendulează între miraj și caricatură, alimentează din plin formarea clișeelor mentale care favorizează sau blochează comunicarea"472. Astfel, alteritatea nu prezintă interes din perspectiva efortului de cunoaștere
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]